Discovery înaintea ultimei misiuni

Discovery nu a fost prima navetă spațială care a zburat spre orbită și nu va fi nici ultima care va încheia acest program spațial, dar cu siguranță a fost cea mai de succes naveta spațială din flota NASA, înregistrând nu doar cele mai multe zboruri, dar și o serie de premiere remarcabile. Ultimul său zbor va avea loc în primele zile ale lunii noiembrie, Discovery fiind în acest moment pe rampa de la Centrul Spațial Kennedy, așteptând rezolvarea ultimelor probleme de moment care i-au amânat startul ultimei misiuni cu câteva zile, lucru deloc neobișnuit când vine vorba de un vehicul de zbor atât de complex.

Denumită după o navă britanică construită din lemn și folosită în 1901 pentru o expediție științifică în Antarctica, naveta Discovery a fost lansată în prima sa misiune la 30 august 1984 (STS-41D). Evenimentul nu a fost lipsit de emoții, prima tentativă de lansare fiind întreruptă cu câteva secunde înainte de pornirea motoarelor principale, Discovery fiind transportată în VAB (Vehicle Assembly Building) și lansată câteva luni mai târziu, după înlocuirea motoarelor principale.

Steven Lindsey, care va fi ultimul comandant al lui Discovery, a afirmat într-un interviu că pentru el Discovery va rămâne în cărțile de istorie ca naveta care a readus de două ori America în spațiu, după tragediile Challenger și Columbia. Imediat după cele două incidente, zborurile flotei au fost suspendate până la finalizarea anchetelor care aveau să determine cauza accidentelor. După ridicarea suspendării, datorită împrejurărilor, Discovery a fost cea care a trebuit, de fiecare dată, să demonstreze că incidentele Challenger și Columbia au fost doar accidente și nu o constantă a zborurilor spațiale. Așa-numitele misiuni return to flight au avut loc 1988, respectiv 2005.

Hubble, gata din lansare din cala navetei Discovery.

În 1990, în cadrul misiunii STS-31, Discovery mergea acolo unde nici o navetă spațială nu a mai ajuns vreodată, la 610 km altitudine, pentru a pune pe orbită telescopul Hubble care avea să revoluționeze astronomia prin observațiile pe care le-a făcut în anii următori și să încânte opinia publică prin imaginile transmise la sol. Discovery a mai vizitat de două ori telescopul Hubble, pentru a doua, respectiv a treia misiune de service. În același an, Disocvery lansează spre Soare sonda Ulysses, construită de NASA în colaborare cu ESA.

În 1994, Serghei Krikalev devine primul astronaut rus lansat în spațiu cu un vehicul american, eveniment ce marchează începutul colaborării dintre SUA și Federația Rusă care va culmina în final cu construirea Stației Spațiale Internaționale. Discovery va continua misiunea de colaborare dintre cele două puteri un an mai târziu, când STS-63 marchează primul rendezvous dintre o navetă și stația MIR. Eileen Collins, primul pilot femeie din programul spațial american, aduce Discovery la 11 metri față de MIR, efectuează o serie de manevre în jurul stației, dar nu adochează, lucru programat să aibe loc câteva luni mai târziu, în cadrul misiunii STS-71 (Atlantis).

Misiunea STS-91 avea să fie ultima adocare a unei navete cu stația spațială MIR, onoare ce i-a revenit din nou lui Discovery, în 1998.

În 1962, John Glenn devenea primul american care orbita Pământul. 36 de ani mai târziu, John Glenn avea să zboare a doua oară în spațiu, de data asta la bordul unui vehicul mult mai încăpător și împreună cu un echipaj de astronauți mult mai tineri decât el. John Glenn deține și în acest moment recordul de a fi cel mai bătrân om de pe orbită, în timpul misiunii STS-95 el având 77 de ani.

John Glenn în 1998 (77 ani) la bordul Discovery (STS-95)

Anul 2000 marchează și al 100-lea zbor al unei navete spațiale, misiunea aniversară revenindu-i lui navetei Discovery, care zboară în misiunea STS-92 care are ca obiectiv transportul și montarea segmentului Z1, esențial pentru viitoarea stație spațială ce va fi construită.

Kibo, cel mai mare modul al ISS, construit de Agenția Spațială Japoneză, a fost atașat Stației Spațiale în 2008, fiind transportat de către Discovery (STS-124). Acesta a fost conectat cu modulul american Harmony, lansat cu un an mai devreme tot la bordul Discovery (STS-120)

În 2009 Discovery livrează pe ISS (STS-119) al patrulea și ultimul set de panouri solare, care face din Stația Spațială Internațională cel mai strălucitor obiect de pe cer, după Soare și Lună, aceasta putând fi observată de pe Pământ ca un astru foarte strălucitor care străbate cerul în câteva minute, de obicei de la este spre vest. Pentru oportunitățile de observare, consultați siteul Heavens-Above.

În ultimii ani, zborurile lui Discovery au ajutat la construirea Stației Spațiale Internaționale Ultimul său zbor, STS-133 (care va fi al 133-lea zbor al unei navete spațiale) va pregăti ISS pentru anii următori, ani în care transportul de materiale spre și dinspre ISS va avea de suferit prin retragerea navetelor spațiale, acestea asigurând posibilitatea de transport voluminos pe orbită. Un modul (Leonardo) folosit până acum pe post de container pentru a duce materiale de pe Pământ spre ISS și invers a fost convertit într-un modul care ca rămâne permanent atașat stației. Tot în cala Discovery se va afla și un robot umanoid, R2 (Robonaut2), un model al viitoarelor ajutoare robotizate de la bordul Stației Spațiale. R2 are două camere în loc de ochi, brațe și degete mobile care pot fi controlate de pe Pământ sau de la bordul ISS și în viitor va fi de un real folos pentru operațiuni de întreținere și reparații orbitale.

Discovery pregătită pentru STS-133, înainte de transferarea în cală a modulului Leonardo.

La încheierea misiunii STS-133, Discovery va fi zburat de 39 de ori, un record pentru flota de navete spațiale, devenind astfel cel mai folosit vehicul spațial reutilizabil. A pus pe orbită 31 de sateliți (inclusiv telescopul spațial Hubble). Discovery își va putea trece în palmares 12 andocări cu ISS, una cu MIR și nu mai puțin de 252 de astronauți transportați spre și dinspre orbită, petrecând în spațiu mai mult de 365 de zile (din care cea mai lungă durată continuă fiind de 15 zile și cea mai scurtă de 3 zile).

NASA a pregătit un material video restrospectiv la adresa lui Discovery, material care poate fi vizionat (sau descăract de) aici.