Buletin cosmic (V)

Agenția Spațială Europeană a anunțat că șansele ca landerul Philae să mai comunice vreodată cu noi sunt minime. Odată cu depărtarea cometei 67P/Churyumov–Gerasimenko de Soare, temperaturile la suprafața acesteia au scăzut și probabil bateriile robotului nu mai pot fi reîncărcate. Oricum poziția acestuia, într-o vale umbrită, nu este prea fericită și a fost motivul pentru care ultima sa transmisiunea a avut loc acum 7 luni. Rosetta a efectuat câteva manevre de apropiere de zona în care se crede că se află Philae, pentru un eventual contact, însă toate încercările ESA de a-l contacta pe Philae au fost sortite eșecului. Misiunea Rosettei se va termina în septembrie, când sonda se va îndrepta și ea spre suprafața cometei, consumându-și astfel întreg combustibilul de la bord. Continue reading →

Curs gratuit, oferit de NASA

NASA și Fundația Saylor vor oferi un curs online, dedicat ingineriei sistemelor spațiale. Cursul va fi disponibil în mod gratuit oricărui doritor. Aceasta se va întinde pe o perioadă de 6 săptămâni și va începe în data de 3 martie. Înregistrarea a început deja (click aici pentru detalii), locurile sunt nelimitate și dacă nu vă înregistrați până la data începerii cursului, o puteți face și ulterior. Săptămânal, cei înscriși la curs vor primi un e-mail cu temele discutate, întrebări și oportunități pentru interacțiunea cu lectorii (persoane din cadrul diverselor centre NASA, inclusiv personal implicat în construcția viitorului telescop James Webb sau angajați ai centrului Goddard). Principalele persoane care vor susține prezentările vor fi Jeff Volosin (NASA project manager), Mike Menzel (NASA mission systems engineer) și John C. Mather (laureat al premiului Nobel). Participanții care vor absolvi examenul final, vor primi un certificat de participare din partea organizatorilor. Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul NASA.

Un nou consilier șef pentru NASA

Începând din 25 august, Ellen Stofan va fi noul consilier-șef al administratorului NASA Charles Bolden. Aceasta îl va înlocui pe Waleed Adbdalati, care părăsește Agenția Spațială Americană. Postul de consilier-șef (sau chief-scientist, în original) este, ierarhic, cea mai înaltă treaptă științifică din cadrul organizației, subordonată direct administratorului NASA, și responsabilă cu consilierea acestuia pe teme de buget și obiective strategice ale programelor desfășurate de agenție.

Ellen Stofan este a opta persoană care ocupă această funcție. Cu o teză de master și doctorat în geologie, Stofan este expertă în studiul suprafețelor lui Venus și Titan. A făcut parte din colectivul JPL între 1991 și 2000, participând la mai multe proiecte derulate de NASA: sonda Cassini, aflată acum pe orbita lui Saturn, Magella sau Mars Express sau coordonând o echipă de cercetători în vederea unei viitoare misiuni spre Venus. Ellen Stofan a propus și o misiune pentru explorarea mărilor de hidrocarburi ale lui Titan, satelitul lui Saturn, însă proiectul său (TiME) nu a primit deocamdată finanțare. Mai multe detalii despre TiME puteți citi în interviul acordat în exclusivitate pentru parsec.ro în martie 2012.

Retrospectiva 1 martie – 18 aprilie

Concurența pentru SpaceX se lasă așteptată. Antares, racheta celor de la Orbital Sciences, nu a vrut să decoleze de pe rampa de lansare. Deși în prima fază vremea părea să fie o problemă pentru lansarea planificată pentru 17 aprilie, cu 12 minute înainte de lansare, un cablu de date care făcea legătura între turn și a doua treaptă a rachetei s-a desprins și lansarea a fost imediat amânată. Fiind un zbor test, Antares nu avea la bord și capsula Cygnus, cu care Orbital Science speră să poată transporta provizii spre Stația Spațială internațională (o replică a capsulei Dragon a celor de la SpaceX). Antares va încerca astăzi o nouă lansare, dar condițiile meteo nu se arată deloc prielnice.

