Lansare perfectă pentru Vega. Goliat este pe orbită.

Lansarea rachetei Vega a fost amânată câțiva ani, dar astăzi am avut parte de o lansare perfectă. La ora 12:00, numărătoarea inversă a ajuns la zero și toți cei care nu au clipit au putut vedea cum Vega se desprinde cu repeziciune de rampa de lansare. Asta deoarece masa rachetei, împreună cu sarcina utilă, nu este o cifră de care Vega să fie mândră, pentru simplul motiv că racheta nu a fost construită pentru a transporta multe tone pe orbită, ea se vrea o alternativă ieftină la soluțiile existente în acest moment: Ariane, Soyuz, Atlas sau Delta. Încărcăturile mai mici (300 – 2500 kg) nu vor costa la fel de mult ca o lansare Ariane, devenind astfel mai accesibile potențialilor contractori, aceasta urmând să plaseze pe orbită sateliți de comunicații sau experimente științifice.

Propulsată de patru trepte, Vega este prima rachetă din clasa ei care nu a fost convertită dintr-o rachetă balistică intercontinentală, ci proiectată încă de la început cu un scop clar: acela de a oferi o variantă accesibilă celor care doresc să transporte încărcături pe orbita Pământului. Planurile pentru Vega au existat încă de la sfârșitul anilor ’90, iar construcția rachetei a început în 2003, urând ca prima lansare să aibă loc în 2007.

Misiunea de astăzi a fost ultimul test pentru Vega, un test pe care racheta l-a trecut cu brio. Tocmai din această cauză, încărcătura de la bord nu a fost una aflată sub un contract cu o anumită corporație, ci Vega a transportat în primul ei zbor o serie de sateliți pentru cercetare.

La 70 de minute și 35 de secunde după lansare, cei șapte sateliți CubeSat s-au desprins de corpul rachetei. Printre aceștia s-a aflat și Goliat, primul satelit românesc. Deși a efectuat deja câteva orbite în jurul Pământului, echipa de la sol nu a reușit să ia legătura cu el, din cauza geometriei traiectoriei. Abia după ce vor avea primele date, inginerii români vor putea cunoaște cu exactitate starea satelitului, așa că echipa românească nu a deschis încă sticla de șampanie, dar așteptarea face parte din orar și nu putem decât să așteptăm un semnal de la Goliat. Evident, voi reveni cu detalii în cel mai scurt timp.

Întrebări pentru Goliat

Dacă nu reușiți să ajungeți vineri la conferința de presă ROSA organizată cu ocazia lansării primului satelit românesc, parsec.ro vă oferă ocazia să aflați detalii despre acest eveniment direct de la unul dintre membrii echipei Goliat. Marius Trusculescu a acceptat  să răspundă întrebărilor vizitatorilor site-ului nostru în perioada următoare, așa că dacă aveți curiozități în ceea ce-l privește pe Goliat, primul satelit românesc care va ajunge pe orbită, nu ezitați să lăsați un comentariu articolului de față până la data de 1 februarie 2012 iar dacă întrebarea este interesantă, aceasta va ajunge la Marius Trusculescu.

ESA în 2012

ESA are planificate o serie de activități ambițioase pentru 2012. Prima dintre ele va avea loc în jurul date de 9 februarie când cel mai nou membru al familiei de lansatoare europene va își va face debutul pe rampa de lansare din Guiana Franceză. Este vorba despre Vega, o rachetă nouă, special construită pentru a plasa pe orbită încărcături medii și mici, fiind o variantă mai economică a mult mai puternicei Ariane 5. Compania Arianespace va controla de acum înainte trei lansatoare: Ariane 5, Vega și Soyuz (în colaborare cu compania Energia și agenția spațială Roscosmos), după ce anul trecut racheta rusească a decolat în premieră de pe rampa europeană din Guiana Franceză.

În martie, un nou vehicul fără echipaj uman va pleca spre ISS, la bordul unei rachete Ariane 5. ATV-3: Edoardo Amaldi (denmit astfel după un fizician italian) va duce o încărcătură de 7 tone spre Stația Spațială Internațională, aducă alimente, apă potabilă, aer, dar și echipamente pentru cercetare și aproximativ 3 tone de combustibil. ATV-3, după andocare, își poate folosi propulsoarele pentru a modifica orbita Stației Spațiale sau pentru a executa manevre pentru evitarea deșeurilor orbitale care se apropie prea mult de ISS. ATV-1: Jules Verne și ATV-2: Johannes Kepler au zburat în spațiu și au andocat cu ISS cu succes în 2008, respectiv 2011.

