Buletin cosmic (I)

Aveți în față primul număr din ceea ce se dorește a fi un sumar săptămânal al celor mai importante știri din cosmos din ultima perioadă. Sper să reușesc să-l pregătesc pentru fiecare zi de luni a fiecărei săptămâni și să aduc laolaltă tot ce a fost mai interesat în ultimele zile în spațiu. Cei care urmăresc parsec.ro și pe Facebook vor recunoaște unele dintre paragrafe, care sunt de această dată așezate într-un context mai larg și legate de alte evenimente care au avut loc în perioada respectivă.

Materiale prețioase, pe care aici pe Pământ ne chinuim să le extragem, există din abundență la doar o săptămână distanță de noi.

Continue reading →

O nouă sondă chinezească pe orbita Lunii

După ce în urmă cu câteva săptămâni o sondă din China, fără echipaj uman, a efectuat un survol al Lunii și s-a întors cu bine spre Pământ, iată că astăzi am asistat la o nouă fază a misiunii respective. După ce între timp se aflase undeva în jurul punctului Lagrange L2, se pare că modulul de comandă, care a însoțit sonda în călătoria sa de opt zile și de care aceasta s-a despărțit înainte de revenirea pe Pământ, a intrat pe orbită selenară. Deocamdată este vorba despre o orbită preliminară (200 x 5300 km), dar oficiali chinezi au declarat că astăzi și mâine vor avea loc manevre care vor circulariza această orbită. Acest modul este dotat cu camere video și va identifica viitoare zone de unde misiunea Chang’e 5 urmează să aselenizeze și să culeagă probe, pe care să le aducă pe Pământ, cândva în jurul anului 2017. Înainte de Chang’e 5, o misiune Chang’e 4 este programată pentru acest an, fiind vorba de o sondă identică cu Chang’e 3, care pare să fie funcțională, la peste un an după ce aceasta a ajuns pe Lună. 

Xiaofei și planurile ambițioase ale Chinei

China face pași mici, dar siguri, spre Lună. În cursul zilei de ieri, Xiaofei, un vehicul pentru teste al programului Chang’e 5, a fost recuperat cu succes după ce a dat un ocol Lunii și a aterizat în stepele de la granița cu Mongolia, în aceiași zonă folosită și pentru recuperarea echipajelor capsulelor Shenzou. Evident, Xiaofei nu a avut echipaj uman la bord.

Actualul programul selenar chinezesc a fost inițiat în trei faze: Chang’e 1 și 2, care au orbitat Luna și au pregătit misiunea mai ambițioasă din a doua fază, Chang’e 3, landerul și roverul lunar Yutu lansați în 2013, care încă mai transmit date de pe suprafața Lunii. Chang’e 4, o replică a lui Chang’e 3, va ajunge pe Lună probabil cândva anul viitor, având în vedere o aselenizare undeva aproape de polul sud lunar.

Însă o misiune cu adevărat spectaculoasă va avea loc în 2017, a treia și ultima fază din actualul program selenar chinezesc, o dată cu lansarea Chang’e 5. Misiunea prevede lansarea unei nave complexe spre orbita lunară, de unde un lander se va desprinde de restul navei, va aseleniza pe suprafață, va colecta probe de sol, după care se va întoarce pe orbită, va andoca și întregul ansamblu va porni înapoi spre Pământ. Până în prezent, doar URSS a reușit să aducă pe Pământ probe de sol selenar folosind o navă fără echipaj uman la bord.

Testul din ultima săptămână a constat în lansarea unei capsule în 23 octombrie, care a fost trimisă să dea un ocol Lunii (fără să intre pe orbita acesteia) și să se întoarcă acasă, ceea ce s-a și întâmplat. Au fost verificate mai multe componente care vor sta la baza misiunii Chang’e 5 din 2017, inclusiv scutul termic care va proteja capsula după o reintrare de pe orbita selenară, unde viteza este mult mai mare decât în cazul unei reintrări din preajma Pământului. Așteptăm cu interes noile misiuni ale Chinei, inclusiv cele cu echipaj uman, ultima având loc în iunie 2013.

Soyuz în jurul Lunii?

Firma Space Adventures, cea care organizează excursii spre Stația Spațială internațională pentru cei cu dare de mână, a anunțat că a vândut deja două bilete pentru un zbor de agrement… în jurul Lunii. Aventura spațială (dacă-mi este permisă această formulare) va avea loc la bordul unei capsule Soyuz, undeva în anul 2017 sau 2018.

Cei doi clienți a căror identitate nu a fost încă dezvăluită, vor fi însoțiți de un cosmonaut rus, însă capsula Soyuz care îi va găzdui va trebui să sufere câteva modificări. Cea mai importantă dintre acestea va fi un nou scut termic,  care să permită revenirea în atmosferă cu o viteză mult mai mare decât o misiune obișnuită, de pe orbita joasă a Pământului. De asemenea, pentru a face călătoria în jurul Lunii puțin mai confortabilă, capsulei i va fi atașat un modul suplimentar. Din acest motiv, misiunea va avea nevoie de două lansări, una pentru a pune pe orbită capsula Soyuz împreună cu echipajul, iar o a doua lansare va transporta modulul suplimentar, dotat și cu propulsie și combustibil, pentru a imprima capsulei viteza necesară pentru desprinderea de gravitația Pământului. Soyuz și echipajul său nu vor aseleniza, vor da doar câtea ocoale Lunii, la fel cum au făcut cei din misiunea Apollo 8 în 1969.

