Lansări de primăvară

După ce o rachetă Delta IV a trimis spre orbită un nou satelit GPS în urmă cu câteva ore, lansările din următoarea perioadă continuă. Din emisfera estică, mai precis din Dombarovsky (Rusia), o rachetă Dnepr va lansa (spectaculos) un satelit coreean pentru observații, denumit Kompsat 3A, la ora 00:08. Dacă ULA a anunțat că urmează să retragă din uz lansatorul Delta IV, se pare că Dnepr a supraviețuit tentativelor de a-l înlocui și va fi utilizat și în continuare, conform ultimelor declarații ale oficialilor din industria spațială rusă.

Continuăm periplul spre est și ajungem în Japonia, unde la ora 03:21 un propulsor H-2A lansat de la centrul spațial Tanegashima va lansa satelitul de observații IGS Optical 5 al guvernului nipon.

Vineri reprezintă începutul unei misiuni istorice pentru Stația Spațială Internațională: Scott Kelly și Mikhail Kornienko pornesc, la bordul capsulei Soyuz TMA-18M, într-o misiune orbitală care va dura 1 an de zile. Deși rușii au experiență în zborurile de lungă durată, pentru astronauții NASA, dacă misiunea ajunge la final, va reprezenta un record de anduranță, absolut necesar pentru misiunile spațiale spre Marte sau alte corpuri îndepărtate din sistemul nostru solar. Lansarea capsulei va avea loc de la Baikonur, vineri, la ora 21:42.

Șirul lansărilor continuă în Guyana Franceză, unde tot o rachetă Soyuz (indicativ VS11), dar operată de Arianespace, va încerca să plaseze pe orbită un satelit pentru sistemul navigație european, Galileo. Este vorba despre o pereche de sateliți, al 7-lea și al 8-lea din cei 27 de sateliți care urmează să fie lansați în cadrul acestui ambițios proiect european, care își propune să ofere o alernativă civilă la sistemul de navigație american.

Ultima lansare planificată pentru luna martie este tot a unui satelit dintr-o constelație destinată navigației, de această dată este însă vorba de un satelit indian, parte a proiectului IRNSS. Lansarea are loc de la Satish Dhawan Space Center din Sriharikota, India și propulsorul este evident racheta proprie PSLV. Merită menționat faptul că întregul program IRNSS costă aproximativ 250 de milioane de dolari, adică la fel de mult cât un singur satelit GPS american.

În aprilie ne așteaptă, printre altele, două lansări Space X care au inversat locurile: satelitul TurkmenAlem52E este acum programat după misiunea CRS-5 din 10 aprilie, așa că cei care sunt nerăbdători să vadă o nouă tentativă de recuperare a primei trepe a rachetei Falcon 9 vor avea motive de bucurie. Din cauza unor investigații suplimentare a rezervoarelor de heliu din racheta ce urma să lanseze satelitul din Turkmenistan, lansarea acestuia a fost amânată pentru a permite inspecții mai amănunțite, iar deoarece aceasta este o lansare pentru o orbită geostaționară, nu ar fi avut loc teste privind recuperarea treptei primare. Însă un update al rachetei Falcon 9 și al motoarelor Merlin, care va avea loc spre sfârșitul anului, va duce la creșterea performanțelor rachetei și, conform lui Elon Musk, tentativele de recuperare ale primei trepte vor putea fi realizate indiferent de misiune.

Retrospectiva 9-16 ianuarie

După ce a ratat recuperarea primei trepte, SpaceX a lansat acum puțin timp un scurt clip video care surprinde momentul în care vehiculul s-a prăbușit pe barja trimisă în Antlantic pentru a o întâmpina. Acest lucru s-a întâmplat la mai puțin de o zi după ce Elon Musk a publicat pe contul său de Twitter câteva imagini și a explicat că aterizarea treptei a fost ratată deoarece fluidul care controla poziția unor aripioare care aveau rol de a stabilia aerodinamic racheta în revenirea sa spre barjă. Motoarele au încercat să compenseze această problemă, dar nu au reușit. Următoarea rachetă, care este programată pentru lansare în ultima zi a lunii ianuarie, va fi încărcată cu mai mult fluid de control și ne așteptăm să asistăm la o nouă tentativă de recuperare.

