Gipsul, dovada prezenței apei pe Marte

Roverul Opportunity a găsit cea mai puternică dovadă în favoarea prezența apei pe Marte în trecutul planetei: aflat la marginea craterului Endeavour (22 kilometri în diametru), Opportunity a identificat o fâșie din ceea ce pare să fie gips (sulfat de calciu hidratat), un mineral care nu putea lua naștere pe suprafața marțiană decât în prezența apei.

Fâșia, denumită Homestake, are o lungime de 40-50 cm și o lățime de 1-2 cm, a fost analizată luna trecută folosit spectrometrul de raze X aflat pe brațul mobil al roverului și aceasta conține cantități mari de calciu și sulf, într-o proporție ce indică prezența gipsului. Sulfatul de calciu este prezent în mai multe forme, diferite în funcție de gradul de hidratare. Datele suplimentare furnizate de alte instrumente științifice de la bord sugerează că ar fi vorba într-adevăr de gips care se pare că s-a format chiar în locul în care a fost detectat (nu a fost transportat de vânt din altă parte).

În ultimii ani, atât Spirit cât și Opportunity au făcut observații ce sprijineau ipoteza prezența apei în trecutului Planetei Roșii, însă nici una nu a fost atât de convingătoare ca descoperirea gipsului. Cele două rovere se află pe Marte din 2004 însă doar Opportunity mai este activ, din martie 2010 echipa de la sol nu a mai putut lua legătura cu Spirit.

Mai multe decât atât, dovezile precedente indicau prezența unei ape prea acide pentru existența vieții așa cum o cunoaștem noi, însă descoperirea prezentată ieri presei sugerează existența unui pH mai neutru ce ar putea favoriza dezvoltarea unor forme de viață.

Fâșia de gips descoperită de roverul Opporunity pe suprafața planetei Marte

Opportunity, aproape de Endeavour

Roverul Opportunity, aflat pe suprafața planetei Marte din 2004, este foarte aproape de marginea craterului Endeavour, destinația aleasă în 2008 și spre care roverul se îndreaptă de atunci, studiind în acest timp rocile, solul sau meteoriții aflați în calea sa. Doar 120 de metri îl mai desparte pe Opportunity de marginea craterului.

Drumul său a început de pe marginea craterului Victoria, unde roverul a poposit doi ani (2006-2008), a doua destinație importantă după locul unde a amerizat Opportunity în ianuarie 2004 (craterul Eagle), la începutul a ceea ce atunci părea o misiune de trei luni pentru studiul planetei Marte. Au trecut mai mult de șapte ani și roverul funcționează în continuare doborând în fiecare zi record după record pentru cel mai longegiv robot aflat pe suprafața altei planetei.

Endeavour are un diametru de 22 km, mult mai mare decât Victoria (730 m) și aici se speră că vor fi găsite noi minerale care să dovedească existența apei lichide pe suprafața planetei Marte, un factor ce ar spori considerabil șansele de a gasi pe Planeta Roșie forme de viață sau dovezi ale existenței vieții în trecutul planetei. De la începutul misiunii, Opportunity a parcurs pe suprafața planetei Marte peste 33 de kilometri.

Opportunity în Google Earth

26.66 de kilometri în șapte ani nu este o distanță (viteză?) colosală, dar pentru un robot aflat pe suprafața planetei Marte și controlat de pe Pământ, este un record doborât zilnic, prin fiecare centrimetru cu care Opportunity înaintează pe solul marțian.

Folosind Google Earth, oricine poate vedea drumul parcurs de Opprtunity, din 2004 până în prezent, cât și planul pentru destinația viitoare a roverului (craterul Endeavour). Deși Google Earth conține deja imagini ale suprafaței planetei Marte la o rezoluție destul de bună, pentru detalii suplimentare va fi nevoie să descărcați câteva fișiere KML suplimentare. Primul fișier conține layere cu imagini de înaltă rezoluție ce acoperă zona parcursă de Opportunity iar al doilea este un fișier publicat pe forumul Unmannedspaceflight, fișier care este actualizat regulat, odată cu progresul lui Opportunity și care conține traiectoria acestuia pe suprafața marțiană.

Record pentru Opportunity

Roverul Opportunity a stabilit astăzi recordul pentru cea mai longevivă sondă aflată în funcţiune pe suprafaţa lui Marte. Înainte de Opportunity, recordul a fost deţinut de prima sondă care a aterizat cu succes pe suprafaţa planetei roşii, Viking-1 (NASA), care a funcţionat 6 ani şi 116 zile (între 1975 şi 1980). Opportunity se află pe Marte din 25 ianuarie 2004 şi, deşi dă unele semne de oboseală, continuă să îşi facă treaba pentru care a fost trimisă pe planeta vecină.

Peste câteva luni s-ar putea însă ca Spirit să preia acest record, aceasta ajungând pe Marte cu 21 de zile înaintea lui Opportunity. În prezent, Spirit este în hibernare şi nu mai trimite date spre Pământ, iarna marţiană obligând echipa de la sol să conserve energie de la bord pentru funcţionarea sistemelor critice pentru supravieţuire, însă dacă energie solară pe care o va primi în timpul verii marţiene va fi suficientă pentru ca roverul să îşi revină din amorţeală, acesta va deveni atunci deţinătorul recordului menţionat mai sus.

20 de kilometri pentru Opportunity

Opportunity a depăşit recent pragul de 20 de kilometri parcurşi pe suprafaţa marţiană. Petru acest lucru a avut nevoie de 74 de luni, lucru impresionant dacă ne gândim că roverul este controlat de la o distanţă mai mare de 55 de milioane de kilometri. Recent, software-ul cu care este echipat a fost updatat, computerul de la bord fiind acum capabil să identifice singur roci ce prezintă interes pentru comunitatea ştiinţifică, astfel că Opportunity poate lua acum singur decizii despre rocile care vor fi analizate amănunţit.

Opportunity este în acestă perioadă în drum spre craterul Endeavour, pregătindu-se în acelaşi timp să înfrunte iarna marţiană. Mai puţin norocosul Spirit a fost „retrogradat” de la statutul de rover la cea de platformă observaţională, fiind blocat în solul marţian şi incapabil să se mai deplaseze, în zona craterului Gusev.

În imaginea de mai sus sunt vizibile urmele lăsate de Opportunity pe solul marţian.