În aceiași zi cu prima tentativă de lansare a rachetei Antares, SpaceX avea programat un nou test Grasshopper, în care treapta inferioară a unei rachete Falcon 9 avea să se desprindă de la sol și după câteva zeci de secunde să revină la locul de lansare. Ar fi fost al cincilea test și, dacă este să dăm crezare zvonurilor, de data aceasta motorul care propulsează treapta urma să fie oprit și apoi repornit în timpul zborului. Nu știm deocamdată nici dacă un astfel de test a avut loc, de obicei SpaceX comunică primele secvențe video la câteva zile distanță, așa că va mai trebui să așteptăm pentru a primi oficial confirmarea zvonului.

Probabil ați aflat deja că NASA dorește să identifice un asteroid pe care să-l remorcheze pe orbita Lunii, unde să fie vizitat de echipaje umane, undeva după 2020. Deși țelul ales nu este de aceiași magnitudine cu aselenizarea sau cu o eventuală misiune pe Marte, trebuie să mărturisesc că abia aștept momentul în care vom reuși să alterăm traiectoria unui meteorit, cu atât mai mult să-l remorcăm și să-l plasăm acolo unde dorim. Va fi primul pas în sistemul de protecție planetară pe care va trebuie să-l dezvoltăm cât de curând dacă nu dorim să devenim o specie pe cale de extincție. Știm deja cum vor ajunge oamenii pe (doar) orbita Lunii (folosind SLS și capsula Orion), ce nu știm este cum va reuși NASA să construiască o sondă spațială cu o plasă suficient de mare pentru a capta un asteroid  Vom afla mai multe detalii tehnice în această vară, până atunci inginerii de la JPL caută potențiale ținte pentru această nouă misiune.

ATV-4 Albert Einstein este aproape de lansare. Transportorul a fost alimentat cu combustibil și urmează să plece spre Stația Spațială Internațională la bordul unei rachete Ariane 5ES în 5 iunie, unde va aduce nu mai puțin de 7 tone de alimente, combustibil și diverse alte lucruri necesare. ATV-5 Georges Lemaître se află deja în pregătire pentru un zbor în 2014, acesta având să fie ultimul astfel de vehicul construit de Agenția Spațială Internațională. Alături de navele Progress, transportoarele nipone HTV și, mai nou, capsula privată Dragon, ATV este unul din vehiculele fără echipaj uman prin care Stația Spațială Internațională este alimentată constant cu provizii și aparatură științifică.

Federația Rusă își va crește cu peste 50% bugetul anual alocat explorării spațiului, președintele Putin aprobând echivalentul sumei de 69 de miliarde de dolari pentru următorii opt ani. Chiar și așa, bugetul Roscosmos va fi sub jumătate din bugetul NASA. Majoritatea banilor se vor concentra pentru finalizarea unui nou cosmodrom (Vostochny), pentru a diminua dependența Rusiei de Baikonur, istoricul cosmodrom aflat în prezent în Republica Kazahstan. Vostochny se află în sud-estul Rusiei și urmează să fie operațional din 2018.

C/2013 A1 (Siding Spring) va rata, se pare, ciocnirea cu Marte. Noi observații asupra cometei despre care speram că va lovi planeta vecină indică faptul că aceasta va trece razant de suprafața planetei, dar nu va avea loc nici o coliziune, sau cel puțin șansele unei posibile coliziuni au scăzut destul de mult. Ea va oferi însă un spectacol deosebit întregii flote de sonde robotizate care se află în preajma lui Marte, de la sateliții aflați pe orbită până la cele două rovere de la sol, Opportunity și Curiosity.

Jeff Bezos, fondatorul și CEO-ul Amazon, a reușit să readucă la suprafața un set de motoare F-1 ale rachetei Saturn. Încă nu se știe dacă este vorba despre motoarele care au propulsat misiunea Apollo 11, însă după restaurarea acestora, probabil se va putea identifica mai precis cărei misiuni îi aparțin. S-IC, prima treaptă a rachetei Saturn V, după separarea de restul rachetei, cădea în ocean, împreună cu cele 5 motoare F1, fiind astfel imposibil de refolosit. După restaurare, aceste vor fi expuse public.

Soyuz TMA-08M, cu un echipaj de 3 astronauți, a andocat cu ISS la doar șase ore de la lansare, completând astfel echipajul Expediției 35. De obicei o capsulă Soyuz făcea două zile de pe rampa de lansare până la ISS, însă în ultimele câteva zboruri ale capsulei Progress a fost testată această procedură care permite o andocare mai rapidă. Procedura o dată validată, a fost aplicată și capsulei Soyuz cu echipaj uman. Nu este vorba despre un upgrade hardware ci despre optimizarea traiectoriei prin parcurgerea unui număr cât mai mic de orbite, pentru pregătirea întâlnirii dintre cele două vehicule și cuplarea acestora ulterioră.

