Buletin cosmic (VII)

Misiunea de (aproape) un an de zile a luat sfârșit și după 340 de zile petrecute la bordul Stației Spațiale Internaționale, Scott Kelly și Mikhail Korniyenko (alături de Sergei Volkov) au revenit cu bine în dimineața zilei de 2 martie înapoi pe Pământ la bordul capsulei Soyuz TMA-18M. Deși cu această ocazie Scott Kelly a devenit americanul care a petrecut continuu cea mai lungă perioadă în spațiu, el se află doar pe locul 4 într-un clasament general în care primele 3 poziții sunt ocupate de cosmonauți sovietici sau ruși. Valeri Polyakov a petrecut la bordul stației spațiale MIR nu mai puțin de 437 de zile iar într-un clasament american Scott Kelly l-a devansat pe Michael López-Alegría, al cărui record de 215 zile a fost realizat tot la bordul Stației Spațiale Internaționale. Continue reading →

Stația Spațială Internațională va fi algomerată în decembrie

Traficul din jurul Stației Spațiale Internaționale este unul intens în această ultimă lună a anului. Avem nu doar o rotație a echipajului, dar și numeroase vehicule comerciale care transportă cargo spre ISS.

Dacă capsula Cygnus va fi lansată în 4 decembrie de către propulsorul Atlas V, aceasta va fi cuplată cu modulul Unity două zile mai târziu, în 6 decembrie. Lansarea poate avea loc cel mai târziu în 7 decembrie pentru ca andocarea să aibă loc după 2 zile, altfel capsula va trebui să aștepte pe orbită câteva săptămâni pentru a găsi o fereastră disponibilă pentru cuplare. Pentru că traficul începe să se aglomereze. Continue reading →

Space-X CRS-5: în urmărirea ISS

Primul lucru pe care îl face capsula Dragon după ce ajunge pe orbită este să-și desfacă panourile solare, pentru a fi sigură că își poate continua misiunea. Abia când aceste panouri sunte active, veți auzi urale de bucurie din centrul de comandă din Hawthorne, California și înseamnă că lansarea a fost un success. Misiunea rachetei Falcon 9 s-a terminat în acest moment (12 minute după lansare), iar de acum înainte totul rămâne pe umerii Dragonului. Acesta este plasat în prima fază pe o orbită preliminară și în următoarele două zile după lansare va efectua o serie de manevre, folosindu-și propulsoarele proprii, pentru a prinde din urmă Stația Spațială Internațională. În cazul misiunii CRS-5, după lansarea de sâmbătă, capsula Dragon se va cupla cu ISS în cursul zilei de luni.

Trebuie făcută o diferență între andocarea activă, propriu-zisă, pe care o execută navetele Soyuz și Progress, care se folosesc de propulsoarele proprii pentru a se apropia de ISS și, în cele din urmă, de a iniția andocarea, și cuplarea pasivă a capsulei Dragon. Acesta se apropie de ISS până la un punct, de unde este preluată de brațul robotic al Stației, braț robotic care vor așeza capsula în poziția corectă. Așadar, Dragon nu execută de unul singur toate manevrele de cuplare pentru că nu este considerată un vehicul suficient de matur pentru a executa aceste manevre de unul singur.

Dragon va comunica cu ISS în timpul acestor manevre și acest lucru este unul foarte important deoarece echipajul îi poate trimite capsulei comenzi în timpul operațiunilor de cuplare. În prima fază, Dragon se va apropia până la 250 de metri de ISS, de unde capsula va activa două dispozitive folosite pentru localizare: un radar LIDAR (radar optic) și un dispozitiv de imagistică termică. Capsula va fi ținută de observație atât de echipajul de pe Stația Spațială, de inginerii SpaceX de la Hawthorne, dar și de către NASA, prin centrul spațial Johnson din Houston. Următorul pas pentru Dragon este apropierea la 200 de metri de Stație, după care va aștepta evaluarea situației și dacă totul este în ordine, se va apropia până la 30 de metri de ISS. Aici are loc o nouă evaluare, după care o apropiere până la 10 metri, unde, după o altă evaluare, va avea loc operațiunea de capturare de către echipajul ISS, folosind brațul robotic, lung de peste 17 metri și comandat de astronauții Barry Wilmore și Samantha Cristoforetti. Cei doi se vor afla în modulul denumit Cupola, de unde au cea mai bună perspectivă asupra vecinătății stației. Cupola, lansată în 2010, este dotată cu hublouri și permite o vizibilitate de 365 de grade.

