Trafic greu spre Stația Spațială Internațională

Stația Spațială Internațională (SSI) primește vizita a patru vehicule în perioada următoare, așa că astronauții și controlorii de zbor vor fi puțin mai ocupați în următoarele zile. Ieri, o capsulă Soyuz a transportat un echipaj format din trei persoane spre SSI, despre care am scris deja. Andocarea a avut loc în timpul nopții, iar de sâmbătă de la ora 07:00, toți cei 6 membri ai Echipajului 47 sunt în formație completă la bordul stației spațiale. Și pentru că prea multe provizii nu încap în capsula Soyuz, urmează și o serie de trei nave cargo, pentru aprovizionarea noului echipaj. Rusia este pe val, lansarea rachetei Soyuz-FG de la Baikonur a fost a treia în doar 6 zile, în condiții meteo nu dintre cele mai favorabile, și mai urmează încă o lansare în ultima zi a lunii martie. Continue reading →

Buletin cosmic (VII)

Misiunea de (aproape) un an de zile a luat sfârșit și după 340 de zile petrecute la bordul Stației Spațiale Internaționale, Scott Kelly și Mikhail Korniyenko (alături de Sergei Volkov) au revenit cu bine în dimineața zilei de 2 martie înapoi pe Pământ la bordul capsulei Soyuz TMA-18M. Deși cu această ocazie Scott Kelly a devenit americanul care a petrecut continuu cea mai lungă perioadă în spațiu, el se află doar pe locul 4 într-un clasament general în care primele 3 poziții sunt ocupate de cosmonauți sovietici sau ruși. Valeri Polyakov a petrecut la bordul stației spațiale MIR nu mai puțin de 437 de zile iar într-un clasament american Scott Kelly l-a devansat pe Michael López-Alegría, al cărui record de 215 zile a fost realizat tot la bordul Stației Spațiale Internaționale. Continue reading →

Stația Spațială Internațională va fi algomerată în decembrie

Traficul din jurul Stației Spațiale Internaționale este unul intens în această ultimă lună a anului. Avem nu doar o rotație a echipajului, dar și numeroase vehicule comerciale care transportă cargo spre ISS.

Dacă capsula Cygnus va fi lansată în 4 decembrie de către propulsorul Atlas V, aceasta va fi cuplată cu modulul Unity două zile mai târziu, în 6 decembrie. Lansarea poate avea loc cel mai târziu în 7 decembrie pentru ca andocarea să aibă loc după 2 zile, altfel capsula va trebui să aștepte pe orbită câteva săptămâni pentru a găsi o fereastră disponibilă pentru cuplare. Pentru că traficul începe să se aglomereze. Continue reading →

Space-X CRS-5: în urmărirea ISS

Primul lucru pe care îl face capsula Dragon după ce ajunge pe orbită este să-și desfacă panourile solare, pentru a fi sigură că își poate continua misiunea. Abia când aceste panouri sunte active, veți auzi urale de bucurie din centrul de comandă din Hawthorne, California și înseamnă că lansarea a fost un success. Misiunea rachetei Falcon 9 s-a terminat în acest moment (12 minute după lansare), iar de acum înainte totul rămâne pe umerii Dragonului. Acesta este plasat în prima fază pe o orbită preliminară și în următoarele două zile după lansare va efectua o serie de manevre, folosindu-și propulsoarele proprii, pentru a prinde din urmă Stația Spațială Internațională. În cazul misiunii CRS-5, după lansarea de sâmbătă, capsula Dragon se va cupla cu ISS în cursul zilei de luni.

Trebuie făcută o diferență între andocarea activă, propriu-zisă, pe care o execută navetele Soyuz și Progress, care se folosesc de propulsoarele proprii pentru a se apropia de ISS și, în cele din urmă, de a iniția andocarea, și cuplarea pasivă a capsulei Dragon. Acesta se apropie de ISS până la un punct, de unde este preluată de brațul robotic al Stației, braț robotic care vor așeza capsula în poziția corectă. Așadar, Dragon nu execută de unul singur toate manevrele de cuplare pentru că nu este considerată un vehicul suficient de matur pentru a executa aceste manevre de unul singur.

