Marius Trusculescu despre Goliat

După cum anunțam cu ceva timp în urmă, Marius Trusculescu, unul din membri echipei Goliat, a acceptat să răspundă întrebărilor venite din partea noastră, dar și a publicului parsec.ro. Publicăm în continuare interviul promis, nu înainte de a-i mulțumi lui Marius Trusculescu pentru amabilitatea de care a dat dovadă în toată această perioadă.


parsec.ro: Când si cui i-a venit ideea pentru Goliat?

M. Trusculescu: Ideea unui satelit de mici dimensiuni în România este destul de veche, cred că mai veche de un deceniu. Materializarea acestei idei într-un proiect concret s-a realizat prin cooptarea de către Agenția Spațială Română și Institutul de Științe Spațiale a unui grup de studenți ce participase la campania ESA Parabolic Flight Campaign. Desigur, echipa a fost lărgită prin implicarea unui număr mai mare de studenți, și unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului a rămas atragerea şi instruirea tinerilor prin implicarea în toate etapele proiectului: analiză, proiectare, fabricare, testare, documentare, prelucrare a datelor.

parsec.ro: Care sunt costurile de lansare ale unui microsatelit, comparativ cu ale unui satelit de dimensiuni normale?

M. Trusculescu: Este evident că în cazul sateliților de mici dimensiuni costurile totale sunt mult mai mici decât în cazul sateliților de sute sau mii de kilograme. În domeniul spațial se vorbește însă de costuri per kilogram livrat pe orbită. Dacă ne uităm la acest indicator, lansarea microsateliților are un cost mai mare, de aproximativ 50 000 Euro. Aceasta se datorează atât părții birocratice, numărul de avize este aproximativ același, cât și considerentelor economice – eforturile şi riscurile de integrare a unei încărcături secundare de nanosateliți la bordul rachetei ridică costul minim de rentabilitate.

parsec.ro: Ce ar trebui să știe un tânăr care dorește să participe în viitor la construcția unui satelit, în particular, sau să activeze în domeniul spațial, în general? Ce facultăți, ce domenii ar trebui să aprofundeze?

M. Trusculescu: Ştiu că pare un refren, dar sugestia mea este ca fiecare să studieze domeniul care îl atrage cel mai mult. Asta pentru nu există o singură specializare care să lanseze pe cineva în domeniul aerospațial şi că o misiuni completă implică participanţi din aproape toate domeniile: electroniști, analiști de structură mecanică, fizicieni, biologi, etc. Principalul sfat pe care îl dau tinerilor interesaţi de spaţiu este să urmărească pagina Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) dedicată iniţiativelor educaţionale: http://www.esa.int/SPECIALS/Education/. Acum când România este stat membru ESA, studenţii sau elevii români pot participa la toate competiţiile educaţionale. Desigur că şi noi le vom oferi ajutorul dacă aceste ne este solicitat.

parsec.ro: Lăsând la o parte întârzierile cauzate de terminarea rachetei Vega, cât timp a durat construcția satelitului?

M. Trusculescu: Nu pot estima durata exactă a proiectului, din cauză că, pe toată perioada după selecția pentru lansarea cu VEGA și integrarea satelitului la bordul rachetei, am avut de documentat, testat și, uneori, de modificat diversele subsisteme ale satelitului. Condițiile impuse prin Interface Control Document s-au modificat frecvent pe parcursul dezvoltării rachetei, ultima iterație a documentului fiind din primăvara anului 2011.

parsec.ro: Estimativ, câte persoane au fost implicate în proiectul Goliat?

M. Trusculescu: În partea de proiectare și dezvoltare a satelitului au fost implicate direct în jur de 10 – 15 persoane. Majoritatea a participat doar în unele dintre etapele proiectului, echipa fiind mult restrânsă în ultimele faze.

parsec.ro: Care este starea satelitului în acest moment? Cum au afectat problemele apărute imediat după lansare activitatea științifică a lui Goliat? Cat de des sunteți în contact cu satelitul?

