Discovery a ajuns acasă

Discovery a aterizat pe pista Centrului Spațial Kennedy din Florida pentru ultima dată, punând punct misiunii STS-133. Ultima orbită a purtat naveta desupra țării noastre, după care aceasta a plonjat prin atmosferă și a aterizat impecabil, conform planului. După 27 de ani și 39 de misiuni, Discovery se va retrage pentru moment în hangarul din Florida pentru inspecțiile finale și pregătirea acesteia pentru conservare. Naveta va fi probabil expusă la unul din muzeele din SUA.

Ultima orbită pentru naveta Discovery

Discovery pe pista 15 (KSC) la câteva minute după aterizare.

To boldly go

Încă din anii 60, din timpul misiunilor Gemini, echipajele din spațiu încep noua zi de lucru cu câte o melodie transmisă de la centrul de comandă din Houston. Azi dimineață, echipajul navetei Discovery a avut plăcerea să se trezească ascultând următoarea melodie:

Pentru cei nefamiliarizați cu Star Trek, coloana sonoră este cea din filmul cu același nume, ce a rulat în SUA între anii 1966 – 1969, iar vocea este a lui William Shatner (Căpitanul James T. Kirk).

Discovery s-a despărțit pentru ultima dată de ISS la ora 14:00 (ora României) și va ateriza în cursul zilei de miercuri în Florida.

Interviu cu Dumitru Hașegan (anunț)

Domnul Dumitru Hașegan, directorul Institutului pentru Științe Spațiale și coordonatorul experimentului CFS plasat pe orbită în ultimul zbor al navetei spațiale Discovery, a fost de acord să răspundă întrebărilor cititorilor site-ului parsec.ro.

Așadar, invităm pe oricine interesat de această reușită a cercetării spațiale românești să vină cu întrebări pe această temă. Acestea pot fi trimise pe adresa de mail specificată la secțiunea Contact sau le puteți atașa articolului de față, sub formă de comentarii, până cel târziu vineri, 4 martie 2011, 23:00 ora României. Domnul Hașegan nu poate garanta răspunsul la fiecare întrebare în parte, find momentan ocupat cu derularea experimentului CFS în Florida, dar mi-a promis că își va face timp și pentru parsec.ro. În cazul în care numărul întrebărilor va fi foarte mare, o să îmi permit să le triez, în funcție de calitatea lor.

Aveți șansa de a afla detalii despre primul experiment românesc de pe ISS, chiar de la coordonatorul acestuia, aflat la Kennedy Space Center, în centrul evenimentelor misiunii STS-133. Aștept comentariile voastre, ca să nu îl bombardez pe domnul Hașegan doar cu întrebările mele :)

STS-133 Discovery FD6

Andocarea de sâmbătă a navetei Discovery a fost efectuată cu succes, conform orarului prestabilit. Singura problemă minoră întâmpinată a fost nealinierea perfectă a sistemelor navetei și a stației spațiale, datorită probabil configurației mai puțin obișnuite a ISS din această perioadă. În timpul operațiunilor de andocare, ISS este pentru câteva minute în derivă (free drift ar fi un termen mai potrivit), adică sistemul de poziționare este dezactivat, pentru a nu induce tensiuni nedorite în structura Stației Spațiale și a nu avaria sistemul de andocare. După andocare și captarea navetei, sistemul de poziționare revine la normal. Sâmbătă acesta a revenit mai târziu cu câteva zeci de minute decât fusese plănuit, din cauza forțelor exercitate de cele două capsule suplimentare prezente pe ISS (ATV și HTV).

În timpul primei activități extravehiculare de ieri, brațul robotic folosit pentru poziționarea lui Steve Bowen a suferit o defecțiune și astronautul a rămas câteva minute blocat pe braţ,  fiind atașat de capătul acestuia. Sistemul de backup a fost pus în funcțiune ulterior și totul a decurs conform planului.

Același braț robotic va fi ghidat astăzi din interiorul ISS pentru a muta modulul Leonardo din cala navetei Discovery pe Stația Spațială. Modulul va fi cuplat folosind un port al modului american Unity. Leonardo este folosit de către navetele spațiale ca modul presurizat pentru a duce provizii pe ISS și deșeuri înapoi pe Pământ, însă de data aceasta va rămâne permanent cuplat cu ISS, pentru mări spațiul util al stației, fiind folosit ca spațiu de depozitare al proviziilor pentru echipajul curent și cele viitoare.

Naveta Discovery andocată cu ISS în cadrul misiunii STS-133. În cala navetei se poate observa modulul Leonardo iar în prim-plan brațul robotic al Stației Spațiale.

Operațiunile de fotografiere a stației de către o capsulă Soyuz nu vor fi efectuate, din pricina temerilor legate de securitatea echipajului. Singura capsulă care ar fi putut fi folosită pentru așa ceva, TMA-01M, este un Soyuz de ultimă generație, insuficient testată. În timpul operațiunilor de andocare, unul din sistemele digitale noi nu au funcționat așa cum era de așteptat. Cum operațiunile de fotografiere impuneau desprinderea capsulei de stație, dacă în timpul re-andocării capsula ar fi avut probleme, aceasta trebuia să aterizeze de urgență cu câteva luni înainte de data planificată, punând în pericol echipajul și viitorul echipaj de la bordul ISS, care ar fi trebuit să se descurce cu un personal redus până la următoarea lansare programată. Operațiunea de fotografiere ar fi surprins ISS într-o configurație unică (Discovery, Soyuz, Progress, ATV, HTV) și ar fi avut și un rol practic: verificarea integrității stației din unghiuri inaccesibile altfel, plus antrenarea echipajului pentru astfel de operațiuni ce vor trebui efectuate de către capsulele Soyuz după retragerea navetei spațiale. Oricum, Discovery va efectua aceste fotografii înainte de întoarcerea acasă, sarcină inclusă în planul de zbor al ultimelor misiuni, însă din cadru va lipsi chiar naveta.

Echipajul Discovery a fost informat că misiunea STS-133 a fost extinsă cu încă o zi, aterizarea fiind programată pentru 8 martie.

STS-133: scutul termic este intact

Cei care au urmărit în direct lansarea navetei Discovery vineri seara au fost poate puțin alarmați de imaginile unei bucăți de spumă izolatoare care s-a desprins de pe rezervorul și a lovit stratul de plăcuțe ceramice al navetei. După analiza imaginilor din timpul urcării pe orbită și după inspecția suplimentară a plăcuțelor ceramice de ieri de la bordul Discovery (folosind brațul robotic dotat cu o cameră video) inginerii de la sol au decis că bucata de spumă (cu dimensiunile de 25×20 cm) nu pune în pericol echipajul. Acesta s-ar fi desprins după ce momentele în care factorii aerodinamici puteau favoriza afectarea serioasă a scutului termic al navetei. Viteza relativă a bucății de spumă nu a fost suficient de mare pentru a cauza desprinderea plăcuțelor ceramice din care este compus scutul termic al navetei.

Un astfel de incident a dus la pierderea navetei Columbia în 2003, împreună cu întregul său echipaj. De atunci, NASA a inserat în planul de zbor o multitudine de metode de inspecție a plăcuțelor ceramice și în cazul în care echipajul ar fi pus în pericol, o altă navetă spațială este gata de lansare în regim de urgență pentru a salva echipajul, pentru a evita reintrarea navetei avariate în atmosferă.

O analiză suplimentară va fi efectuată de camerele de înaltă rezoluție de pe ISS, înainte de andocarea din cursul zilei de azi, programată pentru ora 21:15 ora României.