Proton și problemele industriei spațiale rusești

În 2 iulie 2013, o rachetă Proton se prăbușea la scurt timp după lansare, din cauza unor senzori montați greșit în prima treaptă a rachetei. Trei sateliți GLONASS-M au fost atunci pierduți. Un an mai târziu, în 15 mai 2014, la aproape 10 minute după lansare, o defecțiune a motorului celei de-a treia trepte a unei rachete Proton avea să ducă la pierderea satelitului Ekspress AM4R. Tot o problemă cu a treia treaptă Proton avea să ducă la pierderea satelitului Mexsat-1 în 16 mai 2015, la aproape 500 de secunde după părăsirea rampei. Zvonurile spun că în 14 martie 2016, a treia treaptă Proton, care a lansat sonda europeană ExoMars spre Marte, ar fi explodat în spațiul interplanetar, dar zvonul a fost infirmat de agenția spațială rusă. Câteva luni mai târziu, în 9 iunie 2016, satelitul Intelsat 31 avea să ajungă pe orbita corectă datorită unor manevre suplimentare ale celei de-atreia trepte a unei rachete Proton, pentru că a doua treaptă ar fi plasat incorect satelitul.

Proton-M

Recent s-a descoperit că nu mai puțin de 71 de motoare Proton ( RD-0210 și RD-0212), aparținând treptelor 2 și 3, suferă un defect de fabricație. Compoziția joncțiunii dintre generatorul de gaz și duza motorului nu este conform specificațiilor tehnice și pot astfel apărea probleme datorită temperaturii mari din acea regiune, în care combustibilul lichid devine gaz supraîncălzit. Pentru remedierea problemei, fiecare motor va trebui dezasamblat, generatorul de gaz înlocuit și apoi motorul asamblat la loc. Pentru 2017 au fost planificate 7 lansări Proton (3 comerciale și 4 militare), prima urmând să aibă loc la finalul lunii aprilie, însă după ultimele evoluții ale problemei se pare că nici o rachetă Proton nu se va afla pe rampa de lansare mai devreme de iunie sau iulie.

Proton este un lansator rusesc pentru încărcături mari și a fost, alături de naveta spațială, principala rachetă care a pus umărul la construcția Stației Spațiale Internaționale, putând urca aproape 23 de tone pe orbita terestră joasă, mai mult decât Ariane 5 sau Atlas V, dar mai puțin cu câteva tone decât Delta IV. Din 1965, au avut loc 412 lansări ale diverselor modele Proton, din care 47 s-au soldat cu un eșec. Cu toate acestea, Proton rămâne unul din cele mai de succes lansatoare din istorie.

Problemele programului spațial rusesc nu se opresc însă la Proton. În 1 decembrie 2016, o navă cargo Progress (MS-04) care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională a fost pierdută datorită unor problemea rachetei Soyuz-U. Iar în timp ce lansările acestor rachete sunt suspendate pe durata anchetei, Rusia a mai pierdut recent și trei familii de lansatoare (Zenit, Dnepr și Rockot), deoarece acestea era în mare parte produse în Ucraina.

În 2014 aveau loc  două lansări ale noii rachete Angara (1 și 5), însă de atunci nu mai avem informații despre viitoare zboruri ale acestui lansator. Zvonurile spun că o a doua lansare a unui model Angara 5 a fost amânată pentru că s-a descoperit defecte de fabricație.

Știați că Stația Spațială Internațională nu este completă? Rusia a promis inițial că va lansa modului Nauka în 2007, care urmează să andocheze la Zvezda, înlocuind sasul Pirs. Ne aflăm la 10 ani distanță și Nauka se află în continuare la sol, fiind planificat pentru a fi cuplat de Stația Spațială Internațională cândva în 2018, după ce va fi lansat de o rachetă Proton. Având în vedere actualele probleme Proton și întârzierile cauzate de înlocuirea motoarelor defecte, este greu de estimat când Nauka va ajunge pe orbită, dacă va mai ajunge înainte ca SSI să fie retrasă din uz.

