În 26 ianuarie, roverul Opportunity a împlinit 12 ani de când a ajuns și de când funcționează pe suprafața planetei Marte, un record pe care îl doboară în fiecare zi în care nu cedează condițiilor vitrege de acolo, deși planul inițial era să funcționeze doar 3 luni de zile.

Din categoria “Nu știu cum de am uitat să vă spun”: în 14 ianuarie, sonda europeană Mars Express a efectuat un survol al satelitului marțian Phobos, apropiindu-se la doar 53 de kilometri de acesta. Dacă vi se pare puțin, aflați că în 29 decembrie 2013, aceeași sondă a trecut la o distanță de 45 de kilometri de Phobos, atât de aproape încât traiectoria sondei a fost alterată de satelitul marțian, oferind date importante cu privire la densitatea și masa lui Phobos (1.0603 x 10^16 kg — cu o marjă de eroare de 0.5% și densitatea de 1862 kg/m3 — cu o marjă de eroare de 2%). Mars Express se află pe orbita lui Marte din 2003. Detalii, pe blogul ESA.

Stația Spațială Internațională a efectuat în ianuarie două manevre de corecție a orbitei, în 11 și 27 ianuarie, ultima pentru a-și ajusta altitudinea în vederea cuplării cu capsulei Soyuz TMA-20M, care va fi lansată în 18 martie. În 11 ianuarie, propulsorul navei cargo Progress a funcționat pentru 1003 secunde, iar în 27 ianuarie 333 secunde. În prezent orbita Stației Spațiale Internaționale este de 400.3 x 425.2 km, perioada orbitală 92.583 minute și înclinație orbitală 51.66 grade. Sâmbătă, Aggiesat 4 și BEVO-2, doi sateliți de mici dimensiuni, au fost plasați pe orbită folosind un lansator aflat la bordul stației spațiale. Aceștia au ajuns în spațiu cu capsula Cygnus OA-4, lansată în 6 decembrie 2015.

O rachetă Proton M a transportat sâmbătă pe orbită satelitul de telecomunicații Eutelsat-9B, dar și prima piesă a unui sistem european de comunicații orbitale prin laser, sistem care va fi folosit în primul rând de sateliții europeni de observație Sentinel, urmând ca ulterior să aibă și alți utilizatori. Lățimea de bandă disponibilă este de 1.8 Gb/s, permițând astfel un transfer uriaș de date achiziționate de sondele din spațiul cosmic. Al doilea segment al acestei rețele spațiale de mare viteză va fi lansat în 2017 și alte două noduri urmează să fie lansate în viitor. Mai multe detalii despre European Data Relay System (EDRS) puteți găsi pe pagina Agenției Spațiale Europene.

Concernul european Arianespace a început cum nu se poate mai bine anul, lansând joi satelitul Intelsat 29e. Este rar pentru Ariane 5 să lanseze un singur satelit (în special în configurația ECA), dar acesta a avut o masă de 6.7 tone și este unul dintre cei mai sofisticați sateliți de comunicații transportat pe orbită. A fost prima din cele 8 misiuni Ariane 5 programate pentru acest an, iar următoarea va fi probabil în martie.

China se pregătește (în acest an?) să lanseze un vehicul militar orbital autonom, fără echipaj, asemănător cu proiectul Forțelor Aeriene ale SUA, X-37B. Denumit Shenlong, vehiculul chinezesc se află în studiu încă din 2007, însă nu a fost încă lansat pe orbită până în prezent. Și tot China a lansat astăzi un nou satelit din sistemul regional de navigație Beidou, folosind o rachetă Chang Zheng 3C.

Ați avut ieri probleme joi cu navigatorul GPS? Dacă da, a fost din cauza unui satelit GPS bătrân, lansat în 1990, care a introdus în sistem o eroare de 13 milisecunde. Problema a fost remediată în câteva ore și satelitul buclucaș retras din uz. Un nou satelit GPS este deja montat în vârful unei rachete Atlas V și urmează să fie lansat vineri.

Falcon 9 a celor de la SpaceX, varianta “Full Thrust”, a fost certificată pentru lansări necesare pentru National Security Space (NSS). Asta înseamnă că SpaceX va putea concura în continuare pentru licitațiile lansărilor de sateliți GPS, dar și alți sateliți militari. Însă clienții comerciali sunt nemulțumiți de întârzierile acumulate de SpaceX în ultimul timp, întârzieri care se propagă și pe parcursul lui 2016.