M. Trusculescu: Datele de telemetrie decodate de la satelit sunt foarte puține. Una dintre cauzele posibile este chiar modificarea sub acţiunea radiaţiilor a unor adrese din memoria procesoarelor de bord şi, deci a programelor în sine. Anterior lansării, anticipam că fluxul de radiație, mult superior celui caracteristic orbitelor cu altitudini de 700-800 km, va afecta buna funcționare a aparaturii de bord. Nu am putut anticipa gradul acestui impact, deoarece discutăm de fenomene aleatoare. De aceea, încercăm să folosim datele de telemetrie pentru a reproduce condițiile de operare la nivelul modelului de laborator. Vrem, să determinăm cum răspund subsistemele satelitului în cazul unor evenimente ce ar putea avea loc pe orbită (restart, modificarea aleatoare a comenzilor de la procesoare, fluctuații ale curenților și ale tensiunilor). Pe baza acestor teste încercăm să modificăm programele procesoarelor. Până acum experimentele științifice nu au fost pornite.

parsec.ro: Pe când ne putem aștepta la primele imagini primite de pe orbită sau de unde le vom putea descarca?

M. Trusculescu:Ca și în cazul celorlalte experimente științifice, camera de la bordul satelitului va fi comandată după stabilizarea sistemelor de bus. De asemenea, pentru a obține imaginile de la satelit încercăm să stabilim comunicațiile bidirecționale în banda de 2,4 GHz. Imaginile de la satelit vor fi publicate pe paginile www.goliat.ro și www.rosa.ro.

parsec.ro: Cum pot cei interesați să urmărească activitatea lui Goliat?

M. Trusculescu: Încercăm să actualizăm pagina proiectului www.goliat.ro. Dacă se doreşte contactarea noastră directă, datele de contact sunt afişate de asemenea pe această pagină..

parsec.ro: Exista planuri pentru Goliat 2 în viitorul apropiat?

M. Trusculescu: GOLIAT reprezintă prima etapă în dezvoltarea unei platforme de nanosateliţi aflaţi în zbor în formaţie. Acesta este un domeniu relativ recent, dar care cunoaşte o evoluţie rapidă la nivel internaţional. De aceea ne propunem să continuăm eforturile de cercetare în această direcţie prin dezvoltarea şi testare subsistemelor necesare în zbor prin intermediul unor misiuni demonstrative.


Intrebari din partea publicului:

Radu – Eosif Mihailescu: Sunt disponibile undeva date detaliate despre Goliat? Cum ar fi scheme/desene, imagini cu firmware-ul, fotografii de inalta rezolutie ale lui si/sau ale subansamblurilor lui? Sau e TOP SECRET? :-)

M. Trusculescu: Astfel de date se găsesc în articolele publicate şi în prezentările susţinute la conferinţe. Aceste date ale proiectului nu sunt secrete, dar, din câte ştiu eu, există anumite clauze care restricţionează publicarea completă a proiectelor şi specificaţiilor fără acordul tuturor membrilor consorţiului.

Radu – Eosif Mihailescu:Ma bucur sa observ ca, dupa atatia ani, s-a pastrat traditia lui “verde ICE Felix” :-) Culoarea cablajului imprimat este marcanta pentru industria romaneasca de profil, as recunoaste-o oriunde :-)

Catalin Cristea: Cum de v-ati gandit la denumirea de Goliat pentru un satelit romanesc?

M. Trusculescu: Denumirea satelitului şi a proiectului a aleasă pentru că este în antiteză cu dimensiunea satelitului.

Petrica: Este posibil ca imaginile transmise de goliat sa fie receptionate si de persoane fizice (radioamatori, etc)?

M. Trusculescu: Imaginile de la satelit sunt prea mari pentru a fi transmise prin intermediul balizei ce funcţionează în banda de radioamatori de 70 cm, dar există alte informaţii transmise prin intermediul acesteia. Pentru o explicaţie mai clară a modului de recepţie a balizei puteţi accesa pagina http://www.goliat.ro/index.php/radio/beacon-receive-data.

Vești bune de pe orbită

Comunicatul de presă al Agenției Spațiale Române vine cu vești bune despre Goliat, care a reușit să fie contactat de echipa de la sol, în cursul zilei de ieri, 18 februarie, pentru 9 minute.

Satelitul GOLIAT a fost lansat la data de 13 februarie 2012, orele 10:00 UT, de la Centrul Spatial Guyana cu racheta europeana VEGA, care a efectuat primul sau zbor de calificare (VV01). Satelitul a fost lansat impreuna cu satelitii LARES si ALMASAT ai Agentiei Spatiale Italiane (ASI) si cu alti sase nanosateliti din Franta, Italia, Spania, Polonia, Ungaria.