Lansările lunii decembrie

Ultima lună a anului va fi densă din punct de vedere al rachetelor ce urmează să fie lansate. Sunt 17 lansări programate până la sfârșitul anului, din care 11 au datele de lansare deja fixate. Este vorba despre câte 1 lansare Vega, Atlas V, Rockot, Zenith, Dnepr și PSLV, Chang Zheng 3B, Chang Zheng 2D; 2 lansări Proton, Falcon 9 și Soyuz; 3 lansări Soyuz 2-1b, asta însemând: 9 lansări pentru Rusia, 3 pentru Statele Unite, câte două pentru Europa și China și una singură pentru India. Acest articol va fi modificat pe măsură ce datele exacte ale lansării vor fi disponibile și este posibil ca unele dintre lansări să fie amânate pentru 2016. Să le luăm pe rând.


 

✅ 03 decembrie, 06:04, Kourou (Guiana Franceză)
A șasea lansare a unei rachete europene Vega va pune va fi folosită pentru misiunea LISA Pathfinder, un demonstrator al unei misiuni mai complexe care urmează să fie lansate în viitor, pentru detecția undelor gravitaționale. LISA Pathfinder va ajunge în punctul Lagrange L1 Pământ-Soare.  Vega este o variantă pentru încărcături mai ușoare, pentru care nu este necesară folosirea rachetei Ariane V, a avut primul zbor în 2012, când a lansat și primul satelit românesc, Goliat.
Edit: lansarea nu a avut loc în 2 decembrie din cauza unor probleme tehnice și a fost amânată.

✖05 decembrie, 17:09, Plesetsk (Rusia)
O rachetă Soyuz 2-1b cu o treaptă secundară Volga va lansa în prima parte a lunii decembrie satelitul Kanopus, dedicat observațiilor în timp real a suprafeței Pământului (dezastre naturale precum incendii, inundații sau alte urgențe pentru care imagini în timp real ar fi de un real folos), dar și pentru observații militare. Din păcate, satelitul nu a ajuns pe orbita dorită, din pricina unei separări eșuate de cea de-a doua treaptă a rachetei Soyuz.

✅ 06 decembrie, 23:44, Cape Canaveral (SUA)
Primul zbor cargo din decembrie care va ajunge la Stația Spațială Internațională va fi efectuat de o capsulă Cygnus, montată în premieră pe o rachetă Atlas V (401) . Detalii despre misiunea OA-4 pe care cei de la Orbital Sciences o derulează pentru NASA, puteți citi aici.

✅ 09 decembrie, 18:46, Xichang (China)
Chinasat-1C (Zhongxing-1C), un satelit militar pentru observații, a fost urcat pe orbită la bordul unei rachete Long March (Chang Zheng) 3B/G2.

✅ 11 decembrie, 15:45, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Zenith 3SLBF, produsă în Ucraina, împreună cu o treaptă secundară Fregat, va lansa un satelit rusesc geostaționar, Elektro-L2, dedicat observațiilor meteorologice. A fost probabil ultima lansare a unei rachete Zenith.

✅ 13 decembrie, 02:19, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Proton, dotată cu o treaptă secundară Breeze M va lansa satelitul Garpun, folosit de armata rusă pentru telecomunicații. Ora lansării nu este deocamdată cunoscută.

✅ 15 decembrie 2015, 13:03, Baikonur (Rusia)
Un echipaj de trei astronauți (rusul Yuri Malenchenko, britanicul Timothy Peake și americanul Timothy Kopra) se va îndrepta spre Stația Spațială Internațională la folosind capsula Soyuz TMA-17M, marcând astfel începutul Expediției 46.

✅ 16 decembrie, 14:30, Sriharikota (India)
Racheta indiană PSLV va lansa primul din cei cinci sateliți TeLEOS pentru Singapore, destinat unei orbite ecuatoriale, pentru observații asupra Pământului.

✅ 17 decembrie, 03:12, Jiuquan (China)
Dark Matter Particle Explorer (DAMPE) este un satelit chinezesc, destinat studierii particulelor de energie înaltă, în căutarea de noi informații cu privire la misterioasa materie întunecată. Acesta va ajunge pe orbită cu ajutorul unei rachete Chang Zheng 2D.

✅17 decembrie, 13:51, Sinnamary (Guiana Franceză)
O rachetă Soyuz 2-1b, operată însă de Arianespace, va lansat o nouă pereche de sateliți din constelația Galieo, sistemul european de navigație și localizare prin satelit. Racheta va folosi o treaptă secundară Fregat-MT pentru a transporta sateliții Galileo 11 și Galileo 12 în spațiu.