Mars Reconnaissance Orbiter, una din sondele aflate pe orbita lui Marte, a reușit să fotografieze locul unde se află sonda britanică Beagle 2, pierdută în 2003. Acesta s-a folosit de parașute și perne de aer pentru a se așeza pe suprafața planetei roșii fix în ziua de Crăciun din 2003, însă cei de la sol nu au mai putut lua legătura cu sonda după momentul în care aceasta trebuia să atingă solul și au crezut că aceasta s-a prăbușit pe suprafața planetei. Astăzi însă am aflat că nu este așa, sonda, deși apare în câțiva pixeli în noile poze, se pare că s-a folosit de parașute și nu s-a prăbușit. Beagle 2 a ajuns pe Marte după ce a împărțit drumul cu sonda europeană Mars Express, lansată în 2 iunie 2003.

Miercuri, s-a detectat o posibilă scurgere de amoniac de pe Stația Spațială Internațională. Tot echipajul s-a refugiat în modulul rusesc și cele două nave Soyuz atașate stației au fost pregătite pentru o evacuare de urgență a avanpostului orbital. După analizarea problemei s-a constat că a fost de fapt vorba despre o eroare a unuia dintre computerele responsabile cu acești senzori și că de fapt în interiorul stației nu exista nici urmă de amoniac, lichid folosit pentru răcire pe ISS. La câteva ore după alarmă, echipajul a părăsit refugiul și început să-și reia activitatea normală.

WorldVu Satellites, fondată de Greg Wyler, a anunțat ieri că dorește să construiască și să lanseze un umăr de 650(!) de sateliți, fiecare având o masă de 125 de kilograme, pentru a-i plasa pe o orbită aflată la o altitudine de 1200 de kilometri, cu scopul de a facilita telecomunicațiile și de a oferi internet la viteze de minim 8 Gbps. Costul întregului proiect este estimat la aproape 2 miliarde de dolari, sumă ce include dezvoltarea și construirea sateliților, dar și lansarea acestora și costurile legate de asigurarea lor. Partenerii WordlVu Satellites sunt Virgin Group (compania condusă de Richard Branson) și Qualcomm. Greg Wyler este cunoscut pentru compania sa precedentă, O3b Networks, care deține în prezent o constelație de 12 sateliți de telecomunicații, aflați în prezent pe orbita Pământului.

Sonda New Horizons s-a trezit din hibernare și își continuă drumul spre destinația sa, Pluto. Au fost repornite instrumentele de la bord și acestea au început deja să adune date cu caracter științific, iar primele imagini sunt așteptate după data de 25 ianuarie. Ele nu vor fi la fel de clare cu cele capturate de Hubble, dar calitatea lor va crește constant și din luna mai vom obține cele mai clare imagini cu Pluto, urmând ca New Horizons să survoleze planetoidul în 14 iulie. După această dată, New Horizons își va căuta o nouă destinație în drumul său spre centura Kuiper.

Agenția Spațială Europeană a anunțat că și China, alături de Statele Unite și Rusia, face de acum parte din lista parneterilor strategici ai agenției. Asta înseamnă că relațiile dintre ESA și CNSA vor fi mai apropiate și în urma acestui acord, astronauți europeni au vizitat deja baza de antrenament a taikonauților. Probabil în viitor vom vedea un european vizitând stația spațială chinezească Tiangong-1, deși deocamdată nu există la nivel oficial un astfel de scenariu.

Vinerea trecută, NASA a testat cu succes un fost motor al navetei spațiale (RS-25), care urmează să fie folosit pentru viitoarea rachetă SLS. Acesta a fost modificat pentru a respecta cerințele noului vehicul (temperaturi mai scăzute, presiuni mai ridicate și accelerații mai puternice) și a fost pornit pentru 500 de secunde la centrul spațial Stennis al NASA. Naveta spațală folosea 3 astfel de motoare, iar SLS va folosi 4, dar acestea nu vor fi, din păcate, refolosite. Testul de vineri a fost prima dată când un motor RS-25 a fost pronit după 2009, de când navetele spațiale au fost restrase din uz.