Satelitul GOLIAT se afla si poate fi gasit in prezent in prezent pe o orbita circumterestra eliptica inclinata, cu urmatoarele caracteristici:  perigeu – 302,3 km; apogeu – 1.456,3 km; inclinare – 69,5°; perioada – 102,4 minute; semiaxa mare: 7.250,3 km.

In perioada urmatoare injectiei pe orbita satelitul  isi stabilizeaza miscarea, statiile de sol efectuand procese de tracking. In primele zile, satelitul a fost aproape permanent iluminat de Soare, peste cateva zile urmand o perioada predominant de umbra, timp in care alimentarea electrica va fi asigurata exclusiv de baterii.

In dimineata zilei de 18 februarie a.c. la pasajul corespunzator orbitei numarul 68 satelitul a efectuat impreuna cu statia ROSA-ISS de la Magurele o transmisie cu durata de 9 minute, timp in care au fost comunicati catre sol parametri operationali termici, electrici si software.

Agentia Spatiala Romana nu isi asuma in nici o masura responsabilitatea pentru informatii difuzate de orice tip de media care nu au ca sursa oficiala ROSA. Vom reveni periodic cu informatie pe site http://www.rosa.ro. Informatia tehnica si actualizari se afla pe site http://www.goliat.ro

Pentru trakcing în timp real al satelitului, vizitați site-ul n2yo.com.

Lansare perfectă pentru Vega. Goliat este pe orbită.

Lansarea rachetei Vega a fost amânată câțiva ani, dar astăzi am avut parte de o lansare perfectă. La ora 12:00, numărătoarea inversă a ajuns la zero și toți cei care nu au clipit au putut vedea cum Vega se desprinde cu repeziciune de rampa de lansare. Asta deoarece masa rachetei, împreună cu sarcina utilă, nu este o cifră de care Vega să fie mândră, pentru simplul motiv că racheta nu a fost construită pentru a transporta multe tone pe orbită, ea se vrea o alternativă ieftină la soluțiile existente în acest moment: Ariane, Soyuz, Atlas sau Delta. Încărcăturile mai mici (300 – 2500 kg) nu vor costa la fel de mult ca o lansare Ariane, devenind astfel mai accesibile potențialilor contractori, aceasta urmând să plaseze pe orbită sateliți de comunicații sau experimente științifice.

Propulsată de patru trepte, Vega este prima rachetă din clasa ei care nu a fost convertită dintr-o rachetă balistică intercontinentală, ci proiectată încă de la început cu un scop clar: acela de a oferi o variantă accesibilă celor care doresc să transporte încărcături pe orbita Pământului. Planurile pentru Vega au existat încă de la sfârșitul anilor ’90, iar construcția rachetei a început în 2003, urând ca prima lansare să aibă loc în 2007.

Misiunea de astăzi a fost ultimul test pentru Vega, un test pe care racheta l-a trecut cu brio. Tocmai din această cauză, încărcătura de la bord nu a fost una aflată sub un contract cu o anumită corporație, ci Vega a transportat în primul ei zbor o serie de sateliți pentru cercetare.

La 70 de minute și 35 de secunde după lansare, cei șapte sateliți CubeSat s-au desprins de corpul rachetei. Printre aceștia s-a aflat și Goliat, primul satelit românesc. Deși a efectuat deja câteva orbite în jurul Pământului, echipa de la sol nu a reușit să ia legătura cu el, din cauza geometriei traiectoriei. Abia după ce vor avea primele date, inginerii români vor putea cunoaște cu exactitate starea satelitului, așa că echipa românească nu a deschis încă sticla de șampanie, dar așteptarea face parte din orar și nu putem decât să așteptăm un semnal de la Goliat. Evident, voi reveni cu detalii în cel mai scurt timp.

Goliat

Goliat, primul satelit românesc, este dezvoltat de un consorțiu condus de către Agenția Spațială Română, cu implicarea directă a studenților de la Universitatea din București și Universitatea Politehnică.

Racheta Vega, în zborul său inaugural, va plasa pe orbită doi sateliți și un număr de alți 9 nanosateliți europeni, printre care și satelitul românesc Goliat. Greu de 1062 grame, nanosatelitul este practic un cub cu latura de doar 10 centimetri. Orbita acestuia va avea o înclinație de 69.5 grade, 300 km perigeu și apogeul la 1450 km, rezultând o perioadă a orbitei de 90 de minute (satelitul înconjoară Pământul la fiecare 90 minute într-un plan ce face 69.5 grade cu ecuatorul, distanța minimă față de nivelul mării este 300 de kilometri iar distanța maximă de 1450 km). Lansarea este în prezent planificată pentru 9 februarie, între orele 12:00 – 14:00 (ora României), dar nu ar surprinde pe nimeni dacă ESA va hotărî amânarea lansării.

