Dunele marțiene

Sonda NASA aflată pe orbita lui Marte, Mars Reconnoissance Orbiter (MRO), folosind camera de înaltă rezoluție HiRISE, a reușit să pună în evidență deplasare unor dune de nisip de pe Marte, cu 2 metri în 3 luni și jumătate. Dunele sunt localizate în zona Nili Patera, emisfera nordică. Acest lucru demonstrează faptul că Marte este o planetă activă și în prezent, deși nu toate regiunile sunt afectate de vânt în același mod.
Pe suprafața Planetei Roșii există dune care au aceiași configurație ca acum 100 000 de ani, lucru explicat de o descoperire făcută de roverul Opportunity: se pare că în aceste zone, pe suprafața dunelor s-a format pietriș (bucați sferice de rocă cu diametrul de 1-3 mm) care nu este afectat de vânt și care astfel conservă forma dunei (fenomen care are loc în zona Meridiani Planum). Vântul modifică relieful marțian, după cum s-a putut oberva și din modificarea urmelor lăsate în sol de roverul opportunity, de-a lungul timpului.
Imaginile cu dunele de nisip deplasate, pot fi văzute pe site-ul JPL.

Sondele la control

Emily Lakdawalla face pe blogul The Planetary Society un interesant rezumat al situaţiei sondelor noastre aflate dincolo de suprafaţa sau orbita Pământului.

Misiunea SOHO, lansată de ESA pentru studiul Soarelui se desfăşoară conform planului. Nu au fost detectate pete solare recent. Pentru prognoze meteo în Sistemul Solar, datele în timp real ale misiunii SOHO pot fi accesate aici. SOHO împlineşte astăzi fix 14 ani de la lansare.

Sondele gemene STEREO ale NASA urmăresc şi ele Soarele, imaginile puse zilnic la diposiziţie putând fi accesate aici.

MESSENGER (NASA) a făcut recent o corecţie de orbită, în pregătirea inserţiei finale pe orbita lui Mercur.

Venus Express (ESA) este în prezent singura navă cosmică pe orbita lui Venus, programată să funcţioneze până în 2012.

Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) îşi continuă de pe orbita Lunii în linişte misiunea de cartografiere a suprafeţei lunare.

Pe Marte, Spirit se chinuie din greu să iasă din capcana care l-a ţinut nemişcat luni de zile, iar Opportunity investighează un nou meteorit descoperit pe suprafaţa Planetei Roşii.

Pe orbita lui Marte, Mars Reconnaissance Orbiter se află în safe-mode, în aşteptarea unui update software care să preîntâmpine restartul spontan al computerului de la bordul sondei, care le-a dar bătăi de cap inginerilor de la sol în ultimul timp.

Tot pe orbita lui Marte, Mars Express, sonda ESA, este în parametrii optimi, cartografiind suprafaţa planetei.

Mars Odyssey este a treia şi cea mai veche sondă de pe orbita lui Marte, continuând să trimită imagini de pe suprafaţa planetei din 2001 de când şi-a început misiunea.

Cassini, de pe orbita lui Saturn, a încheiat de curând survolarea lui Enceladus şi se va apropia de Tethys, până în data de 26 decembrie.

Rosetta (ESA) este în drum spre întâlnirea sa din 2014 cu cometa Churyumov-Gerasimenko, efectuând de curând ultima corecţie majoră a traiectoriei sale, folosind câmpul gravitaţional al Pământului. Rosetta va survola şi asteroidul Lutetia, în iulie 2010.

International Cometary Explorer a fost lansată în 1978 pentru a studia magnetosfera terestră şi interacţia acestuia cu vântul solar. Misiunea ei a fost ulterior schimbată pentru o întâlnire cu cometa Giacobini-Zinner în 1983. Mulţi ani s-a crezut că ICE nu mai funcţionează în prezent, dar anul trecut, semnalul radio al sondei a fost recepţionat din nou. Momentan, ICE este pe o orbită în jurul Soarelui, apropiindu-se de Pământ în 2014, când se va puta decide plasarea sa într-un punct Langrange pentru studiul magnetosferei Soarelui sau poate porni într-o misiune de întâlnirea a cometei Wirtanen în 2018.

Dawn a pătruns în centura de asteroizi, îndreptându-se spre Vesta, unde va ajunge în 2011.

Sonda NASA Deep Impact se îndreaptă spre cometa 103P/Hartley 2. Întâlnirea va avea loc în octombrie 2010.

Stardust se îndreaptă spre sonda Tempel-1 (14 februarie 2011), funcţionând la parametrii optimi.