Space-X CRS-5: în urmărirea ISS

Primul lucru pe care îl face capsula Dragon după ce ajunge pe orbită este să-și desfacă panourile solare, pentru a fi sigură că își poate continua misiunea. Abia când aceste panouri sunte active, veți auzi urale de bucurie din centrul de comandă din Hawthorne, California și înseamnă că lansarea a fost un success. Misiunea rachetei Falcon 9 s-a terminat în acest moment (12 minute după lansare), iar de acum înainte totul rămâne pe umerii Dragonului. Acesta este plasat în prima fază pe o orbită preliminară și în următoarele două zile după lansare va efectua o serie de manevre, folosindu-și propulsoarele proprii, pentru a prinde din urmă Stația Spațială Internațională. În cazul misiunii CRS-5, după lansarea de sâmbătă, capsula Dragon se va cupla cu ISS în cursul zilei de luni.

Trebuie făcută o diferență între andocarea activă, propriu-zisă, pe care o execută navetele Soyuz și Progress, care se folosesc de propulsoarele proprii pentru a se apropia de ISS și, în cele din urmă, de a iniția andocarea, și cuplarea pasivă a capsulei Dragon. Acesta se apropie de ISS până la un punct, de unde este preluată de brațul robotic al Stației, braț robotic care vor așeza capsula în poziția corectă. Așadar, Dragon nu execută de unul singur toate manevrele de cuplare pentru că nu este considerată un vehicul suficient de matur pentru a executa aceste manevre de unul singur.

Dragon va comunica cu ISS în timpul acestor manevre și acest lucru este unul foarte important deoarece echipajul îi poate trimite capsulei comenzi în timpul operațiunilor de cuplare. În prima fază, Dragon se va apropia până la 250 de metri de ISS, de unde capsula va activa două dispozitive folosite pentru localizare: un radar LIDAR (radar optic) și un dispozitiv de imagistică termică. Capsula va fi ținută de observație atât de echipajul de pe Stația Spațială, de inginerii SpaceX de la Hawthorne, dar și de către NASA, prin centrul spațial Johnson din Houston. Următorul pas pentru Dragon este apropierea la 200 de metri de Stație, după care va aștepta evaluarea situației și dacă totul este în ordine, se va apropia până la 30 de metri de ISS. Aici are loc o nouă evaluare, după care o apropiere până la 10 metri, unde, după o altă evaluare, va avea loc operațiunea de capturare de către echipajul ISS, folosind brațul robotic, lung de peste 17 metri și comandat de astronauții Barry Wilmore și Samantha Cristoforetti. Cei doi se vor afla în modulul denumit Cupola, de unde au cea mai bună perspectivă asupra vecinătății stației. Cupola, lansată în 2010, este dotată cu hublouri și permite o vizibilitate de 365 de grade.

Dragon va fi atașat modulului american Harmony, unde va rămâne până în februarie, când se va întoarce pe Pământ. În cursul zilei de marți, echipajul va deschide sasul capsulei și vor pătrunde în compartimentul presurizat al acesteia, pentru a transporta proviziile în interiorul ISS, urmând ca în zilele următoare să fie încărcat cu cargoul care urmează să ajungă pe Pământ luna viitoare.

SpaceX CRS-5 amânată

Cu un minut și jumătate înainte de momentul programat pentru lansare, SpaceX a fost nevoită să oprească numărătoarea inversă și să anuleze lansarea de astăzi, din pricina unui sistem care controlează orientarea motoarelor Merlin. Nu este pentru prima dată când SpaceX se confruntă cu așa ceva și se pare că respectivul sistem este sensibil la oscilațiile de temperatură din timpul pregătirilor pentru lansare, când racheta este încărcată cu combustibil și temperatura acesteia scade semnificativ. Următoarea țintă pentru CRS-5 este vineri, la ora 12:09. Orarul este stabilit de poziția Stației Spațiale Internaționale și fereastra de lansare este instantanee, ceea ce înseamnă că nu este permisă nici un fel de amânare. Dacă capsula Dragon nu este lansată exact în planul orbital al ISS, treapta superioară a rachetei Falcon 9 nu are suficient combustibil pentru a compensa acest lucru.