Capsula Soyuz a fost inițial gândită pentru zboruri nu doar în jurul Lunii, dar chiar pentru aselenizare, însă după ce SUA a câștigat cursa spațială în 1969, URSS a abandonat aceste planuri și a transformat Soyuz într-un vehicul extrem de eficient pentru misiuni către orbita joasă, folosit în prezent pentru a transporta astronauți ruși, americani, europeni sau japonezi spre Stația Spațială Internațională, fiind în prezent singurul vehicul spațial cu echipaj uman.

Artista Sarah Brightman va fi următoarea turistă spațială, ea fiind programată pentru un zbor spre ISS anul următor. Biletul plătit a fost în valoare de 52 de milioane de dolari. Însă pentru sejurul în jurul Lunii, fericitul cuplu a plătit deja 300 de milioane de dolari.

Soyuz

LADEE

Știați că Luna are atmosferă? Chiar dacă este foarte subțire și rarefiată, ea există și cercetătorii cred că este cel mai întâlnit tip de atmosferă din sistemul solar, așa că i-au dat și un nume frumos: exosferă periferică, deși au recunoscut că nu se cunosc detalii despre ea.

Pentru a clarifica nițel lucrurile, NASA va lansa peste câteva zile spre Lună sonda LADEE (Lunar Atmosphere and Dust Environment Explorer). Totul a pornit din timpul misiunilor Apollo, când astronauții ajunsi pe Lună au observat un halou când priveau spre orizont, în timpul apusului. LADEE va determina dacă praful din atmosfera Lunii este responsabil pentru acest fenomen, sau avea de-a face cu alte mecanisme deocamdată neelucidate.

Principalele obiective ale misiunii sunt determinarea cât mai exactă a densității și compoziției atmosferei, precum și măsurarea variabilității spațiale și temporale a acesteia, investigarea modului de interacțiune cu suprafața selenară, caracterizarea prafului exosferic și impactul său asupra atmosferei și studiul amănunțit (dimensiune particule, sarcini electrice și distribuția spațială a sarcinilor electrostatice) al firelor de praf lunare. Misiunea va dura aproximativ 100 de zile și va începe la 30 de zile după lansare.

Sonda conține trei instrumente științifice: un spectrometru în ultraviolet și vizibil (UVS), un spectrometru de masă (NMS) și un detector de particule (LDEX). Primul instrument va analiza compoziția atmosferei și poate detecta de la distanță prezența prafului lunar, folosind radiația luminoasă cu lungimea de undă cuprinsă între 230 și 810 nanometri. Spetrometrul de masă, al doilea instrument, va măsura variații ale compoziției chimice din atmosfera lunară, fiind capabil să detecteze gaze precum argon (care este un marker al activității geologice interne), heliu (important pentru a înțelege importanța vântului solar în generarea și dinamica exosferei lunare), dar și elemente metalice, semnale ale unor procese mai energetice care pot avea loc la suprafața Lunii (cum ar fi, spre exemplu, împrăștierea materialului meteoritic de la suprafața Lunii de către vântul solar). Spectrometrul poate detecta atât gaze neutre (pe care le ionizează pentru a putea fi detectate), cât și ioni prezenți deja în jurul satelitului nostru natural.

Pe lângă aceste trei instrumente, LDEE va fie echipată și cu un dispozitiv experimental de comunicații, Lunar Laser Communication Demonstration (LLCD) care, după cum îi spune și numele, va testa o tehnologie nouă de transmisii de date între sondă și Pământ folosind radiația luminoasă, spre deosebire de comunicațiile radio, omniprezente deocamdată în sondele interplanetare. Noua tehnologie promite posibilitatea transmiterii unei cantități mai mari de date folosind terminale cu volum și masă reduse și deci mai ieftine. Trei stații terestre vor sta cu ochii ațintiți spre LADEE: una la White Sands (New Mexico), alta în California și o a treia în Tenerife, la un observator al Agenției Spațiale Europene.

La finalul misiunii, LDEE va plonja spre suprafața Lunii, continuând să transmită date până în ultima clipă. Din păcate, misiunea este limitată de nivelul de combustibil de la bord, iar sonda va trebui să efectueze o serie de acrobații și manevre pentru a-și îndeplini misiunea. O orbită circulară 50 x 50 kilometri necesită corecții la fiecare 3-5 zile, datorită câmpului gravitațional neuniform al Lunii, așa că sonda va petrece cât mai mult timp posibil pe o orbită eliptică, 50 x 150 km altitudine. Inițial, în prima fază, LADEE se va înscrie pe o orbită mai înaltă, circulară, la o altitudine de 250 km, apoi va coborî la 75 km, pentru a-și calibra instrumentele de la bord, înainte de a începe propriu-zis misiunea științifică.

LADEE este prima sondă selenară lansată de către o rachetă Minotaur 5 și prima misiune interplanetată lansată de la centrul din insula Wallops. Lansatorul are cinci trepte, toate cu combustibil solid, și o înălțime de 24.6 metri. Primele trei trepte sunt propulsate de motoare Peacemaker (folosite inițial pentru rachete balistice intercontinentale) și vor arde timp de 208 secunde, după care vor fi abandonate în oceanul Atlantic. A patra treaptă are un motor Star 48Bv și va arde 84.8 secunde, pentru a plasa încărcătura pe orbita terestră joasă. Ultima treaptă, cu un motor Star 37FM, arde timp de 63.5 secunde. Puțin după 5 minute de la consumarea combustibilului ultimei trepte, încărcătura se va desprinde de vehicul iar de aici înainte, toate manevrele vor fi efectuate de sistemul de propulsie de la bordul sondei. Timpul petrecut de LADEE în drum spre Lună depinde de momentul lansării, oportunitate care începe în data de 6 septembrie și care durează 5 zile. Fereastra extinsă se închide în data de 14 octombrie.