Avem 106 sateliți în plus față de ieri!

Azi-noapte, prima rachetă Ariane 5 (varianta ECA) a anului a decolat cu succes de pe rampa de lansare din Guiana Franceză, plasând pe orbită doi sateliți de telecomunicații: SKY Brasil-1 (pentru AT&T/DirecTV) și Telkom 3S (Telkom Indonesia). A fost a 77-a misiune consecutivă încheiată cu un succes pentru Ariane 5 (VA235) și prima din cele 12 pe care Arianespace speră să le poată adăuga în portofoliu în acest an. Încărcătura transferată pe orbita geostaționară de transfer a fost de 10,450 tone și sateliții au ajuns pe orbită în mai puțin de 40 de minute.

PSLV
Racheta indiană PSLV (Polar Satellite Launch Vehicle)

Continue reading →

Planurile Indiei

Nu doar China este țara din Asia cu planuri ambițioase pentru viitorul apropiat în ceea ce privește explorarea spațiului cosmic. Programul spațial indian este unul solid, care progresează bazându-se pe misiuni ambițioase și costuri de un ordin de mărime mai scăzute decât misiuni similare americane. Continue reading →

Lansările lunii decembrie

Ultima lună a anului va fi densă din punct de vedere al rachetelor ce urmează să fie lansate. Sunt 17 lansări programate până la sfârșitul anului, din care 11 au datele de lansare deja fixate. Este vorba despre câte 1 lansare Vega, Atlas V, Rockot, Zenith, Dnepr și PSLV, Chang Zheng 3B, Chang Zheng 2D; 2 lansări Proton, Falcon 9 și Soyuz; 3 lansări Soyuz 2-1b, asta însemând: 9 lansări pentru Rusia, 3 pentru Statele Unite, câte două pentru Europa și China și una singură pentru India. Acest articol va fi modificat pe măsură ce datele exacte ale lansării vor fi disponibile și este posibil ca unele dintre lansări să fie amânate pentru 2016. Să le luăm pe rând.


 

✅ 03 decembrie, 06:04, Kourou (Guiana Franceză)
A șasea lansare a unei rachete europene Vega va pune va fi folosită pentru misiunea LISA Pathfinder, un demonstrator al unei misiuni mai complexe care urmează să fie lansate în viitor, pentru detecția undelor gravitaționale. LISA Pathfinder va ajunge în punctul Lagrange L1 Pământ-Soare.  Vega este o variantă pentru încărcături mai ușoare, pentru care nu este necesară folosirea rachetei Ariane V, a avut primul zbor în 2012, când a lansat și primul satelit românesc, Goliat.
Edit: lansarea nu a avut loc în 2 decembrie din cauza unor probleme tehnice și a fost amânată.

✖05 decembrie, 17:09, Plesetsk (Rusia)
O rachetă Soyuz 2-1b cu o treaptă secundară Volga va lansa în prima parte a lunii decembrie satelitul Kanopus, dedicat observațiilor în timp real a suprafeței Pământului (dezastre naturale precum incendii, inundații sau alte urgențe pentru care imagini în timp real ar fi de un real folos), dar și pentru observații militare. Din păcate, satelitul nu a ajuns pe orbita dorită, din pricina unei separări eșuate de cea de-a doua treaptă a rachetei Soyuz.

✅ 06 decembrie, 23:44, Cape Canaveral (SUA)
Primul zbor cargo din decembrie care va ajunge la Stația Spațială Internațională va fi efectuat de o capsulă Cygnus, montată în premieră pe o rachetă Atlas V (401) . Detalii despre misiunea OA-4 pe care cei de la Orbital Sciences o derulează pentru NASA, puteți citi aici.

✅ 09 decembrie, 18:46, Xichang (China)
Chinasat-1C (Zhongxing-1C), un satelit militar pentru observații, a fost urcat pe orbită la bordul unei rachete Long March (Chang Zheng) 3B/G2.

✅ 11 decembrie, 15:45, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Zenith 3SLBF, produsă în Ucraina, împreună cu o treaptă secundară Fregat, va lansa un satelit rusesc geostaționar, Elektro-L2, dedicat observațiilor meteorologice. A fost probabil ultima lansare a unei rachete Zenith.

✅ 13 decembrie, 02:19, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Proton, dotată cu o treaptă secundară Breeze M va lansa satelitul Garpun, folosit de armata rusă pentru telecomunicații. Ora lansării nu este deocamdată cunoscută.