Dragon va comunica cu ISS în timpul acestor manevre și acest lucru este unul foarte important deoarece echipajul îi poate trimite capsulei comenzi în timpul operațiunilor de cuplare. În prima fază, Dragon se va apropia până la 250 de metri de ISS, de unde capsula va activa două dispozitive folosite pentru localizare: un radar LIDAR (radar optic) și un dispozitiv de imagistică termică. Capsula va fi ținută de observație atât de echipajul de pe Stația Spațială, de inginerii SpaceX de la Hawthorne, dar și de către NASA, prin centrul spațial Johnson din Houston. Următorul pas pentru Dragon este apropierea la 200 de metri de Stație, după care va aștepta evaluarea situației și dacă totul este în ordine, se va apropia până la 30 de metri de ISS. Aici are loc o nouă evaluare, după care o apropiere până la 10 metri, unde, după o altă evaluare, va avea loc operațiunea de capturare de către echipajul ISS, folosind brațul robotic, lung de peste 17 metri și comandat de astronauții Barry Wilmore și Samantha Cristoforetti. Cei doi se vor afla în modulul denumit Cupola, de unde au cea mai bună perspectivă asupra vecinătății stației. Cupola, lansată în 2010, este dotată cu hublouri și permite o vizibilitate de 365 de grade.

Dragon va fi atașat modulului american Harmony, unde va rămâne până în februarie, când se va întoarce pe Pământ. În cursul zilei de marți, echipajul va deschide sasul capsulei și vor pătrunde în compartimentul presurizat al acesteia, pentru a transporta proviziile în interiorul ISS, urmând ca în zilele următoare să fie încărcat cu cargoul care urmează să ajungă pe Pământ luna viitoare.

SpaceX CRS-5: profil de zbor

Dacă veți urmări lansarea SpaceX de vineri, iată care sunt evenimentele cheie care vor avea loc vineri (sau în oricare altă zi în care va fi reprogramată această lansare), dacă totul va decurge conform planului (o reprezentare grafică a profilului de zbor poate fi accesată aici):

T-28 h: Dragon este activat;
T-03 h: Începe alimentarea rachetei cu carburant, întâi kerosenul RP-1, urmat de oxigenul lichid; vaporii albi care se pot observa înainte de lansare este de fapt oxigenul care părăsește rezervorul, motiv pentru care acesta este completat permanent până înainte de lansare;
T-10 min: începe numărătoarea finală, moment în care toate sistemele de la bord sunt autonome;
T-02:30: Se acordă aprobarea pentru lansare, după ce sunt verificate pe rând toate compartimentele;
T-02:00: Se verifică siguranța zonei adiacente lansării și se oferă aprobarea finală;
T-câteva secunde: se pornește sistemul de suprimare acustică, care înseamnă inundarea rampei cu apă pentru ca oscilațiile generate de motoare să nu afecteze vehiculul; sunt pornite cele 9 motoare Merlin și computerul de bord verifică parametri acestuia;
T-00:00: Cele 4 clame care fixează racheta pe rampă se dezactivează și are loc lansarea;
T+01:10: Falcon 9 atinge Mach 1, viteza sunetului;
T+01:23: Falcon 9 ajunge la Max-Q, zona în care presiunea asupra vehiculului cauzată de viteza acestuia și de presiunea atmosferică este maximă
T+02:37: MECO – main engine cut-off, este oprit motorul primei trepte, după ce combustibilul a fost epuizat; altitudinea rachetei este de 80 de kilometri și viteza a ajuns la Mach 10;
T+02:41: Separarea primei trepte; aceasta va porni spre ocean, într-o cădere controlată și va efectua trei manevre pentru a se poziționa în cele din urmă pe o barjă;
T+02:49: Activarea motorului celei de-a doua trepte;
T+03:29: Conul care protejează încărcătura este înlăturat;
T+09:00: Prima treaptă aterizează pe barjă;
T+09:27: SECO – second engine cut-off, este oprit motorul celei de-a doua trepte; vehiculul se află acum pe o orbită preliminară 199.2 x 365.5 km și o înclinație 51.6 grade;
T+10:02: Dragon se desprinde de cea de-a doua treaptă și începe urmărirea Stației Spațiale Internaționale
T+12:00: Dragon își întinde panourile solare;