Hayabusa, o misiune japoneză extrem de ambiţioasă este în drum spre casă. Este prima sondă cu motoare ionice care a efectuat o corecţie gravitaţională de traiectorie şi prima misiune care şi-a propus să aducă pe Pământ praf de pe un asteroid. Încercările de a ateriza pe suprafaţa asteroidului au cauzat severe defecţiuni tehnice. Momentan, sonda este în drum spre Pământ folosind un singur motor din cele trei şi nu se ştie dacă la bord există sau nu probe de praf de pe asteroid. Nava va ajunge pe Pământ în iunie 2010, după o întârziere de trei ani.

New Horizons (NASA) este în drum spre Pluto şi mai are de parcurs 16.65 UA până când va ajunge acolo, în 2015. Pe 29 decembrie New Horizons se va afla mai aproape de Pluto decât de Pământ.

Atât Voyager 1 cât şi Voyager 2 încă funcţionează şi răspund la comenzi, chiar dacă au fost lansate în 1977 şi cel puţin Voyager 1 se află dincolo de graniţele sistemului solar.

Al doilea meteorit pe Marte

Opportunity, în drumul său spre craterul Endeavour, a mai găsit ceea ce probabil este al doilea meteorit detectat pe suprafaţa lui Marte. După ce săptămânile trecute roverul a studiat primul meteorit identificat pe suprafaţa altei planete, numit Block Island, la 1 octombrie 2009, în a 2022-a zi marţiană a misiunii, Opportunity a detectat ceea ce acum a fost botezat Shelter Island şi a deviat 28 de metri de la traiectoria iniţială pentru a studia roca cu un diametru de aproximativ 47 de centimetri.

De la amerizare, Opportunity parcurs nu mai puţin de 18 kilometri pe suprafaţa marţiană, în decursul a 2022 de zile marţiene (o zi solară marţiană, sau sol, echivalând cu 24 ore, 39 minute, 35.244 secunde.).

Sursă imagine: NASA/JPL-Caltech.

Opportunity merge mai departe. Spirit nu.

După ce a studiat îndeaproape meteoritul Block Island, sonda Opportunity aflată pe suprafața marțiană își constinuă drumul spre marginea craterului Endeavour, ocolind o regiune cu dune de nisip care ar putea să îi pună unele probleme. Opportunity a parcurs până în prezent mai mult de 17 kilometri pe suprafața marțiană și, deși dă unele semne de bătrânețe, inginerii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) sunt entuziasmați de capacitățile roverului, la mai bine de 5 ani de la începrea misiunii.

Pe cealaltă parte a planetei Marte, lucrurile nu stau atât de roz pentru celălalt rover, Spirit. Acesta este blocat de ceva vreme, într-un sol de o consistență care nu permite roților să avanseze și perspectivele asupra eliberări sale sunt sumbre. Două modele ale lui Spirit au fost aduse la JPL și inginerii de acolo încearcă să creeze condițiile de sol și gravitație de pe Marte pentru a testa aici pe Pământ acțiunile care le vor lua pentru eliberarea roverului. A fost lansată și o campania Free Spirit, care acceptă sugestii din partea tuturor, sugestii cae ar putea ajuta în eforturile echipei de la JPL iar unele manevre sunt încercate pe Opportinity, aflat în circumstanțe mult mai bune, înainte de a fi aplicate direct lui Spirit. Acesta a parcurs până acum doar 7.7 km de la începutul misiunii, aceasta nefiind prima oprire cauzată de blocarea roților în solul marțian. Chiar și așa, fără posibilitate de mișcare, Spirit își poate folosi instrumentele de la bord pentru a face obserații și măsurători științifice.

Opportunity face un mic ocol

În timp ce fratele său, Spirit, rămâne blocat în solul marţian pe cealaltă parte a Planetei Roşii, Opportunity este mai sprinten ca niciodată şi din augut 2008 se îndreaptă spre cel mai ambiţios obiectiv al său, craterul Endeavour. Aflat la câţiva kilometri buni de Opportunity, roverului marţian îi va fi necesar mai mult de un an pentru a ajunge pe marginea craterului, care are un diametru de nu mai puţin de 22 de kilometri. Cu toate acestea, echipa de la JPL sub comanda căruia se află Opportunity, au decis să ia o rută ocolitoare pentru a evita unele forme de relief care ar putea ascunde capcane pentru rover şi în care roţile acestuia au mai rămas blocate în trecut. Cu această ocazie, Opportunity face un mic ocol (în imaginea de mai sus îi puteţi oberva urmele) pentru a studia îndeaproape un meteorit de pe suprafaţa lui Marte, denumit Block Island.

Roverele marţiene Spirit şi Opportunity au ajuns pe Marte, în puncte diametral opuse unul faţă de altul, în ianuarie 2004 şi deşi toată lumea se aştepta ca după trei luni să devină neoperaţionale, ambele continuă să funcţioneze şi astăzi, la mai mult de 5 ani după ce le-au expirat perioada de garanţie.