Misiunea Goliat are o perioadă de 6 luni iar satelitul ar trebui să rămână pe orbită timp între unu și tei ani. Radioamatorii îl pot asculta pe Goliat pe frecvența 437.485 MHz (modulație AFSK la 1200 bps cu protocol AX.25 și modulație Morse la o viteză de 20 de cuvinte pe minut), unde satelitul va transmite continuu parametri săi generali de funcționare. Pentru transmisia comenzilor de la sol și pentru descărcarea, cu o viteză de 115.2 kbps, a datelor și a fotografiilor achiziționate de satelit, se va folosi banda de 2.4 GHz.

Există două locații din care satelitul poate fi contactat de către echipa de la sol: la Măgurele, Ilfov și la Mărișel, lângă Cluj-Napoca. Din aceste stații se pot trimite comenzi spre satelit și se pot descărca datele experimentelor și imaginile surprinse cu camera de la bordul acestuia. Pentru transmisia comenzilor, se va folosi banda de 2.4 GHz, dar la nevoie se poate folosi și frecvența de 437.485 MHz.

Trei experimente vor fi efectuate de către satelit, o dată ce acesta va ajunge pe orbită. Denumit Ciclop, primul experiment va folosi o cameră de 3 megapixeli pentru achiziția de imagini. Obiectivul cu distanța focală de 57 mm și o deschidere unghiulară de 6 grade este produs în România, de către Pro Optica.

Ciclop, ochiul românesc de pe orbită

Dose-N, un detector de radiații nucleare, va oferi informații despre particulele energetice ce provin din spațiul cosmic.Datorită ciocnirii acestora cu atmosfera Pământului, numărul particulelor cosmice ce ajunge la sol este mult mai mic față de numărul particulelor care intră în atmosfera noastră iar Dose-N ne va ajuta să numărăm și să caracterizăm mai bine acest tip de radiație, extrem de importantă pentru instrumentele de la bordul unei nave spațiale sau pentru sănătatea echipajului uman. Orbita eliptică a satelitului (1450 x 300 km) îi va permite acestuia să culeagă date de la diverse altitudini.

Samis, detectorul de micrometeoriți va înregistra orice impact suferit de filmul piezo-electric plasat pe una latura -Z a satelitului cu firele de praf cosmic cu diametrul de câțiva micrometri. Aceste particule de praf au viteze de 8 km/s și pot avaria învelișul extern al navelor spațiale sau ale costumelor de astronaut din timpul unei activități extravehiculare. În urma impactului, filmul suferă o deformare tradusă prin apariția unui curent electric măsurabil.

Goliat, aflat în configurația de lansare.

În prezent, Goliat se află la bordul rachetei Vega și cel puțin din punctul de vedere al echipei românești, el este gata de lansare. Agenția Spațială Europeană va decide însă dacă și noua sa rachetă Vega îndeplinește toate cerințele pentru o lansare fără nici un incident nedorit. În 9 februarie sau când Vega va fi gata, primul satelit românesc se va îndrepta spre spațiu și are de gând să rămână acolo cel puțin 6 luni.

Kitul de presă, ce conține informații suplimentare despre Goliat, poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Spațiale Române, împreună cu alte materilae informative (sursa imaginilor din articolul de față).

Nu uitați, dacă aveți întrebări pentru Marius Trusculescu, fizician, membru al echipei Goliat, nu ezitați să lăsați un comentariu aici pentru a primi răspuns.

Baftă echipei românești și îi ținem pumnii rachetei Vega!

Întrebări pentru Goliat

Dacă nu reușiți să ajungeți vineri la conferința de presă ROSA organizată cu ocazia lansării primului satelit românesc, parsec.ro vă oferă ocazia să aflați detalii despre acest eveniment direct de la unul dintre membrii echipei Goliat. Marius Trusculescu a acceptat  să răspundă întrebărilor vizitatorilor site-ului nostru în perioada următoare, așa că dacă aveți curiozități în ceea ce-l privește pe Goliat, primul satelit românesc care va ajunge pe orbită, nu ezitați să lăsați un comentariu articolului de față până la data de 1 februarie 2012 iar dacă întrebarea este interesantă, aceasta va ajunge la Marius Trusculescu.