Avem 106 sateliți în plus față de ieri!

Azi-noapte, prima rachetă Ariane 5 (varianta ECA) a anului a decolat cu succes de pe rampa de lansare din Guiana Franceză, plasând pe orbită doi sateliți de telecomunicații: SKY Brasil-1 (pentru AT&T/DirecTV) și Telkom 3S (Telkom Indonesia). A fost a 77-a misiune consecutivă încheiată cu un succes pentru Ariane 5 (VA235) și prima din cele 12 pe care Arianespace speră să le poată adăuga în portofoliu în acest an. Încărcătura transferată pe orbita geostaționară de transfer a fost de 10,450 tone și sateliții au ajuns pe orbită în mai puțin de 40 de minute.

PSLV
Racheta indiană PSLV (Polar Satellite Launch Vehicle)

Continue reading →

Planurile Indiei

Nu doar China este țara din Asia cu planuri ambițioase pentru viitorul apropiat în ceea ce privește explorarea spațiului cosmic. Programul spațial indian este unul solid, care progresează bazându-se pe misiuni ambițioase și costuri de un ordin de mărime mai scăzute decât misiuni similare americane. Continue reading →

Rachete indiene

Pentru că am vorbit data trecută despre lansările și necazurile GSLV, este, cred eu, potrivit să trecem rapid în revistă rachetele care au fost lansate din India sau cele de care dispune în prezent ISRO (Indian Space Research Organization), agenția spațială indiană.

Prima încercare indiană de a plasa un satelit pe orbită a avut loc în în 10 august 1979, când o rachetă SLV (Satellite Launch Vehicle, indienii nu au prea multă imaginație când vine vorba de a-și boteza racehtele) a eșuat în tentativa de lansare a satelitului RTP, datorită unei defecțiuni survenite la cea de-a doua treaptă. Un an mai târziu însă, în 18 iulie 1980, India lansează o nouă rachetă SLV, care are la bord satelitul RS-1. Un nou eșec al primului propulsor indian are loc în 1981, iar o a patra lansare SLV, de dat asta cu succes, se petrece în aprilie 1983. SLV a avut parte de patru lansări, din care două eșecuri și două reușite.

Succesorul lui SLV a fost propulsorul ASLV (Augmented Satellite Launch Vehicle), practic o rachetă SLV îmbunătățită. Primele două tentative au fost sortite eșecului: în 1987 și 1988, cele două rachete ASLV nu au ajuns să-și ducă la sfârșit misiunea. Un succes parțial are loc cu ocazia celei de-a treia lansări (mai 1992), însă satelitul, plasat pe o orbită diferită decât cea programată inițial, nu poate fi folosit la întreaga capacitate, așa că este planificat o nouă misiune. Din fericire, ultimul zbor al unei rachete ASLV a fost unul norocos și satelitul SROSS-C2 a putut să preia sarcinile predecesorului său, SROSS-C. Se întâmpla în 4 mai 1994.

Încă din 1993, India testează un nou propulsor, denumit PSLV (Polar Satelitte Launch Vehicle), care se va dovedi mult mai robust. Din cele 25 de lansări, doar 2 au eșuat (primul eșec fiind chiar primul zbor, din 20 septembrie 1993), ceea ce este remarcabil, dacă privim la istoria primelor zboruri indiene. Ultimul zbor problematic al rachetei PSLV a fost în 29 septembrie 1997, iar de atunci, 20 de misiuni au fost executate impecabil de propulsor. Printre acestea, au fost și misiunile Chandrayaan-1, care a avut Luna ca destinație finală, sau MOM, o sondă care se îndreaptă în prezent spre Marte. Prima încărcătură comercială lansată de PSLV a fost satelitul AGILE al agenției spațiale italiene, lansat în aprilie 2007 (folosit pentru observații astronomice în raze gama).

GLSV este o variantă mai puternică a PSLV, care poate transporta încărcături mai mari pe orbită, având astfel acces și la orbita geostaționară. Dar despre GSLV, am povestit data trecută.

Lansare reușită pentru GSLV

După nu mai puțin de patru lansări succesive eșuate și după o amânare din luna august, racheta indiană GSLV (geosynchronous satellite launch vehicle) a lansat ieri, 5 ianuarie 2014, satelitul de telecomunicații GSAT-14. A fost prima lansare din 2014, a 6-a lansare GLSV și doar a treia care s-a încheiat cu succes pentru racheta indiană.

GLSV este o rachetă în trei trepte, cu patru boostere cu combustibil solid atașate primei trepte. Motorul Vikas cu care este echipată treapta a doua, dar și cele patru boostere, derivă din motorul francez Viking, folosit de primele patru generații de rachete Ariane. Prima treaptă folosește un motor S-139 cu combustibil solid iar a treia treaptă este propulsată de un motor indian ICE (Indian Cryogenic Engine), care folosește oxigen și hidrogen lichid.

successful-gslv-launch-pitchforks-india-into-elite-group

Deși India deține mai multe lansatoare, doar GSLV poate transporta sateliți pe orbită geostaționară, cum este cazul lansării de față. Tentativa de lansare din august a fost oprită după ce, în timpul numărătorii inverse, s-a detectat o importantă cantitate de combustibil care s-a scurs din cea de-a doua treaptă, contaminând întreaga rachetă, aflată pe rampa de lansare, cu substanțe toxice și inflamabile. Drept urmare, aceasta a fost dusă în hangar și pregătită pentru o nouă lansare. Lansarea de ieri a fost una crucială pentru agenția spațială indiană (ISRO), după ce patru tentative inițiale de lansare s-au încheiat cum nu se poate mai prost pentru GSLV.

Prima lansare a rachetei GSLV, din 20 aprilie 2001, a decurs bine până când cea de-a treia treaptă nu a funcționat la parametri normali, plasând satelitul pe o orbită mai joasă, care nu a mai putut ulterior fi corectată. A doua lansare, din 2003, a decurs mai bine, plasând satelitul GSAT-2 pe orbita dorită iar a treia lansarea, din septembrie 2004, a transportat GSAT-3 (sau HealthSat). Din nefericire, cea de-a patra lansare, care a avut loc în iulie 2006 și care trebuia să plaseze satelitul INSAT-4C pe orbită geostaționară, a fost una catastrofală: racheta s-a dezintegrat la scurt timp după ce a părăsit rampa de lansare. Următorul zbor GSLV, al cincilea, nu a fost ocolit de ghinioane și racheta care trebuia să lanseze în septembrie 2007 satelitul INSAT-4CR (înlocuitorul precedentului INSAT-4C) nu a mai oferit suficientă putere pentru a transporta încărcătura pe orbită. În aprilie 2010, o versiune nouă a rachetei GSLV, dotată cu o nouă treaptă secundară, a suferit un nou eșec, după ce motorul ultimei trepte a cedat. Nouă luni mai târziu, o nouă rachetă GSLV trebuia să lanseze satelitul GSAT-5P, dar aceasta a deviat periculos de mult de la traiectoria normală și a fost distrusă la 53 de secunde după lansare.