✅ 15 decembrie 2015, 13:03, Baikonur (Rusia)
Un echipaj de trei astronauți (rusul Yuri Malenchenko, britanicul Timothy Peake și americanul Timothy Kopra) se va îndrepta spre Stația Spațială Internațională la folosind capsula Soyuz TMA-17M, marcând astfel începutul Expediției 46.

✅ 16 decembrie, 14:30, Sriharikota (India)
Racheta indiană PSLV va lansa primul din cei cinci sateliți TeLEOS pentru Singapore, destinat unei orbite ecuatoriale, pentru observații asupra Pământului.

✅ 17 decembrie, 03:12, Jiuquan (China)
Dark Matter Particle Explorer (DAMPE) este un satelit chinezesc, destinat studierii particulelor de energie înaltă, în căutarea de noi informații cu privire la misterioasa materie întunecată. Acesta va ajunge pe orbită cu ajutorul unei rachete Chang Zheng 2D.

✅17 decembrie, 13:51, Sinnamary (Guiana Franceză)
O rachetă Soyuz 2-1b, operată însă de Arianespace, va lansat o nouă pereche de sateliți din constelația Galieo, sistemul european de navigație și localizare prin satelit. Racheta va folosi o treaptă secundară Fregat-MT pentru a transporta sateliții Galileo 11 și Galileo 12 în spațiu.

✅ 21 decembrie, 10:44, Baikonur (Kazahstan)
Cea de-a 62-a navă cargo Progress a pornit spre Stația Spațială Internațională la bordul unei rachete Soyuz, a doua livrare de provizii spre ISS a lunii decembrie.

✅ 22 decembrie, 03:30 Cape Canaveral (SUA)
În decembrie este programată și revenirea pe rampa de lansare a rachetei Falcon 9, după eșecul din 28 iunie. De data aceasta, SpaceX va lansa un satelit de comunicații pentru compania Orbcomm, OG2. Motoarele Merlin 1D folosite pentru racheta Falcon 9 au fost upgradate de la ultima misiune.

✅ 24 decembrie, 23:31, Baikonur (Kazahstan)
Satelitul de telecomunicații rusesc Express AMU1 va fi lansat folosind o rachetă Proton și o treaptă secundară Breeze M, de la centrul de la Baikonur, din Kazahstan.

✅ 29 decembrie, 18:05, Xichang (China)
Satelitul geostaționar pentru observații terestre Gaofen 4 va fi lansat la bordul unei rachete Chang Zheng 3B.

 

Lansări de primăvară

După ce o rachetă Delta IV a trimis spre orbită un nou satelit GPS în urmă cu câteva ore, lansările din următoarea perioadă continuă. Din emisfera estică, mai precis din Dombarovsky (Rusia), o rachetă Dnepr va lansa (spectaculos) un satelit coreean pentru observații, denumit Kompsat 3A, la ora 00:08. Dacă ULA a anunțat că urmează să retragă din uz lansatorul Delta IV, se pare că Dnepr a supraviețuit tentativelor de a-l înlocui și va fi utilizat și în continuare, conform ultimelor declarații ale oficialilor din industria spațială rusă.

Continuăm periplul spre est și ajungem în Japonia, unde la ora 03:21 un propulsor H-2A lansat de la centrul spațial Tanegashima va lansa satelitul de observații IGS Optical 5 al guvernului nipon.

Vineri reprezintă începutul unei misiuni istorice pentru Stația Spațială Internațională: Scott Kelly și Mikhail Kornienko pornesc, la bordul capsulei Soyuz TMA-18M, într-o misiune orbitală care va dura 1 an de zile. Deși rușii au experiență în zborurile de lungă durată, pentru astronauții NASA, dacă misiunea ajunge la final, va reprezenta un record de anduranță, absolut necesar pentru misiunile spațiale spre Marte sau alte corpuri îndepărtate din sistemul nostru solar. Lansarea capsulei va avea loc de la Baikonur, vineri, la ora 21:42.

Șirul lansărilor continuă în Guyana Franceză, unde tot o rachetă Soyuz (indicativ VS11), dar operată de Arianespace, va încerca să plaseze pe orbită un satelit pentru sistemul navigație european, Galileo. Este vorba despre o pereche de sateliți, al 7-lea și al 8-lea din cei 27 de sateliți care urmează să fie lansați în cadrul acestui ambițios proiect european, care își propune să ofere o alernativă civilă la sistemul de navigație american.

