GPS 2F-12

Poate titlul pare unul criptic, dar așa se numește următorul satelit din constelația GPS care va fi lansat nu mai devreme de 3 februarie, în ceea ce urmează să fie prima misiune din acest an pentru lansatorul Atlas V. Faza finală a asamblării încărcăturii a început încă de ieri în hangarele de la Cape Canaveral, chiar dacă satelitul, care cântărește 1643 de kilograme, a ajuns în Florida încă de la începutul lunii octombrie 2015 (la bordul unui avion Air Force C-17 Globemaster III).

GPS 2F-12, odată ajuns pe orbită, îl va înlocui pe venerabilul GPS 2A-10, lansat de o rachetă Delta 201 în 1990, cel mai vechi satelit GPS funcțional. Lansarea este programată pentru ora 15:47 (fereastra fiind activă pentru încă 18 minute), dacă aceasta va avea loc în 3 februarie. Încă înainte de lansarea și activarea noului satelit, GPS 2A-10 va fi plasat o orbită superioară și retras din uz. GPS 2F-12 este ultimul satelit din cel mai recent pachet de 12 sateliți construiți de Boeing pentru modernizarea constelației, operațiune începută în mai 2010. Lansările pentru noua generație de sateliți GPS (3F), construiți de această dată de Lockheed Martin, vor începe abia în anul următor. Aceștia vor avea o precizie de 3 ori mai mare și o perioadă de viață cu 25% mai lungă și un semnal mult mai puternic. În total sunt planificați 32 de astfel de sateliți, însă până în prezent au fost contractați oficial doar un număr de patru.

Lansarea din 3 februarie va fi a 72-a lansare din programul GPS (prima având loc în 1978) și a 17-a care folosește o rachetă Atlas V. Va fi prima lansare din acest an pentru United Launch Alliance, un joint venture dintre Boeing și Lockheed Martin, format tocmai pentru a opera împreună familiile de rachete Atlas și Delta. Racheta Atlas V folosită pentru această misiune va avea configurația 401 (4 metri diametrul încărcăturii, nici un booster suplimentar și o treaptă secundară Centaur cu un singur motor).

Lansări de primăvară

După ce o rachetă Delta IV a trimis spre orbită un nou satelit GPS în urmă cu câteva ore, lansările din următoarea perioadă continuă. Din emisfera estică, mai precis din Dombarovsky (Rusia), o rachetă Dnepr va lansa (spectaculos) un satelit coreean pentru observații, denumit Kompsat 3A, la ora 00:08. Dacă ULA a anunțat că urmează să retragă din uz lansatorul Delta IV, se pare că Dnepr a supraviețuit tentativelor de a-l înlocui și va fi utilizat și în continuare, conform ultimelor declarații ale oficialilor din industria spațială rusă.

Continuăm periplul spre est și ajungem în Japonia, unde la ora 03:21 un propulsor H-2A lansat de la centrul spațial Tanegashima va lansa satelitul de observații IGS Optical 5 al guvernului nipon.

Vineri reprezintă începutul unei misiuni istorice pentru Stația Spațială Internațională: Scott Kelly și Mikhail Kornienko pornesc, la bordul capsulei Soyuz TMA-18M, într-o misiune orbitală care va dura 1 an de zile. Deși rușii au experiență în zborurile de lungă durată, pentru astronauții NASA, dacă misiunea ajunge la final, va reprezenta un record de anduranță, absolut necesar pentru misiunile spațiale spre Marte sau alte corpuri îndepărtate din sistemul nostru solar. Lansarea capsulei va avea loc de la Baikonur, vineri, la ora 21:42.

Șirul lansărilor continuă în Guyana Franceză, unde tot o rachetă Soyuz (indicativ VS11), dar operată de Arianespace, va încerca să plaseze pe orbită un satelit pentru sistemul navigație european, Galileo. Este vorba despre o pereche de sateliți, al 7-lea și al 8-lea din cei 27 de sateliți care urmează să fie lansați în cadrul acestui ambițios proiect european, care își propune să ofere o alernativă civilă la sistemul de navigație american.

