Buletin cosmic (VII)

Misiunea de (aproape) un an de zile a luat sfârșit și după 340 de zile petrecute la bordul Stației Spațiale Internaționale, Scott Kelly și Mikhail Korniyenko (alături de Sergei Volkov) au revenit cu bine în dimineața zilei de 2 martie înapoi pe Pământ la bordul capsulei Soyuz TMA-18M. Deși cu această ocazie Scott Kelly a devenit americanul care a petrecut continuu cea mai lungă perioadă în spațiu, el se află doar pe locul 4 într-un clasament general în care primele 3 poziții sunt ocupate de cosmonauți sovietici sau ruși. Valeri Polyakov a petrecut la bordul stației spațiale MIR nu mai puțin de 437 de zile iar într-un clasament american Scott Kelly l-a devansat pe Michael López-Alegría, al cărui record de 215 zile a fost realizat tot la bordul Stației Spațiale Internaționale. Continue reading →

Kennedy Space Center, un cosmodrom aglomerat în 2016

Lansarea de la începutul lunii februarie a ultimului satelit GPS din cea de-a doua generație a fost prima dintr-o lungă serie de 24 de lansări programate, dar și aterizări, care vor avea loc de la cosmodromul de la Cape Canaveral, Florida. Chiar dacă naveta spațială nu mai zboară, la Kennedy Space Center va ateriza probabil naveta autonomă a Forțelor Aeriene ale SUA, X‑37B, aflată pe orbită din 20 mai 2015, însă, la fel de bine, aterizarea acesteia ar putea avea loc și la baza militară Vandenberg din California. În același timp, SpaceX intenționează să mai aducă la sol câteva dintre rachetele pe care le va lansa în acest an de la complexul din Florida. Continue reading →

Buletin cosmic (III)

S-au împlinit 13 ani de la dezintegrarea navetei spațiale Columbia în atmosferă, la revenirea spre pista de aterizare, după o misiune STS-107 aproape impecabilă. Puteți viziona un documentar despre acest tragic eveniment, ultimele cadre filmate de echipajul navetei din carlingă sau puteți urmări pe scurt desfășurarea evenimentelor din acea zi de 1 februarie 2003. Se încheie astfel o săptămână tristă pentru NASA, în care au fost comemorați astronauții pierduți și în celelalte tragedii spațiale americane: Apollo 1 și Challenger. Pierderea Columbiei a dus în cele din urmă la retragerea din uz a navetelor spațiale (după finalizarea construcției Stației Spațiale Internaționale) și la imposibilitatea Statelor Unite de a-și lansa singure proprii astronauți, situația care continuă și astăzi. LeRoy Chiao, fost astronaut și pilot al navetei spațiale, consideră că s-a făcut o mare greșeală renunțând la folosirea lor, într-un editorial publicat de curând. Continue reading →

Lansările lunii decembrie

Ultima lună a anului va fi densă din punct de vedere al rachetelor ce urmează să fie lansate. Sunt 17 lansări programate până la sfârșitul anului, din care 11 au datele de lansare deja fixate. Este vorba despre câte 1 lansare Vega, Atlas V, Rockot, Zenith, Dnepr și PSLV, Chang Zheng 3B, Chang Zheng 2D; 2 lansări Proton, Falcon 9 și Soyuz; 3 lansări Soyuz 2-1b, asta însemând: 9 lansări pentru Rusia, 3 pentru Statele Unite, câte două pentru Europa și China și una singură pentru India. Acest articol va fi modificat pe măsură ce datele exacte ale lansării vor fi disponibile și este posibil ca unele dintre lansări să fie amânate pentru 2016. Să le luăm pe rând.


 

✅ 03 decembrie, 06:04, Kourou (Guiana Franceză)
A șasea lansare a unei rachete europene Vega va pune va fi folosită pentru misiunea LISA Pathfinder, un demonstrator al unei misiuni mai complexe care urmează să fie lansate în viitor, pentru detecția undelor gravitaționale. LISA Pathfinder va ajunge în punctul Lagrange L1 Pământ-Soare.  Vega este o variantă pentru încărcături mai ușoare, pentru care nu este necesară folosirea rachetei Ariane V, a avut primul zbor în 2012, când a lansat și primul satelit românesc, Goliat.
Edit: lansarea nu a avut loc în 2 decembrie din cauza unor probleme tehnice și a fost amânată.

✖05 decembrie, 17:09, Plesetsk (Rusia)
O rachetă Soyuz 2-1b cu o treaptă secundară Volga va lansa în prima parte a lunii decembrie satelitul Kanopus, dedicat observațiilor în timp real a suprafeței Pământului (dezastre naturale precum incendii, inundații sau alte urgențe pentru care imagini în timp real ar fi de un real folos), dar și pentru observații militare. Din păcate, satelitul nu a ajuns pe orbita dorită, din pricina unei separări eșuate de cea de-a doua treaptă a rachetei Soyuz.