CRS-5 reprezintă al 14-lea zbor pentru racheta Falcon 9 și deja al 9-lea în noua configurație v1.1 (folosită pentru prima dată în septembrie 2013, pentru lansarea satelitului CASSIOPE). Actuala versiune reprezintă singura rachetă pe care SpaceX o are la dispoziție din 2010, după ce o versiune mai puțin puternică, Falcon 1, a fost retrasă din uz după doar 5 lansări, iar o versiune superioară, Falcon Heavy (practic 3 rachete Falcon 9 atașate), este în prezent în dezvoltare.

În prezent, SpaceX folosește pentru lansările Falcon 9 rampa Space Launch Complex 40 de la Cape Canaveral, care aparține forțelor armate americane și care a fost modificată încă din 2008 pentru a putea efectua lansări ale rachetelor Falcon, cu o singură exepție: o lansare Falcon a avut loc de la baza forțelor aeriene Vandenberg. SpaceX a închiriat de la NASA și celebra rampă 39A de unde se lansau o parte din navetele spațiale (restul fiind lansate de pe rampa 39B din apropiere). În viitor vom putea vedea lansări ale Falcon 9 și Falcon Heavy de pe rampa 39A, iar NASA își rezervă rampa 39B pentru lansări SLS.

Misiunea CRS-5 este a 5-a dintr-un contract multianual de 12 astfel de misiuni pe care SpaceX îl are în desfășurare cu NASA pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale (Commercial Resupply Services). Capsula Dragon este încărcată cu 2.3 tone de cargo pentru ISS, din care 490 de kilograme reprezintă provizii și obiecte personale pentru echipaj, 717 kilograme de instrumente necesare Stației (678 kilograme pentru segmentul american și modulul japonez, 36 kilograme pentru segmentul rusesc, 16 kilograme de echipamente informatice și 23 de kilograme aparatură necesară pentru activitățile extravehiculare). Alte 577 de kilograme sunt destinate experimentelor științifice de la bordul ISS, în timp ce experimentul Cloud-Aerosol Transport System (CATS) din partea nepresurizată a capsulei cântărește 494 kilograme. CATS va fi atașat platformei japoneze Kibo, pentru studii cu privire la aerosolii din atmosfera Pământului. Experimentul implică tehnici LIDAR de investigare a atmosferei și rezultatele vor fi folosite pentru îmbunătățirea modelelor climatice existente.

Un alt set de experimente biologice vor studia regenerarea viermilro lați (platelminți) în condiții de microgravitație, studiul sistemului imunitar al musculițelor de oțet sau răspunsul caenorhabditis elegans la expunerea la salmonella typhimurium în timpul zborurilor de lungă durată. Doi sateliți Flock-1, de tip cubesat se găsesc la bordul Dragon și vor fi lansați de pe ISS, folosind lansatorul de sateliți instalat pe platforma japoneză Kibo. Aceștia înlocuiesc sateliții de același tip aflați la bordul rachetei Antares, care e explodat la câteva secunde după lansare, în octombrie 2014. Ei sunt însoțiți de alți doi sateliți brazilieni de mici dimensiuni.

Inițial, lansarea CRS-5 a fost programată pentru mijlocul lui decembrie, dar a fost ulterior amânată datorită unor probleme detectate în timpul etstelor statice ale motoarelor (când acestea sunt aprinse, dar racheta rămâne pe rampa de lansare). Tentativa de azi a fost prima pentru misiunea CRS-5 în care numărătoarea inversă a fost activată. Să sperăm că SpaceX va reuși remedierea problemelor de astăzi până vineri.

Update: Lansarea a fost amânată pentru sâmbătă, ora 11:47.