✅ 21 decembrie, 10:44, Baikonur (Kazahstan)
Cea de-a 62-a navă cargo Progress a pornit spre Stația Spațială Internațională la bordul unei rachete Soyuz, a doua livrare de provizii spre ISS a lunii decembrie.

✅ 22 decembrie, 03:30 Cape Canaveral (SUA)
În decembrie este programată și revenirea pe rampa de lansare a rachetei Falcon 9, după eșecul din 28 iunie. De data aceasta, SpaceX va lansa un satelit de comunicații pentru compania Orbcomm, OG2. Motoarele Merlin 1D folosite pentru racheta Falcon 9 au fost upgradate de la ultima misiune.

✅ 24 decembrie, 23:31, Baikonur (Kazahstan)
Satelitul de telecomunicații rusesc Express AMU1 va fi lansat folosind o rachetă Proton și o treaptă secundară Breeze M, de la centrul de la Baikonur, din Kazahstan.

✅ 29 decembrie, 18:05, Xichang (China)
Satelitul geostaționar pentru observații terestre Gaofen 4 va fi lansat la bordul unei rachete Chang Zheng 3B.

 

Retrospectiva primăvară-vară

Între 11 și 26 iunie 2013 a avut loc misiunea Shenzhou-10, în care un echipaj de trei astronauți chinezi a andocat cu modulul Tiangong 1 și a petrecut mai multe zile pe orbită, efectuând diverse experimente științifice la bordul celor două nave conectate. Pentru prima dată în cadrul programului spațial chinezesc, au avut loc transmisii în direct, cu scop educativ, în care astronauții au efectuat o serie de experimente menite să capteze atenția tinerilor. Înainte de a reveni la sol, capsula s-a desprins de Tiangon 1 și a efectuat o nouă andocare, pentru a testa manevrabilitatea capsulei Shenzhou. Din echipaj a făcut parte și Wang Yaping, a doua femeie din China care ajunge în spațiu în cadrul programului Shenzhou.

În 16 iunie 2013 s-au aniversat 50 de ani de la zborul primei femei pe orbită, Valentina Tereșkova, în cadrul misiunii Vostok-6. Wang Yaping (Shenzhou-10/Tiangong-1) și Karen Nyberg (Stația Spațială Internațională) se aflau în spațiu cu ocazia acestei aniversări.

Unul din cele mai spectaculoase și grave accidente recente a avut loc în dimineața zilei de 1 iulie, când o rachetă Proton care trebuia să transporte pe orbită trei sateliți de navigație în cadrul sistemului GLONASS (echivalentul rusesc al sistemului GPS al SUA), s-a prăbușit la câteva secunde de la lansare. Cauzele nu sunt încă foarte clare: poate fi atât o defecțiune hardware, cât și una a sistemului de navigație al rachetei. Aceasta s-a ridicat de pe rampa de lansare și la câteva secunde a deviat de la traiectorie. Motoarele au încercat să compenseze, dar racheta ajunse să zboare orizontal, apoi s-a îndreptat spre sol. Din cauza forțelor la care a fost supusă structura rachetei, încărcătura acesteia a fost distrusă înainte de impactul cu solul. Din fericire nu au existat victime la sol, chiar dacă impactul a avut loc în interiorul complexului de la Baikonur din Kazahstan. Același tip de rachetă rachetă Proton avea programat în acest an un zbor spre ISS pentru transportul unui modul și a unui braț robotic, dar în prezent toate zborurile rachetei Proton sunt suspendate, până la aflarea cauzei dezastrului de la 1 iulie. O comisie de specialitate a fost formată pentru a investiga evenimentul. Cu câteva ore înainte, Agenția Spațială Indiană lansase cu succes un satelit din propriul sistem regional de navigație, IRNSS.

O activitate extravehiculară de șase ore a avut loc în data de 24 iunie în partea rusă a Stației Spațiale Internaționale. Fyodor Yurchikhin și Alexander Misurkin au avut de efectuat operații de rutină asupra modulelor rusești. Misiunea a decurs fără probleme pentru cei doi.