✅ 06 decembrie, 23:44, Cape Canaveral (SUA)
Primul zbor cargo din decembrie care va ajunge la Stația Spațială Internațională va fi efectuat de o capsulă Cygnus, montată în premieră pe o rachetă Atlas V (401) . Detalii despre misiunea OA-4 pe care cei de la Orbital Sciences o derulează pentru NASA, puteți citi aici.

✅ 09 decembrie, 18:46, Xichang (China)
Chinasat-1C (Zhongxing-1C), un satelit militar pentru observații, a fost urcat pe orbită la bordul unei rachete Long March (Chang Zheng) 3B/G2.

✅ 11 decembrie, 15:45, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Zenith 3SLBF, produsă în Ucraina, împreună cu o treaptă secundară Fregat, va lansa un satelit rusesc geostaționar, Elektro-L2, dedicat observațiilor meteorologice. A fost probabil ultima lansare a unei rachete Zenith.

✅ 13 decembrie, 02:19, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Proton, dotată cu o treaptă secundară Breeze M va lansa satelitul Garpun, folosit de armata rusă pentru telecomunicații. Ora lansării nu este deocamdată cunoscută.

✅ 15 decembrie 2015, 13:03, Baikonur (Rusia)
Un echipaj de trei astronauți (rusul Yuri Malenchenko, britanicul Timothy Peake și americanul Timothy Kopra) se va îndrepta spre Stația Spațială Internațională la folosind capsula Soyuz TMA-17M, marcând astfel începutul Expediției 46.

✅ 16 decembrie, 14:30, Sriharikota (India)
Racheta indiană PSLV va lansa primul din cei cinci sateliți TeLEOS pentru Singapore, destinat unei orbite ecuatoriale, pentru observații asupra Pământului.

✅ 17 decembrie, 03:12, Jiuquan (China)
Dark Matter Particle Explorer (DAMPE) este un satelit chinezesc, destinat studierii particulelor de energie înaltă, în căutarea de noi informații cu privire la misterioasa materie întunecată. Acesta va ajunge pe orbită cu ajutorul unei rachete Chang Zheng 2D.

✅17 decembrie, 13:51, Sinnamary (Guiana Franceză)
O rachetă Soyuz 2-1b, operată însă de Arianespace, va lansat o nouă pereche de sateliți din constelația Galieo, sistemul european de navigație și localizare prin satelit. Racheta va folosi o treaptă secundară Fregat-MT pentru a transporta sateliții Galileo 11 și Galileo 12 în spațiu.

✅ 21 decembrie, 10:44, Baikonur (Kazahstan)
Cea de-a 62-a navă cargo Progress a pornit spre Stația Spațială Internațională la bordul unei rachete Soyuz, a doua livrare de provizii spre ISS a lunii decembrie.

✅ 22 decembrie, 03:30 Cape Canaveral (SUA)
În decembrie este programată și revenirea pe rampa de lansare a rachetei Falcon 9, după eșecul din 28 iunie. De data aceasta, SpaceX va lansa un satelit de comunicații pentru compania Orbcomm, OG2. Motoarele Merlin 1D folosite pentru racheta Falcon 9 au fost upgradate de la ultima misiune.

✅ 24 decembrie, 23:31, Baikonur (Kazahstan)
Satelitul de telecomunicații rusesc Express AMU1 va fi lansat folosind o rachetă Proton și o treaptă secundară Breeze M, de la centrul de la Baikonur, din Kazahstan.

✅ 29 decembrie, 18:05, Xichang (China)
Satelitul geostaționar pentru observații terestre Gaofen 4 va fi lansat la bordul unei rachete Chang Zheng 3B.

 

Primul eșec Falcon 9

Racheta Falcon 9 s-a dezintegrat astăzi deasupra oceanului Atlantic, la 2 minute și 20 de secunde de la lansare. Este primul eșec al acestui tip de rachetă pentru cei de la SpaceX.

nasafalcon759

Lansarea de astăzi era așteptată cu interes pentru că, după desprinderea primei trepte a rachetei, aceasta trebuia să încerce, pentru a treia oară, să revină controlat și să aterizeze pe o platformă care o aștepta în apele Atlanticului. Lansarea în sine părea una de rutină, după ce SpaceX a lansat în trecut 18 rachete Falcon fără probleme majore. Însă înainte de desprinderea treptelor, ceva s-a întâmplat și racheta s-a dezintegrat la o altitudine de 45 kilometri și o viteză de 1.5 km/s.

Misiunea principală a rachetei era transportul unei capsule Dragon spre Stația Spațială Internațională, plină cu provizii pentru echipaj, echipamente științifice (experimentele ale studenților pierdute în urma exploziei rachetei Antares de anul trecut) și diverse componente care urmau să fie folosite la bordul stației spațiale (cele mai importante fiind un nou adaptor pentru andocarea viitoarelor vehicule vizitatoare – IDA, un costum pentru activități extravehiculare și un nou sistem de filtre pentru recircularea apei).