SpaceX CRS-5

SpaceX are programată pentru astăzi, ora 13:20, lansarea unei noi rachete Falcon 9 cu o capsulă Dragon la bord, în cadrul misiunii CRS-5 de aprovizionare a Stației Spațiale Internaționale, parte a contractului pe care SpaceX îl are în desfășurare cu NASA. Lansarea a fost amânată din 19 decembrie, după ce au fost observate unele anomalii în urma testelor care au avut loc înaintea lansării. Ulterior acestor teste, o configurație mai deosebită a Stației Spațiale, legată de unghiul față de Soare, nu a permis andocări în perioada imediat următoare, ceea ce a făcut ca lansarea să fie amânată până astăzi.

Lansarea poate fi urmărită în direct pe site-ul NASA, SpaceX sau pe YouTube.

Și nu doar în jurul rampei de lansare este agitație, misiunea CRS-5 va fi prima în care SpaceX încearcă recuperarea primei trepte a rachetei Falcon 9 folosind o barjă comandată automat, plasată deja undeva în largul oceanului Atlantic. Elon Musk estimează la 50% șansele de reușită, după ce ultimele 2 din 3 astfel de încercări de a readuce controlat prima treaptă au fost parțial reușite. Adică treapta a fost controlată, însă în cele din urmă a fost distrusă la impactul cu apele oceanului. Deocamdată SpaceX nu poate face aceste teste pe uscat, pentru că trebuie mai întâi să demonstreze că pot controla vehiculul care revine spre sol, altfel acesta devine un bolid extrem de periculos. În cazul în care astăzi prima treaptă se va prăbuși pe barjă, se așteaptă ca pagubele să fie minore. Cu toate acestea, barja este controlată de la distanță și nu are un echipaj la bord.

La 3 minute după lansare, combustibilul primei trepte se va termina și aceasta se va detașa de restul vehiculului, care își continuă drumul spre orbită, împreună cu capsula Dragon. În acest moment, prima treaptă, care o viteză de aproape 2 km/s, va executa prima din cele trei manevre, după reorientare, pentru a reduce din viteză. La întâlnirea cu straturile mai dense ale atmosferei, a doua și cea mai lungă manevră va reduce viteza la 250 m/s și se va orienta spre barjă. Spre final, un ultim set de manevre care implică motoarele principale vor reduce complet viteza și vor așeza prima treaptă pe barjă, sau cel puțin acesta este planul lui Elon Musk.

Chiar dacă recupearea va reuși, acestă treaptă, împreună cu motoarele sale, nu vor fi refolosite, ele vor fi doar studiate de inginerii SpaceX, pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu ele în timpul lansării și în drumul lor înapoi spre ocean, dar este de așteptat ca în viitorul apropiat, dacă se va ajunge la recuperări pe uscat, costurile unei lansări să scadă dramatic.

Nu vă așteptați însă la imaigni în direct de la această aterizare. Vom afla cel mai probabil detalii în cadrul transmisiei în direct, care vor fi doar audio, iar informații suplimentare pe parcusul zilei, după ce Dragon ajunge pe orbită, pentru că aceasta este misiunea principală a celor de la SpaceX, recupearea primei trepte fiind doar un test. Unul extrem de improtant însă pentru viitorul companiei și pentru explorarea spațială. Dacă totul va decurge conform planului, este de așteptat ca SpaceX să facă public un clip video, la câteva zile după eveniment.

Dragon va transporta peste 2 tone de provizii pe ISS, printre care se află și o cameră IMAX și un set de experimente aflate în capsula Cygnus, pierdută anul trecut în urma exploziei rachetei Antares. NASA a reușit refacerea principalelor experimente care urmau atunci să ajungă pe ISS și acestea și-au găsit locul în capsula celor de la SpaceX. Dragon va rămâne andocată cu ISS până în februarie, când va reveni pe Pământ cu peste 1 tonă de materiale de la bordul stației. Este a șasea vizită a unei capsule Dragon spre Stația Spațială Internațională și alături de Soyuz, singurul mod prin care echipamente de pe ISS pot ajunge în siguranță înapoi la sol, însă spațiul capsulei rusești este destul de limitat, având în vedere că prioritatea acesteia este transportul echipajului.