Din 15 iunie, vehiculul ATV-4 Albert Einstein se află andocat la Stația Spațială Internațională. Acesta a fost lansat zece zile mai devreme de către o rachetă europeană Ariane 5 de la baza din Kourou (Guiana Franceză), fiind cea mai masivă încărcătură plasată vreodată de un propulsor Ariane pe orbită: 20.19 tone. ATV-4 a transportat combustibil și provizii pentru echipajul aflat la bordul ISS. Albert Einstein va rămâne cuplat cu ISS până la sfârșitul lunii octombrie iar ultimul ATV, Georges Lemaître, este programat să ajungă pe orbită vara viitoare. După misiunea ATV-5, ESA plănuiește să-și concentreze eforturile în activitățile sale din cadrul programului SLS al NASA.

Uniunea Astronomică Internațională a decis că cei doi sateliți ai lui Pluton, P4 și P5 se vor numi oficial Kerberos și Styx, continuând astfel tradiția de a denumi lumile de la marginea sistemului nostru solar după zeități romane ai lumii din dincolo. Campania inițiată de William Shatner (căpitanul Kirk din seria originală Star Trek) de a denumi unul din acești sateliți Vulcan nu a avut succes. UAI este organizația internațional responsabilă cu nomenclatura corpurilor cerești și are astfel ultimul cuvânt în această privință. Sonda NASA, New Horizons, lansată în 2006, va ajunge peste doi ani în apropierea lu Pluton și a sateliților săi detectați până în prezent: Charon, Nix, Hydra, Kerberos și Styx.

Cele două lansări de ieri: Ariane 5 și ILS Proton

Rar se întâmplă să avem parte de două lansări în aceeași zi. În cursul zilei de ieri, o rachetă Ariane 5 a purtat pe orbită 2 sateliți de telecomunicații, la o oră după ce de la Baikonur un lansator Proton a dus pe orbită geostaționară un satelit Telstar.

Baza franceză de la Kourou își va extinde gama de lansatoare folosite, încă din cursul acestui an fiind capabilă să opereze zboruri ale rachetei rusești Soyuz, dar și noua rachetă europeană Vega, care va purta pe orbită primul (mini)satelit românesc, Goliath. Pentru zborul de ieri a fost folosită cea mai puternică variantă a rachetei Ariane 5, ECA (Cryogenic Evolution Type A) conținând o serie de îmbunătățiri ce o fac capabilă să plaseze până la 9.6 tone pe orbită geostaționară. ST-2 și GSAT 8 au avut împreună 8.1 tone și au fost plasați pe orbita de transfer fără nici o problemă în cursul celui de-al 202-lea zbor al unui lansator Ariane 5.

Satelitul de telecomunicații Telstar 14R a fost lansat la ora 22:15 de la Baikonur la bordul unei rachete Proton-M, al doilea zbor al unei rachete Proton după seria de eșecuri de anul trecut ce a dus la schimbarea conducerii administrative a Agenției Spațiale Ruse. Lansarea de ieri a fost al 65-lea zbor al variantei ILS Proton și al 364-lea zbor al unei rachete Proton din 1965.

Soyuz TMA-20 a andocat

Capsula rusească Soyuz TMA-20 lansată miercuri de la cosmodromul din Baikonur a andocat astăzi cu Stația Spațială Internațională la ora 22:11 (ora României), conform planului. După andocare urmează o serie de teste pentru verificarea presiunii în caspulă și în modulul Rassvet cu care aceasta s-a cuplat, urmând ca în următoarele două ore sasul dintre cele două vehicule să se deschidă și echipajul ISS să revină la șase membri.

Pe lângă cei trei noi membrii ai Echipajului 26, Soyuz TMA-20 a adus și echipamente pentru 7 experimente de lungă durată care vor avea loc la bordul ISS în următoarele luni.

La conferința de presă care a urat andocării, oficialii ruși au abordat și defecțiunea tehnică de astăzi care a întrerupt conexiunea dintre centul spațial rusesc cu ISS care a avut loc cu câteva ore înainte de andocare, însă problema a fost rezolvată rapid. Chiar și așa conexiunile redundante dintre centrul de comandă rusesc cu ISS ar fi putut asigura andocarea fără probleme.

De asemenea a fost explicată oficial și cauza recentului eșec al rachetei Proton de săptămâna trecută, care nu a reușit inserția orbitală din cauza unei mase prea mari de oxigen lichid prezent la bordul rachetei.