Administratorul NASA, Charles Bolden, și-a exprimat dezamăgirea cu privire la eșecul de astăzi a companiei SpaceX, unul din partenerii privați ai agenției spațiale americane care execută misiuni comerciale pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale. Misiunea de astăzi ar fi fost a opta, după șapte misiuni derulate cu succes de SpaceX.

Echipajul aflat pe orbită la bordul ISS este însă în afara oricărui pericol, chiar dacă și nava rusească Progress M-27M, care urma să transporte provizii, a fost pierdută fix acum 2 luni de zile, în 28 aprilie 2015. Rezervele de alimente de pe ISS sunt suficiente până în luna octombrie dacă nici un alt transport nu va ajunge la bordul stației. Dar săptămâna viitoare este programat un nou zbor Progress, iar în luna august spre ISS va decola și o navă japoneză HTV. Dacă proviziile ajung pentru mai puțin de 45 de zile, atunci încep discuțiile cu privire la părăsirea acesteia de către echipaj, dar nu suntem încă în acel moment și sperăm să nici nu fie cazul pentru astfel de proceduri în viitorul apropiat.

În ce privește nava rusească Progress, pentru a evita problemele din ultima misiune, care au dus la pierderea navei, a fost înlocuită cea de-a treia treaptă a rachetei cu o configurație mai veche. Lansarea este programată pentru vineri, 3 iulie 2015.

O altă lansare Orbital este programată pentru sfârșitul anului, folosind racheta proprie Antares. Dacă va fi necesară o lansare mai rapidă decât permite racheta Antares, capsula Cygnus poate fi la nevoie montată și pe o rachetă Atlas V.

Oficialii NASA au precizat că acest eșec nu va modifica orarul lansărilor viitoare și vom avea în continuare 6 astronauți pe Stația Spațială Internațională și nu va fi nevoie reducerea echipajului la 3. Un echipaj redus înseamnă deja probleme în ce privește menținerea stației în parametri normali și având în vedere situația proviziilor de la bord, nu este necesar acest pas.

NASA are proceduri pentru pierderea unui vehicul cargo, însă situația de față este delicată pentru că au fost pierdute trei astfel de vehicule, toate diferite, o situație care nu a fost anticipată (Cygnus/Orbital – 28 octombrie 2014, Progress/Roscosmos – 28 aprilie 2015, Dragon/SpaceX – 28 iunie 2015).

SpaceX a confirmat că prima treaptă a funcționat nominal, iar capsula Dragon a supraviețuit în prima fază dezintegrării rachetei, pentru că aceasta a continuat să transmită date telemetrice după explozie. Cauza nu este încă foarte clară, dar datele pe care le avem în acest moment converg spre o problemă apărută la cea de-a doua treaptă, unde a fost observată o creștere a presiunii chiar înainte de dezintegrare. Probabil dacă în capsulă se afla un echipaj, acesta ar fi supraviețuit, pentru că în viitor aceste capsule vor avea posibilitatea de a se depărta de o rachetă care explodează. Un astfel de sistem a fost testat cu succes de SpaceX chiar luna trecută, dar nu a fost prevăzut pentru misiunea de astăzi și nici nu va fi prevăzut pentru zboruri cargo. Deși oficialii SpaceX nu au confirmat oficial, lansarea unei rachete Falcon 9 costă cel puțin 60 de milioane de dolari, în timp ce NASA a plătit 133 de milioane de dolari pentru această misiune, sumă care include și capsula Dragon și care acoperă și o parte din costurile asociate cu dezvoltarea capsulei.

În funcție de cauzele acestui accident, oficialii NASA au declarat că vor stabili ulterior dacă programul care urmărea să lanseze un echipaj cu capsula Dragon 2 în 2017 rămâne nemodificat, dar s-au declarat optimiști, la fel ca și reprezentanții companiei SpaceX. Aceștia din urmă au precizat că acest incident nu va influența celelalte planuri ale companiei, aici incluzând probabil și viitorul lansator Falcon Heavy.

Investigația asupra cauzelor exact ale dezintegrării va dura probabil câteva luni de zile, perioadă în care rachetele Falcon 9 râmân consemnate la sol. Următoarele două lansări erau programate pentru luna august, când urma să fie lansat satelitul Jason 3, respectiv satelitul de telecomunicații SES-9. SpaceX a câștigat de curând în instanță dreptul de a participa la licitațiile organizate de US Air Force în vederea lansărilor de sateliți militari, întrerupând astfel monopolul instituit de o bună perioadă de timp de consorțiul ULA.


Lansare (cameră NASA)
Lansare (cameră SpaceX)
Declarația administratorului NASA, Charles Bolden
Conferința de presă post-lansare