Despre SpaceX, Falcon și Dragon

SpaceX a reușit miercurea trecută să-și reducă la tăcere criticii și să convingă NASA că este gata să transporte resurse spre Stația Spațială Internațională în cursul anului viitor.

Compania sus-amintită a lansat a doua racheta Falcon 9 din Florida, la ora 17:43 ora României, capsula Dragon fiind plasată pe orbită zece minute mai târziu. Capsula s-a comportat excelent, înconjurând Pământul de două ori și aterizând cu precizie remarcabilă în Oceanul Pacific, la nord de coasta Mexicului, la ora 21:02 ora României, la doar 800 de metri de ținta stabilită.

Pentru a tempera spiritele, Elon Musk (fondatorul SpaceX) a precizat înainte de lansare că șansele ca misiune să fie un succes sunt de 60%, însă până la urmă SpaceX și-a atins toate obiectivele. „Am bifat toate obiectivele acestui zbor demonstrativ” a declarat Alan Lindenmoyer, responsabilul COTS (Commercial Orbital Transportation Service) din cadrul NASA. „După zborul de astăzi, am încredere în sistemele, rachetele și capsulele companiei SpaceX” a mai adăugat Lindemoyer miercuri, 8 decembrie.

Rezultatul pozitiv al misiunii ar putea convinge NASA să aprobe cererea SpaceX de a combina cele două zboruri test care sunt programate pentru anul viitor încă din 2006, când SpaceX a primit finanțare în cadrul programului COTS. În prezent, planul este ca următoarea misiune a capsulei Dragon să demonstreze că aceasta se poate apropia de ISS, să poată comunica cu aceasta, după care să revină în siguranță pe Pământ. Al treilea astfel de test presupune apropierea la 10 metri de Stația Spațială Internațională, de unde brațul robotic al ISS va putea prelua capsula pentru a o atașa unui port de andocare.

„Sunt optimist, cred că următorul zbor va fi spre stația spațială” a adăugat Musk, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, capsula Dragon va trebui upgradată.

Cele mai multe îmbunătățiri vor avea loc la partea electronică, dar în același timp SpaceX trebuie să adauge capsulei și panouri solare și să instaleze mai multe sisteme redundante. De asemenea, computerul de zbor va fi upgradat înainte de următorul zbor, după cum a adăugat Musk. Rachetei Falcon 9 îi va fi atașat un turn care va smulge capsula în cazul unei situații de urgență, pentru a îndepărta echipajul de o eventuală deflagrație care ar cuprinde corpul rachetei. Toate rachetele americane care au purtat echipaje umane au fost dotate cu un astfel de sistem (mai puțin navetele spațiale) însă acesta nu a fost folosit niciodată într-o misiune (deși, dacă ar fi existat, ar fi putut salva viața echipajului navetei Challenger, în 1986).

„Cred cu tărie că putem ajunge la stația spațială cu ocazia următorul zbor și putem face asta aproximativ la mijlocul anului viitor” a spus Musk.

NASA a fost rezervată în declarațiile despre mărirea ritmului, dar Lindenmoyer a precizat că agenția americană va lua în considerare o posibilă fuzionare a celor două misiuni programate pentru anul viitor.

Racheta Falcon 9 a ajuns pe o orbită perfectă, la 320 km deasupra Pământului, după ce SpaceX a remediat problemele minore pe care racheta le-a avut în iunie, cu ocazia primei lansări. După desprinderea capsulei Dragon, a doua treaptă a rachetei Falcon 9 a lansat câțiva sateliți CubeSat secundari, apoi și-a pornit motorul pentru a doua oară și a ajuns pe o orbită la 11000 kilometri, după cum a precizat Musk. Acesta a fost un obiectiv secundar al misiunii, dar a fost îndeplinit cu succes.

Prima treaptă a rachetei Falcon 9 este proiectată pentru a fi recuperată, însă navele poziționate la nord de Cape Canaveral nu au reușit acest lucru. SpaceX a precizat că recuperarea primei trepte nu reprezenta un obiectiv al misiunii, dar Musk a ținut să sublinieze faptul că o primă treaptă recuperabilă și refolosibilă este una din prioritățile SpaceX pentru viitoarele zboruri. Tot pentru viitor, Musk promite un tren de aterizare pentru capsula Dragon, care astfel va putea ateriza pe uscat, la fel ca modulul lunar din misiunile Apollo.

După separare, capsula Dragon și-a activat sistemul de control care constă în motoarele Draco (9 principale și 9 secundare) și a efectuat o serie de manevre orbitale. „Atât racheta, cât și capsula, sunt sisteme foarte de complexe. O mulțime de lucruri pot merge prost, dar totul a mers bine” a declarat Musk. Acesta a mai adăugat că nici unul din sistemele secundare ale capsulei nu a fost activat, sistemele primare funcționând ireproșabil, capsula aterizând în locul stabilit, în Oceanul Pacific, după ce toate cele 3 parașute s-au deschis, deși capsula putea ateriza în siguranță și cu una singură. Scutul termic a rezistat exemplar reintrării în atmosferă, Musk considerându-l superior scutului capsulei Orion dezvoltate de NASA (în colaborare cu Lockheed Martin), fiind capabil să suporte reintrări și în alte atmosfere, cum ar fi cea marțiană. Echipa SpaceX a ajuns la fața locului câteva minute mai târziu, pentru a transporta capsula în Texas, unde va fi supusă unor teste amănunțite. Întreaga misiune a durat 3 ore, 19 minute și 52 de secunde.

