Gheaţă într-un crater marţian

După ştirea conform căreia solul lunar ar conţine molecule de apă, ştirile despre prezenţa apei în sistemul solar continuă. Ultimele imagini transmise de Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) de pe orbita planetei vecine indică o cantitate deloc neglijabilă de apă îngheţată, pusă în evidenţă de un impact meteoric care a dislocat o porţiune din solul marţian, expunând pentru prima dată, gheaţa subterană, detectată de instrumentele aflate pe orbită. În imaginile furnizate de NASA, se poate vedea cum gheaţa din acel loc a sublimat (a trecut din stare solidă direct în stare gazoasă, fără a mai trece prin stare lichidă, datorită condiţiilor speciale de temperatură şi presiune de pe Marte). Ştirea e cu atât mai spectaculoasă cu cât acest crater recent este departe de calotele polare, unde prezenţa apei în formă solidă a fost deja pusă în evidenţă.

Ciclurile climatice marţiene

Ultimele observaţii radar de pe orbita lui Marte, efectuate de sonda Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), confirmă teoria ciclicităţii climei pe planeta vecină. Zona studiată a fost calota de gheaţă situată la polul nord marţian, unde proprietăţile electrice ale straturilor de gheaţă diferite au reflectivităţi diferite, creând astfel anumite pattern-uri în imaginea finală a calotei de gheaţă. Pe baza acestor imagini s-a stabilit că ultimii 300 000 de ani au reprezentat o perioadă relativ liniştită pentru Marte, perioadă care a urmat unopr 600 000 mult mai violenţi şi mai bogaţi în evenimente geologice. Observaţiile MRO sunt în concordanţă cu teoriile despre trecutul geologic al planetei Marte enunţate înainte de a avea aceste date.

NASA va organiza o conferinţă de presă la ora 20:00 (ora României) pentru a discuta aceste rezultate. Evenimentul va fi difuzat în direct pe NASA TV (online, gratuit).

Phobos-Grunt amânată pentru 2011

Agenţia Spaţială Rusă (Roscosmos) a anunţat că lansarea misiunii Phobos-Grunt, programată iniţial pentru luna viitoare, se amână pentru anul 2011. Deosebit de ambiţioasă, misiunea are trei obiective: plasarea pe orbita marţiană a primului satelit chinez Yinghuo-1, aterizarea unei sondei pe suprafaţa lui Phobos (unul din cei doi sateliţi naturali ai lui Marte), prelevarea de probe de sol şi aducerea lor înapoi pe Pământ. Împreună cu aceste probe se va întoarce pe Pământ şi un mic cilindru, parte a unui experiment propus de The Planetary Society, care conţine microorganisme, supuse pe toată durata misiunii condiţiilor dure din spaţiul cosmic. Cercetătorii sunt curioşi să vadă dacă aceşti microbi vor mai fi în viaţă la întoarcerea pe Pământ, în caz contrar infirmând teoria conform căreia viaţa pe Pământ ar fi putut apărea prin contaminare cu substanţe organice sau chair microorganisme venite din spaţiul cosmic, la bordul unor meteoriţi sau comete. Ar fi de altfel prima misiune care îşi propune să aducă pe Pământ probe de sol de pe satelitul lui Marte, Phobos.

Opportunity merge mai departe. Spirit nu.

După ce a studiat îndeaproape meteoritul Block Island, sonda Opportunity aflată pe suprafața marțiană își constinuă drumul spre marginea craterului Endeavour, ocolind o regiune cu dune de nisip care ar putea să îi pună unele probleme. Opportunity a parcurs până în prezent mai mult de 17 kilometri pe suprafața marțiană și, deși dă unele semne de bătrânețe, inginerii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) sunt entuziasmați de capacitățile roverului, la mai bine de 5 ani de la începrea misiunii.

Pe cealaltă parte a planetei Marte, lucrurile nu stau atât de roz pentru celălalt rover, Spirit. Acesta este blocat de ceva vreme, într-un sol de o consistență care nu permite roților să avanseze și perspectivele asupra eliberări sale sunt sumbre. Două modele ale lui Spirit au fost aduse la JPL și inginerii de acolo încearcă să creeze condițiile de sol și gravitație de pe Marte pentru a testa aici pe Pământ acțiunile care le vor lua pentru eliberarea roverului. A fost lansată și o campania Free Spirit, care acceptă sugestii din partea tuturor, sugestii cae ar putea ajuta în eforturile echipei de la JPL iar unele manevre sunt încercate pe Opportinity, aflat în circumstanțe mult mai bune, înainte de a fi aplicate direct lui Spirit. Acesta a parcurs până acum doar 7.7 km de la începutul misiunii, aceasta nefiind prima oprire cauzată de blocarea roților în solul marțian. Chiar și așa, fără posibilitate de mișcare, Spirit își poate folosi instrumentele de la bord pentru a face obserații și măsurători științifice.

Opportunity face un mic ocol

În timp ce fratele său, Spirit, rămâne blocat în solul marţian pe cealaltă parte a Planetei Roşii, Opportunity este mai sprinten ca niciodată şi din augut 2008 se îndreaptă spre cel mai ambiţios obiectiv al său, craterul Endeavour. Aflat la câţiva kilometri buni de Opportunity, roverului marţian îi va fi necesar mai mult de un an pentru a ajunge pe marginea craterului, care are un diametru de nu mai puţin de 22 de kilometri. Cu toate acestea, echipa de la JPL sub comanda căruia se află Opportunity, au decis să ia o rută ocolitoare pentru a evita unele forme de relief care ar putea ascunde capcane pentru rover şi în care roţile acestuia au mai rămas blocate în trecut. Cu această ocazie, Opportunity face un mic ocol (în imaginea de mai sus îi puteţi oberva urmele) pentru a studia îndeaproape un meteorit de pe suprafaţa lui Marte, denumit Block Island.

Roverele marţiene Spirit şi Opportunity au ajuns pe Marte, în puncte diametral opuse unul faţă de altul, în ianuarie 2004 şi deşi toată lumea se aştepta ca după trei luni să devină neoperaţionale, ambele continuă să funcţioneze şi astăzi, la mai mult de 5 ani după ce le-au expirat perioada de garanţie.