Ultima lansare planificată pentru luna martie este tot a unui satelit dintr-o constelație destinată navigației, de această dată este însă vorba de un satelit indian, parte a proiectului IRNSS. Lansarea are loc de la Satish Dhawan Space Center din Sriharikota, India și propulsorul este evident racheta proprie PSLV. Merită menționat faptul că întregul program IRNSS costă aproximativ 250 de milioane de dolari, adică la fel de mult cât un singur satelit GPS american.

În aprilie ne așteaptă, printre altele, două lansări Space X care au inversat locurile: satelitul TurkmenAlem52E este acum programat după misiunea CRS-5 din 10 aprilie, așa că cei care sunt nerăbdători să vadă o nouă tentativă de recuperare a primei trepe a rachetei Falcon 9 vor avea motive de bucurie. Din cauza unor investigații suplimentare a rezervoarelor de heliu din racheta ce urma să lanseze satelitul din Turkmenistan, lansarea acestuia a fost amânată pentru a permite inspecții mai amănunțite, iar deoarece aceasta este o lansare pentru o orbită geostaționară, nu ar fi avut loc teste privind recuperarea treptei primare. Însă un update al rachetei Falcon 9 și al motoarelor Merlin, care va avea loc spre sfârșitul anului, va duce la creșterea performanțelor rachetei și, conform lui Elon Musk, tentativele de recuperare ale primei trepte vor putea fi realizate indiferent de misiune.

Rachete indiene

Pentru că am vorbit data trecută despre lansările și necazurile GSLV, este, cred eu, potrivit să trecem rapid în revistă rachetele care au fost lansate din India sau cele de care dispune în prezent ISRO (Indian Space Research Organization), agenția spațială indiană.

Prima încercare indiană de a plasa un satelit pe orbită a avut loc în în 10 august 1979, când o rachetă SLV (Satellite Launch Vehicle, indienii nu au prea multă imaginație când vine vorba de a-și boteza racehtele) a eșuat în tentativa de lansare a satelitului RTP, datorită unei defecțiuni survenite la cea de-a doua treaptă. Un an mai târziu însă, în 18 iulie 1980, India lansează o nouă rachetă SLV, care are la bord satelitul RS-1. Un nou eșec al primului propulsor indian are loc în 1981, iar o a patra lansare SLV, de dat asta cu succes, se petrece în aprilie 1983. SLV a avut parte de patru lansări, din care două eșecuri și două reușite.

Succesorul lui SLV a fost propulsorul ASLV (Augmented Satellite Launch Vehicle), practic o rachetă SLV îmbunătățită. Primele două tentative au fost sortite eșecului: în 1987 și 1988, cele două rachete ASLV nu au ajuns să-și ducă la sfârșit misiunea. Un succes parțial are loc cu ocazia celei de-a treia lansări (mai 1992), însă satelitul, plasat pe o orbită diferită decât cea programată inițial, nu poate fi folosit la întreaga capacitate, așa că este planificat o nouă misiune. Din fericire, ultimul zbor al unei rachete ASLV a fost unul norocos și satelitul SROSS-C2 a putut să preia sarcinile predecesorului său, SROSS-C. Se întâmpla în 4 mai 1994.

Încă din 1993, India testează un nou propulsor, denumit PSLV (Polar Satelitte Launch Vehicle), care se va dovedi mult mai robust. Din cele 25 de lansări, doar 2 au eșuat (primul eșec fiind chiar primul zbor, din 20 septembrie 1993), ceea ce este remarcabil, dacă privim la istoria primelor zboruri indiene. Ultimul zbor problematic al rachetei PSLV a fost în 29 septembrie 1997, iar de atunci, 20 de misiuni au fost executate impecabil de propulsor. Printre acestea, au fost și misiunile Chandrayaan-1, care a avut Luna ca destinație finală, sau MOM, o sondă care se îndreaptă în prezent spre Marte. Prima încărcătură comercială lansată de PSLV a fost satelitul AGILE al agenției spațiale italiene, lansat în aprilie 2007 (folosit pentru observații astronomice în raze gama).

GLSV este o variantă mai puternică a PSLV, care poate transporta încărcături mai mari pe orbită, având astfel acces și la orbita geostaționară. Dar despre GSLV, am povestit data trecută.