Succesul acestei misiuni a crescut foarte mult moralul companiei SpaceX, care speră ca în viitor să poată transporta astronauți în capsulele lor. Compania speră ca NASA să accepte propunerea lor de a modifica capsula pentru a transporta un echipaj uman. Conform lui Musk, acest lucru se poate întâmpla peste 3 ani.

„Eu cred că SpaceX va putea fi cel mai rapid mod de a avea un sistem de transport al echipajelor americane pe orbită. Dacă am fi avut oameni în capsula, în această misiune. aceștia ar fi ajuns în siguranță înapoi pe Pământ” a spus Musk la conferința de presă ce a urmat misiunii de miercuri. Aceștia ar fi simțita accelerații de 4-5 G, comparabile cu cele pe care le experimentează oricine într-un parc de distracții. Viteza cu care capsula a aterizat a fost de 8 metri pe secundă, o viteză chiar confortabilă pentru o revenire de pe orbită.

Lindenmoyer a ținut să adauge la conferința de presă că în ultimii 20 de ani, 50% din noile rachete reușesc să își îndeplinească obiectivele în primele două zboruri și numai 1 din 3 vehicule noi reușesc două zboruri consecutive, fără incidente majore.

Principalul concurent pentru SpaceX este Boeing, companie care lucrează deja la propria capsulă comercială, denumită CST-100. Atât Dragon cât și CST-100 sunt proiectate pentru a transporta un echipaj de 7 astronauți pe orbită, răspunzând astfel nevoilor NASA pentru rotirea echipajelor de pe Stația Spațială Internațională.

„Aceasta este prima rachetă din noua generație de sisteme de lansare private care vor fi vitale pentru transportul spre Stația Spațială Internațională, putând în viitor să transporte și oameni pe orbită” a spus administratorul NASA, Charles Bolden într-o declarație de presă după zborul de miercuri. „Acest zbor demonstrativ încheiat cu succes este un reper important pentru îndeplinirea obiectivelor subliniate de președintele Obama și de Congresul SUA, arătând cum guvernul și industria pot colabora pentru o nouă și interesantă economie spațială”.

SpaceX a fost criticată de câțiva membrii ai Congresului SUA când Casa Albă a propus implicarea companiilor private în zborurile spațiale cu echipaj uman. În ciuda prezenței altor companii consacrate, SpaceX a primit un loc privilegiat pe piața zborurilor spațiale comerciale. Congresul SUA a formulat o propunere pentru alocarea a 312 milioane de dolari în 2011 pentru a impulsiona dezvoltarea de noi vehicule comerciale. NASA va începe dezvoltarea unei rachete noi și a unei capsule proprii pentru misiunile spațiale dincolo de orbita Pământului, inclusiv pentru misiunile cu echipaj uman de pe asteroizi. Președintele Obama a aprobat această lege în Octombrie.

Un senator republican a catalogat primul zbor al rachetei Falcon 9 din iunie ca un succes minor care a avut loc cu un an întârziere. Ultima lansare SpaceX va reduce la tăcere o parte din critici, dar probabil va naște alte polemici. Cu toate acestea, Musk și Lindenmoyer consideră că programul COTS a fost unul de succes până în prezent. NASA ar putea să dezvolte viitoarele direcții de parteneriate cu sectorul privat utilizând experiența obținută din COTS.

(Articol tradus și adaptat după SpaceFlight Now și Universe Today)

Lansare Falcon 9

După câteva luni de amânări și câteva proleme de ultim moment, noua rachetă spațială privată Falcon 9 a fost în cele din urmă lansată cu succes de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, ieri, 4 iunie, la ora 21:45 ora României. Racheta este construită de o firmă privată, SpaceX, condusă de Elon Musk, unul din fondatorii PayPal. Succesoare a lui Falcon 1, noua rachetă a atins parametrii orbitali plănuiţi şi SpaceX a declarat că o nouă rachetă Falcon 9 este aproape gata pentru o nouă lansare care ar putea avea loc peste câteva luni, când aceasta va purta pe orbită capsula Dragon, care ar putea cândva să transporte materiale sau un echipaj uman pe Staţia Spaţială Internaţională, ca parte a unui contract cu NASA. Ieri, în cadrul zborului inaugural, Falcon 9 a transportat doar o machetă a viitoarei capsule Dragon.

Falcon 9 deschide o nouă era în explorarea spațiului cosmic, integrându-se în viziunea curentă a președintelui Obama de a muta centrul de greutate al explorării spre sectorul privat.