Dragon va fi atașat modulului american Harmony, unde va rămâne până în februarie, când se va întoarce pe Pământ. În cursul zilei de marți, echipajul va deschide sasul capsulei și vor pătrunde în compartimentul presurizat al acesteia, pentru a transporta proviziile în interiorul ISS, urmând ca în zilele următoare să fie încărcat cu cargoul care urmează să ajungă pe Pământ luna viitoare.

SpaceX CRS-5: profil de zbor

Dacă veți urmări lansarea SpaceX de vineri, iată care sunt evenimentele cheie care vor avea loc vineri (sau în oricare altă zi în care va fi reprogramată această lansare), dacă totul va decurge conform planului (o reprezentare grafică a profilului de zbor poate fi accesată aici):

T-28 h: Dragon este activat;
T-03 h: Începe alimentarea rachetei cu carburant, întâi kerosenul RP-1, urmat de oxigenul lichid; vaporii albi care se pot observa înainte de lansare este de fapt oxigenul care părăsește rezervorul, motiv pentru care acesta este completat permanent până înainte de lansare;
T-10 min: începe numărătoarea finală, moment în care toate sistemele de la bord sunt autonome;
T-02:30: Se acordă aprobarea pentru lansare, după ce sunt verificate pe rând toate compartimentele;
T-02:00: Se verifică siguranța zonei adiacente lansării și se oferă aprobarea finală;
T-câteva secunde: se pornește sistemul de suprimare acustică, care înseamnă inundarea rampei cu apă pentru ca oscilațiile generate de motoare să nu afecteze vehiculul; sunt pornite cele 9 motoare Merlin și computerul de bord verifică parametri acestuia;
T-00:00: Cele 4 clame care fixează racheta pe rampă se dezactivează și are loc lansarea;
T+01:10: Falcon 9 atinge Mach 1, viteza sunetului;
T+01:23: Falcon 9 ajunge la Max-Q, zona în care presiunea asupra vehiculului cauzată de viteza acestuia și de presiunea atmosferică este maximă
T+02:37: MECO – main engine cut-off, este oprit motorul primei trepte, după ce combustibilul a fost epuizat; altitudinea rachetei este de 80 de kilometri și viteza a ajuns la Mach 10;
T+02:41: Separarea primei trepte; aceasta va porni spre ocean, într-o cădere controlată și va efectua trei manevre pentru a se poziționa în cele din urmă pe o barjă;
T+02:49: Activarea motorului celei de-a doua trepte;
T+03:29: Conul care protejează încărcătura este înlăturat;
T+09:00: Prima treaptă aterizează pe barjă;
T+09:27: SECO – second engine cut-off, este oprit motorul celei de-a doua trepte; vehiculul se află acum pe o orbită preliminară 199.2 x 365.5 km și o înclinație 51.6 grade;
T+10:02: Dragon se desprinde de cea de-a doua treaptă și începe urmărirea Stației Spațiale Internaționale
T+12:00: Dragon își întinde panourile solare;

SpaceX CRS-5 amânată

Cu un minut și jumătate înainte de momentul programat pentru lansare, SpaceX a fost nevoită să oprească numărătoarea inversă și să anuleze lansarea de astăzi, din pricina unui sistem care controlează orientarea motoarelor Merlin. Nu este pentru prima dată când SpaceX se confruntă cu așa ceva și se pare că respectivul sistem este sensibil la oscilațiile de temperatură din timpul pregătirilor pentru lansare, când racheta este încărcată cu combustibil și temperatura acesteia scade semnificativ. Următoarea țintă pentru CRS-5 este vineri, la ora 12:09. Orarul este stabilit de poziția Stației Spațiale Internaționale și fereastra de lansare este instantanee, ceea ce înseamnă că nu este permisă nici un fel de amânare. Dacă capsula Dragon nu este lansată exact în planul orbital al ISS, treapta superioară a rachetei Falcon 9 nu are suficient combustibil pentru a compensa acest lucru.