Retrospectiva 22 februarie – 1 martie

Chiar dacă în prima misiune comercială a capsulei Dragon desfășurată pentru NASA, unul din cele nouă motoare Merlin ale primei trepte a suferit o defecțiune, aceasta a ajuns cu bine la ISS, livrând proviziile necesare astronauților. SpaceX însă are acum de înfruntat o problemă mult mai severă: capsula Dragon are probleme cu trei din cele patru propulsoare, lucru ce face imposibilă stabilirea unei orbite corecte pentru interceptarea ISS și a întârziat deschiderea panourilor solare ale capsulei. Deși racheta Falcon 9 nu a mai pus probleme, în acest moment capsula se află pe o orbită intermediară și nu mai poate respecta programul prestabilit, acela de a se cupla cu ISS în cursul zilei de mâine. Nu se știe încă dacă andocarea va mai avea loc, însă timpul nu este deloc aliatul celor de la SpaceX, care se văd în fața celei mai mari crize de până acum.

Evenimentul vine la câteva zile după ce s-au anunțat noi reduceri de fonduri în întreg sistemul public federal american, reduceri care vor afecta și NASA. Se pare că cel mai mult vor avea de suferit programele desfășurate în colaborare cu partenerii privați pentru găsirea de soluții pentru revenirea astronauților americani pe orbită prin forțe proprii. S-au anunțat deja anularea unor teste vitale pentru progresul sănătos al acestor inițiative: testul propulsorului CST-100, un test SpaceX și o analiză a navei Dream Chaser a companiei Sierra Nevada. Dacă ținem cont și de recentele probleme ale capsulei Dragon, putem deja concluziona că programul stabilit inițial pentru reluarea lansărilor americane cu echipaj uman va mai întârzia câțiva ani.

Nici pe Marte lucrurile nu stau mai bine: unul din cele două computere ale lui Curiosity a suferit o problemă la modulul de memorie și se află acum în safe-mode, find activ doar cel de-al doilea computer (back-up). Soluția problemei va fi căutată pe parcursul următoarelor zile, când roverul va trece de mai multe ori în stare operaționlă și safe-mode, alternativ, pentru a ajuta inginerii să detecteze problema apărută la computerul principal.

Dennis Tito, primul turist spațial, dorește să trimită oameni spre Marte. Am spus spre și nu pe Marte. Fundația patronată de acesta dorește să realizeze o misiune spațială inedită, în care un echipaj uman va da un ocol Planetei Roșii, după care se va întoarce pe pământ, după o misiune ce ar dura 501 zile. Încă nu este foarte clar cum se va realiza practic acest lucru, cu ce capsule, module și propulsoare, dar câteva lucruri sunt deja clare: planul este unul simplu, care nu implică andocări decât cel mult pe orbita Pământului, nu vor fi nevoie de propulsoare pentru a efectua reîntoarcerea pe Pământ și cei doi membri ai echipajului vor trebui să fie căsătoriți, pentru a face față mai ușor călătoriei spre Marte. Aceștia nu vor ateriza pe suprafața planetei, doar o vor survola și vor folosi gravitația acesteia pentru a se reîntoarce acasă. Planul este unul îndrăzneț, dar nu imposibil, mai ales că Tito nu dorește să obțină profit din această misiune, ba mai mult, a declarat că o va susține financiar în prima etapă. Dar mai multe despre planul lui Tito, cu altă ocazie.

O cometă descoperită recent, C/2013 A1 (Siding Spring), se îndreaptă spre Marte. Deși șansele de impact sunt reduse, există riscul ca în 2014 aceasta să lovească violent suprafața marțiană, oferind un spectacol unic flotei de sateliți pe care îi avem plasați pe orbita planetei, dar și roverelor de la sol. Deoarece nu se cunoaște deocamdată cu precizie traiectoria cometei, nu se poate spune cu siguranță dacă impactul va avea loc, dar spectacolul oferit va fi unul spectaculos, atât pentru sondele de pe Marte, cât și pentru noi, deoarece cometa va putea fi observată și de pe Pământ.