Ultima lansare planificată pentru luna martie este tot a unui satelit dintr-o constelație destinată navigației, de această dată este însă vorba de un satelit indian, parte a proiectului IRNSS. Lansarea are loc de la Satish Dhawan Space Center din Sriharikota, India și propulsorul este evident racheta proprie PSLV. Merită menționat faptul că întregul program IRNSS costă aproximativ 250 de milioane de dolari, adică la fel de mult cât un singur satelit GPS american.

În aprilie ne așteaptă, printre altele, două lansări Space X care au inversat locurile: satelitul TurkmenAlem52E este acum programat după misiunea CRS-5 din 10 aprilie, așa că cei care sunt nerăbdători să vadă o nouă tentativă de recuperare a primei trepe a rachetei Falcon 9 vor avea motive de bucurie. Din cauza unor investigații suplimentare a rezervoarelor de heliu din racheta ce urma să lanseze satelitul din Turkmenistan, lansarea acestuia a fost amânată pentru a permite inspecții mai amănunțite, iar deoarece aceasta este o lansare pentru o orbită geostaționară, nu ar fi avut loc teste privind recuperarea treptei primare. Însă un update al rachetei Falcon 9 și al motoarelor Merlin, care va avea loc spre sfârșitul anului, va duce la creșterea performanțelor rachetei și, conform lui Elon Musk, tentativele de recuperare ale primei trepte vor putea fi realizate indiferent de misiune.

Delta IV și GPS 2F-9

Ultimii patru sateliți din actuala generație a constelației GPS urmează să fie lansați în acest an și seria începe mâine, prin lansarea satelitului GPS 2F-9 de la Cape Canaveral, folosind o rachetă Delta IV.

Lansarea este programată pentru miercuri, ora 20:36, și fereastra durează 18 minute, în timp ce probabilitatea pentru o vreme favorabilă este ridicată, de 80%. Racheta Delta IV folosită pentru această misiune va avea o configurație Medium+ 4,2, ceea ce înseamnă că aceasta va fi ajutată de două rachete auxiliare și diametrul maxim al încărcăturii este de 4 metri. Propulsia principală a rachetei Delta IV este asigurată de un motor Aerojet Rockedyne RS-68, alimentat cu hidrogen, care funcționează pentru 4 minute și 8 secunde.

După lansare, racheta va ajunge la viteza sunetului în doar 48 de secunde iar după 95 de secunde cele două rachete auxiliare cu combustibil solid vor fi consumate și se vor desprinde de rachetă, care își va continua zborul spre orbită.

A doua treaptă a rachetei se va aprinde de două ori pentru a insera satelitul pe orbita corectă (46 de grade). Aceasta este propulsată de un motor Aerojet Rocketdyne RL10B-2 și se va aprinde prima dată la 4 minute și 30 de secunde după lansare. După 11 minute, orbita pe care ajunge vehiculul este una provizorie, care va fi corectată în următoarele 3 ore, când motorul celei de-a doua trepte se va aprinde din nou pentru încă 2 minute. Satelitul ajunge pe orbita corectă la 3 ore și 14 minute după desprinderea de rampa de lansare.

Următoarele trei lansări din acest an vor fi efectuate cu rachete Atlas V sunt programate pentru 16 iunie, 16 septembrie și 26 ianaurie. Următoarea generație de sateliți GPS (Block 3) vor începe să fie transportați pe orbită începând din 2017. ULA plănuiește să retragă racheta Delta IV din uz și să o înlocuiască cu Atlas V în timp ce pregătește terenul pentru un nou lansator modern, însă a precizat că va mai păstra totuși varianta Delta IV Heavy, care în prezent este cel mai puternic lansator existent.

5465462_orig

Satelitul GPS 2F-9 a costat 245 de milioane dolari și se va alătura constelației de 31 de sateliți GPS deja funcționali dar pe orbită mai sunt încă alți 7 de rezervă. Satelitul lansat miercuri va intra în uz din aprilie, dacă lansarea și drumul spre orbită vor fi lipsite de incindente neprevăzute, înclocuid astfel satelitul GPS 2A-22, lansat în august 1993 la bordul unei rachete Delta 222.

