Armostrong îl critică pe Obama

Neil Armstron, primul om care a pășit pe Lună, împreună cu foștii astronauți din programele Gemini și Apollo, Eugene Cernan și Jim Lovell, critică direcția aleasă de președintele Obama pentru viitorul NASA.

Barack Obama a decis de curând suspendarea programului Constellation, ceea ce înseamnă renunțarea la dezvoltarea noilor rachete Ares și atragerea partnerilor privați pentru zboruri orbitale. Un plan pentru a trimite oameni pe Marte a fost enunțat, fără a fi conturate detalii.

Neil Armostrong spune că preșesindetele a fost informat greșit cu privire la planul de a trimite oameni pe Marte, nespecificând exact modul și data când acesta va avea loc, în acest moment NASA neavând posibilitatea tehnică de a trimite oameni dincolo de zboruri orbitale. În plus, nimeni din NASA nu știa de acest plan înainte ca el să fie făcut public de președinte. Acest lucru, suprapus cu retragerea navetelor spațiale la sfârșitul anului 2010 va duce Statele Unite într-o stare de mediocritate vis-a-vis de explorarea spațiului cosmic, crede Eugene Cernan, ultimul american care a ajuns pe Lună. Voci împotriva deciziilor administrației Obama au mai fost auzite din cercul eroilor din programul Apollo, Eugene Krantz, flight director de la Mercury până la naveta spațială s-a poziționat împotriva renunțării la Constellation și alegerea unui drum fără obiective clar definite.

Prin retragerea navetelor spațiale, prin renunțarea la Constellation și mutarea vehiculelor pentru zboruri orbitale în plan privat, o mulțime de oameni din industria aerospațială din Statele Unite își vor pierde locul de muncă, lucru ce va contribui pe termen mediu și lung la declinul SUA în ceea ce privește activitățile desfășurate în spațiul cosmic.

Charles Bolden este actualul administrator al NASA, numit de către președintele Obama în această poziție, fost astronaut, participant la lansarea telescopulu Hubble pe orbită.

NASA renunță la Constellation!

Programul Constellation a fost anulat, conform planului de buget trimis de către Administrația Prezidențială din SUA spre aprobare Congresului american. Acest lucru înseamnă că dezvoltarea componentelor programului, capsula Orion, landerul Altair, dar și a noilor rachete Ares I și Ares V a fost anulată, deși au fost deja cheltuiți peste 9 miliarde de dolari numai pentru viitoarele rachete Ares, care nu vor mai exista.

NASA nu mai are în plan întoarcerea pe Lună cu un echipaj uman până în 2020, așa cum era planificat, ci dorește privatizarea zborului cu echipaj uman pe orbită joasă, lucru care ar aduce mai multe locuri de muncă și ar dinamiza acest sector. De asemenea, noul buget prevede concentrarea resurselor pentru un zbor cu echipaj uman spre Marte, într-un viitor îndepărtat, la o dată neprecizată.

Trebuie remarcat faptul că după retragerea navetelor spațiale în acest an, NASA va rămâne fără o posibilitate de a-și plasa astronauții pe orbită, fiind nevoiți să apeleze la serviciile Agenției Spațiale Rusești. Nu s-a mai întâmplat în istoria de 50 de ani a NASA ca aceasta să nu aibă în folosință sau măcar planificat într-un interval de timp predictibil, un vehicul de lansare a astronauților în spațiu.

Acesta este probabil cel mai mare pas înapoi făcut de NASA, de la întreruperea finanțării programului Apollo de la începutul anilor ’70. Deși privatizarea operațiunilor umane pe orbită joasă ar aduce în primă fază mai multe locuri de muncă, este foarte probabil ca siguranța zborurilor spațiale să scadă, această ducând la și mai multe victime printre viitori astronauți. În plus, privatizarea sectorului spațial ar duce la limitarea operațiunilor umane pe orbita Pământului, deoarece nicio corporație nu își ca permite să finanțeze proiecte vaste de explorare spațială, așa cum este nevoie pentru o prezență umană pe Lună sau Marte.

Care mai este rolul NASA în acest context și cum își va mai justifica existența?