“Materiale prețioase, pe care aici pe Pământ ne chinuim să le extragem, există din abundență la doar o săptămână distanță de noi.” a declarat Tory Bruno, CEO al United Launch Alliance (ULA), concernul care lansează rachetele Atlas V și Delta IV. Astăzi doar 6 oameni sunt în spațiu, dar ULA preconizează că peste 30 de ani, 1000 de oameni vor avea locuri de muncă permanente în spațiul cosmic. CisLunar-1000 este pariul ULA că acest lucru va deveni o realitate. Reținem, vă rog, cuvântul cheie: cislunar.

Chang’E 4 a primit undă verde din partea autorităților. În iunie 2018 va fi lansată o sondă spre punctul Lagrange Pământ-Lună L2, pentru a servi drept releu de comunicație cu landerul care va fi lansat câteva luni mai târziu și care va ajunge pe partea îndepărtată a Lunii. Misiunea este un precursor al unui ambițios plan chinezesc de aselenizare cu echipaj, cândva în viitorul nu foarte îndepărtat.

ESA a anunțat că va sprijini tehnic misiunea Chang’E 4 (prin infrastructura sa de telecomunicații spațiale) și o delegație europeană se va deplasa la Beijing săptămâna viitoare pentru discuții detaliate. De asemenea, sunt unele probleme în ceea ce privește finanțarea celei de-a doua părți a misiunii ExoMars, a cărei lansare din 2018 ar putea fi amânată cu doi ani.

În aceeași săptămână care a trecut, Johann-Dietrich Woerner, directorul general al Agenției Spațiale Europene, spune clar și răspicat că vrea prezența umană continuă pe Lună, într-o exploatare a satelitului nostru natural care să cuprindă mai multe națiuni, iar China este una dintre ele.

Noul propulsor chinezesc Chang Zheng 7 va debuta în luna iunie, pentru a transporta în premieră nava cargo Tianzhou (13.5 tone) spre stația spațială Tiangong. Acesta se alătură noii familii de lansatoare chinezești (alături de Chang Zheng 5 și Chang Zheng 6) și va fi o piesă importantă în programul spațial chinezesc, care include un nou zbor cu echipaj uman în acest an, o nouă stație orbitală și un nou vehicul cargo. Vineri, 15 ianuarie, China a dat startul lansărilor din 2016 cu Chang Zheng 3B care a transportat în premieră pe orbită un satelit european, Belintersat-1 (Belarus).

Forțele Aeriene ale Statelor Unite intenționează să reducă treptat dependența SUA de motoarele RD-180 rusești. În această idee, vor fi investiți 122 de milioane de dolari în dezvoltarea a trei prototipuri de rachete noi de către Orbital ATK și până 61.4 milioane de dolari în dezvoltarea de către SpaceX a motorului Raptor. Independent, SpaceX intenționează să folosească motorul Raptor pentru treapta secundară a rachetelor Falcon 9 și Falcon Heavy, înlocuind astfel Merlin 1Dvac, folosit în prezent.

Și pentru că a fost, se pare, perioada noilor contracte, Orbital ATK, Sierra Nevada și SpaceX sunt câștigătorii celei de-a doua runde de contracte comerciale pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale (CRS2‬). Orbital ATK și SpaceX erau de la sine înțeles că vor continua și această rundă, dar Sierra Nevada reprezintă o surpriză extrem de plăcută! Fiecare companie vor derula un minimum de 6 misiuni spre SSI începând din 2019. În conferința de presă în care au anunțat noile contracte, reprezentanții NASA nu au spus o vorbă despre Space Launch System (SLS), dar au folosit de 4 ori termenul cislunar.

La Kennedy Space Center a avut loc o întânire cu oficiali ai NASA în care se încrceau găsirea unor soluții cu privire la destinațiile viitoare pentru Space Launch System. Deși racheta se află deja în stadii avansate ale proiectului, aceasta nu are deloc un viitor sigur din două motive simple: este extrem de scumpă și încă NASA nu știe spre ce destinație să o folosească. Misiunea spre Marte nu are deocamdată nimic concret și cel mai probabil, dacă va mai avea loc, nu va fi înainte de 2039.

Activitatea extravehiculară de vineri de la bordul Stației Spațiale Internaționale a fost întreruptă de urgență după ce apa și-a făcut din nou prezența în casca lui Tim Kopra. Este vorba despre același costum spațial care i-a făcut probleme și astronautului Luca Parmitano în 2013 și care era cât pe ce să ducă la o tragedie pe orbită. Din fericire, cei doi au ajuns la timp la sas și de acolo în interiorul stației, unde echipajul i-a ajutat să-și scoată casca și să evite neplăceri mai mari.

Viitoarea capsulă rusească va purta numele Federatsiya (Soyuz însemnă “uniune”) și va zbura începând din 2021, propulsată de o rachetă Angara.

Falcon 9 nu vrea să revină deloc pe barjă. O nouă tentativă a celor de la SpaceX de a recupera treapta primară a rachetei a fost sortită eșecului, după ce unul din picioarele rachetei a cedat, aceasta prăbășindu-se pe puntea barjei Just Read the Instructions. Teoretic, dacă ar fi primit avizul de mediu necesar, SpaceX ar fi putut întoarce treapta superioară și pe uscat, chiar dacă lansarea a avut de această dată loc de la baza militară de la Vandenberg, însă testul de azi s-a dorit o repetiție pentru viitoarele lansări spre orbite geosincrone și geostaționare, când racheta, după desprinderea celor două trepte, nu va mai avea suficient combustibil pentru manevra de revenire la sol și va trebui efectuată o recuperare de pe o barjă.