16 mai este data planificată pentru revenirea pe Pământ a lui Andre Kuipers, astronautul european aflat în acest moment la bordul Stației Spațiale Internaționale, parte a Expediției 30, din decembrie 2011. Kuipers are 54 de ani, este olandez și se află pentru a doua oară pe orbită, după ce a fost și membru al Expediției 9 la bordul ISS.

Primii doi sateliți din sistemul Galileo, variantă europeană a cunoscutului sistem de navigație american GPS, au fost lansați anul trecut pe orbită, pentru teste. În martie aceste este vor fi finalizate și până în septembrie acestora li se vor alătura o nouă pereche de sateliți Galileo, inginerii de la sol putând începe validarea întregului sistem o dată ce au patru sateliți pe orbită. În valoare de 20 miliarde de euro, sistemul Galileo va fi complet în 2019.

În noiembrie va fi pusă în funcțiune a treia și ultima piesă din sistemul Deep Space Antena,  ce la va permite celor de la ESA să monitorizeze permanent sondele din sistemul solar. Ele vor fi folosite atât pentru sondele existente (Mars Express, Venus Express, Rosetta) cât și pentru cele viitoare (BepiColombo). Antenele cu un diametru de 35 metri sunt plasate în New Norcia (Australia, DSA1), Cebreros (Spania, DS2) și Malargue (Argentina, DS3).

Dacă v-a sărit în ochi numele BepiColombo, aflați că este vorba despre o sondă ESA construită pentru studiul planetei Mercur. Având o masă de 4.1 tone, lansarea va avea loc la bordul unei rachete Ariane 5, probabil la sfârșitul anului 2014, urând ca sonda să ajungă la destinație în 2020. În cursul acestui an o parte din sondă va fi testată și asamblată în configurație finală.

ESA va livra în 2012 două componente ale telescopului spațial James Webb. Este vorba despre MIRI și NIRSpec, două instrumente pentru astrofotografie, pentru studiul compoziției galaxiilor îndepărtate sau pentru studierea obiectelor din centura Kuiper. Construit în mare parte de către NASA, telescopul James Webb urmează să fie lansat la bordul rachetei europene Ariane 5 în 2018.

Prima orbită

ESA oferă un documentar gratuit cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la primul zbor orbital al unui cosmonaut. Dacă plănuiți să îl proiectați în cadrul unui eveniment special destinat zilei de 12 aprilie, pe site găsiți detalii despre cum puteți să-l downloadați în avans.

Voi cum vă pregătiți pentru 12 aprilie?

România – membră ESA

România a semnat astăzi, joi 20 decembrie, tratatul de aderare la Agenția Spațială Europeană (ESA), urmând să devină al 19-lea membru cu drepturi depline în această organizație după ce guvernul român va ratifica procesul de aderare în decursul acestui an. România este a doua țară din estul Europei care aderă la ESA, după ce acum doi ani Cehia a fost primită în rândurile organizației (tratativele cu Ungaria sunt într-un stadiu avansat). Ceremonia de semnare a tratatului a avut loc la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la București, în prezența directorului general ESA, Jean-Jacques Dordain, ministrului pentru afaceri externe Teodor Baconschi, președintelui Agenției Spațiale Române Marius Piso și singurului cosmonaut român, Dumitru Prunariu.

Aderarea României la ESA reprezintă continuarea firească a mai multor proiecte comune, Agenție Spațială Europeană contribuind la o serie de programe și activități ale agenției europene în ultimii ani, fapt recunoscut și pe pagina ESA care prezintă detalii despre evenimentul de astăzi.

ESA nu se confundă cu Uniunea Europeană și statele membre UE nu devin automat membre ESA, procesul de aderare fiind unul care are loc după criterii total diferite. Agenția Spațială Europeană a fost fondată în 1975, are sediul principal la Paris, fiind în prezent unul din principalii asociați ai NASA pentru o serie de proiecte specifice, printre care și Stația Spațială Internațională sau viitoare misiuni în sistemul solar.