CRS-5 reprezintă al 14-lea zbor pentru racheta Falcon 9 și deja al 9-lea în noua configurație v1.1 (folosită pentru prima dată în septembrie 2013, pentru lansarea satelitului CASSIOPE). Actuala versiune reprezintă singura rachetă pe care SpaceX o are la dispoziție din 2010, după ce o versiune mai puțin puternică, Falcon 1, a fost retrasă din uz după doar 5 lansări, iar o versiune superioară, Falcon Heavy (practic 3 rachete Falcon 9 atașate), este în prezent în dezvoltare.

În prezent, SpaceX folosește pentru lansările Falcon 9 rampa Space Launch Complex 40 de la Cape Canaveral, care aparține forțelor armate americane și care a fost modificată încă din 2008 pentru a putea efectua lansări ale rachetelor Falcon, cu o singură exepție: o lansare Falcon a avut loc de la baza forțelor aeriene Vandenberg. SpaceX a închiriat de la NASA și celebra rampă 39A de unde se lansau o parte din navetele spațiale (restul fiind lansate de pe rampa 39B din apropiere). În viitor vom putea vedea lansări ale Falcon 9 și Falcon Heavy de pe rampa 39A, iar NASA își rezervă rampa 39B pentru lansări SLS.

Misiunea CRS-5 este a 5-a dintr-un contract multianual de 12 astfel de misiuni pe care SpaceX îl are în desfășurare cu NASA pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale (Commercial Resupply Services). Capsula Dragon este încărcată cu 2.3 tone de cargo pentru ISS, din care 490 de kilograme reprezintă provizii și obiecte personale pentru echipaj, 717 kilograme de instrumente necesare Stației (678 kilograme pentru segmentul american și modulul japonez, 36 kilograme pentru segmentul rusesc, 16 kilograme de echipamente informatice și 23 de kilograme aparatură necesară pentru activitățile extravehiculare). Alte 577 de kilograme sunt destinate experimentelor științifice de la bordul ISS, în timp ce experimentul Cloud-Aerosol Transport System (CATS) din partea nepresurizată a capsulei cântărește 494 kilograme. CATS va fi atașat platformei japoneze Kibo, pentru studii cu privire la aerosolii din atmosfera Pământului. Experimentul implică tehnici LIDAR de investigare a atmosferei și rezultatele vor fi folosite pentru îmbunătățirea modelelor climatice existente.

Un alt set de experimente biologice vor studia regenerarea viermilro lați (platelminți) în condiții de microgravitație, studiul sistemului imunitar al musculițelor de oțet sau răspunsul caenorhabditis elegans la expunerea la salmonella typhimurium în timpul zborurilor de lungă durată. Doi sateliți Flock-1, de tip cubesat se găsesc la bordul Dragon și vor fi lansați de pe ISS, folosind lansatorul de sateliți instalat pe platforma japoneză Kibo. Aceștia înlocuiesc sateliții de același tip aflați la bordul rachetei Antares, care e explodat la câteva secunde după lansare, în octombrie 2014. Ei sunt însoțiți de alți doi sateliți brazilieni de mici dimensiuni.

Inițial, lansarea CRS-5 a fost programată pentru mijlocul lui decembrie, dar a fost ulterior amânată datorită unor probleme detectate în timpul etstelor statice ale motoarelor (când acestea sunt aprinse, dar racheta rămâne pe rampa de lansare). Tentativa de azi a fost prima pentru misiunea CRS-5 în care numărătoarea inversă a fost activată. Să sperăm că SpaceX va reuși remedierea problemelor de astăzi până vineri.

Update: Lansarea a fost amânată pentru sâmbătă, ora 11:47.