Lansarea de miercuri va fi a 371-a lansarea pentru o rachetă Delta, din 1960, a 29-a lansare a unei rachete Delta IV (a 24-a în slujba Forțelor Aeriene ale Statelor Unite). Satelitul lansat este al 69-lea satelit GPS pus pe orbită și al 55-lea care folosește pentru acest lucru o rachetă Delta. Pentru compania ULA, este a 95-a lansare din 2006 și a 4-a din cele 13 programate pentru 2015.

Progress M-25M și a 50-a lansare Atlas V

Am avut un început de săptămână interasant, cu nu mai puțin de trei lansări programate în mai puțin de 24 de ore, din păcate una dintre ele transformată într-un foc de artificii nedorit de nimeni, în valoare de cel puțin 200 de milioane de dolari.

La doar câteva ore de la tentativa eșuată de a lansa o capsulă Cygnus spre Stația Spațială Internațonală, Progress M-25M pleacă de pe rampa de lansare de la Baikonur și după 6 ore andochează cu ISS. Este doar o coincidență faptul că cele două lansări ar fi trebuit să aibă loc în aceiași zi iar cele două capsule nu s-ar fi incomodat reciproc pentru că Cygnus ar fi andocat cu ISS abia duminică, după ce ar fi urmat un drum mai lung, spre deosebite de Progress care, de câteva misiuni, la fel ca Soyuz, folosește ruta express de doar 6 ore, în loc de câteva zile, executând doar două manevre de corecție orbitală în acest sens. A fost pentru prima dată când pentru lansarea unei nave cargo Progress s-a folosit o rachetă Soyuz 2-1A, în locul tradiționalei Soyuz U. Pentru a-i face loc să andocheze, luni nava Progress M-24M s-a desprins de ISS și va executa o misiune orbitală suplimentară de încă trei săptămâni, înainte de a plonja în atmosferă. Pe ISS au ajuns o încărcătură de 1.3 tone de cargo, plus 420 kilgrame de apă și peste o tonă de combustibil pentru ISS.

A doua lansare reușită a zilei a fost cea de-a 50-a lansare pentru propulsorul Atlas V (din 2002), care a transportat de data aceasta pe orbită un nou satelit GPS, racheta fiind în configurația 401, adică o diametrul maxim de 4 metri pentru încărcătură, un singur motor pentru treapta superioră Centaur și nici un booster suplimentar cu combustibil solid. Satelitul GPS IIF-8 de la bord va înlocui satelitul GPS IIR-4 lasat în 2000.

Debut nefericit pentru Galileo

Galileo se dorește a fi răspunsul civil al Europei la sistemul GPS, controlat de armata americană. 30 de sateliți (27 funcționali și 3 plasați pe orbite de rezervă) ar urma să asigure nevoile de localizare ale cetățenilor europeni, care ar fi astfel independenți de SUA sau alte state care asigură astfel de facilități (Rusia prin GLONASS, China sau India).

Patru sateliți experimentali au fost deja lansați pentru a valida sistemul și ieri, o rachetă Soyuz 2 1b, operată de compania europeană Arianespace de la baza din Guyana Franceză, trebuia să mai transporte în spațiu încă doi sateliți (denumiți Doresa și Milena), primi sateliți operaționali ai sistemului Galileo. Deși inițial lansarea părea să decurgă fără incidente, treapta superioră Fregat-MT a rachetei Soyuz a fost orientată greșit în momentul în care motorul acesteia a fost activat pentru inserția orbitală, ceea ce a dus la plasarea pe o orbită necorespunzătoare a celor doi sateliți: în loc de un plan cu inclinația de 56 de grade față de ecuator, sateliții au ajuns pe un plan orbital de 47 de grade. Diferența este prea mare pentru a putea fi corectată folosind sistemul de propulsie aflat la bordul celor doi sateliți (schimbarea planului orbital este o manevră care necesită cantități mari de combustibil), așa că deși sunt pe deplin funcționali, sateliții vor fi inutili și vor fi probabil înlocuiți în viitor.

Este un debut cu stângul pentru sistemul Galileo, a cărui costuri au fost estimate la 5 miliarde de euro. Restul de 24 de sateliți urmează să ajungă pe orbită pe parcursul următorilor ani, folosind 6 lansări Soyuz (care poate transporta câte 2 sateliți) și 3 lansări Ariane 5 (care poate urca pe orbită câte 4 sateliți Galileo).