Buletin cosmic (X)

O rachetă Delta IV se află în aceste momente pe rampa de lansare de la Cape Canaveral, pregătindu-se pentru lansarea a doi sateliți Geosynchronous Space Situational Awareness Program (GSSAP). Construiți de Orbital ATK, aceștia se vor alătura unei perechi de sateliți similari, plasați pe orbite geosincrone, folosiți de către armata SUA pentru supravegherea obiectelor aflate pe orbita Pământului, în special alți sateliți. Datele oferite de GSSAP vor fi în viitor folosite și pentru evitarea unor coliziuni în spațiul orbital din ce în ce mai aglomerat din jurul Pământului, dar în principal misiunea lor este una secretizată și datele sunt folosite pentru identificarea potențialilor sateliți de spionaj străin care ar efectua manevre în apropierea sateliților americani. Racheta Delta IV folosită pentru această misiune a fost pregătită în configurația Medium+ (4,2), adică va avea un satelit care încape într-un con de protecție cu diametrul maxim de 4 metri și două boostere suplimentare, cu combustibil solid, putând astfel urca până la 2.3 tone pe orbită geosincronă. Lansarea este programată pentru dimineața zilei de vineri, 19 august. Continue reading →

Kennedy Space Center, un cosmodrom aglomerat în 2016

Lansarea de la începutul lunii februarie a ultimului satelit GPS din cea de-a doua generație a fost prima dintr-o lungă serie de 24 de lansări programate, dar și aterizări, care vor avea loc de la cosmodromul de la Cape Canaveral, Florida. Chiar dacă naveta spațială nu mai zboară, la Kennedy Space Center va ateriza probabil naveta autonomă a Forțelor Aeriene ale SUA, X‑37B, aflată pe orbită din 20 mai 2015, însă, la fel de bine, aterizarea acesteia ar putea avea loc și la baza militară Vandenberg din California. În același timp, SpaceX intenționează să mai aducă la sol câteva dintre rachetele pe care le va lansa în acest an de la complexul din Florida. Continue reading →

Buletin cosmic (V)

Agenția Spațială Europeană a anunțat că șansele ca landerul Philae să mai comunice vreodată cu noi sunt minime. Odată cu depărtarea cometei 67P/Churyumov–Gerasimenko de Soare, temperaturile la suprafața acesteia au scăzut și probabil bateriile robotului nu mai pot fi reîncărcate. Oricum poziția acestuia, într-o vale umbrită, nu este prea fericită și a fost motivul pentru care ultima sa transmisiunea a avut loc acum 7 luni. Rosetta a efectuat câteva manevre de apropiere de zona în care se crede că se află Philae, pentru un eventual contact, însă toate încercările ESA de a-l contacta pe Philae au fost sortite eșecului. Misiunea Rosettei se va termina în septembrie, când sonda se va îndrepta și ea spre suprafața cometei, consumându-și astfel întreg combustibilul de la bord. Continue reading →

Delta IV și NROL-45

Racheta Delta IV a concernului United Launch Alliance va debuta în acest an cu o lansare a satelitului de spionaj NROL-45 pentru National Reconnaissance Office (NRO). Dacă lansarea Atlas V de vineri a avut loc de la Cape Canaveral, de această dată Delta IV va folosi rampa de lansare numărul 6 de la baza forțelor aeriene Vandenberg din California. De aici au loc lansările de sateliți americani care trebuie să ajungă pe orbită polară, iar un satelit de spionaj (sau de observare a suprafeței Pământului) poate beneficia de pe urma unei orbite polare pentru că poate trece pe deasupra unui punct la exact aceeași oră solară, având condiții de iluminare identice la aceeași oră, lucru care este de dorit pentru o supraveghere pe termen lung a unei anumite zone. În plus, o orbită polară asigură o acoperire mai mare, aproape totală, a suprafeței planetei.

Racheta Delta IV, transportată la Vandenberg pentru lansarea de astăzi
Racheta Delta IV, transportată la Vandenberg încă din noiembrie 2014, pentru lansarea de astăzi

Continue reading →

Lansări de primăvară

După ce o rachetă Delta IV a trimis spre orbită un nou satelit GPS în urmă cu câteva ore, lansările din următoarea perioadă continuă. Din emisfera estică, mai precis din Dombarovsky (Rusia), o rachetă Dnepr va lansa (spectaculos) un satelit coreean pentru observații, denumit Kompsat 3A, la ora 00:08. Dacă ULA a anunțat că urmează să retragă din uz lansatorul Delta IV, se pare că Dnepr a supraviețuit tentativelor de a-l înlocui și va fi utilizat și în continuare, conform ultimelor declarații ale oficialilor din industria spațială rusă.

Continuăm periplul spre est și ajungem în Japonia, unde la ora 03:21 un propulsor H-2A lansat de la centrul spațial Tanegashima va lansa satelitul de observații IGS Optical 5 al guvernului nipon.

Vineri reprezintă începutul unei misiuni istorice pentru Stația Spațială Internațională: Scott Kelly și Mikhail Kornienko pornesc, la bordul capsulei Soyuz TMA-18M, într-o misiune orbitală care va dura 1 an de zile. Deși rușii au experiență în zborurile de lungă durată, pentru astronauții NASA, dacă misiunea ajunge la final, va reprezenta un record de anduranță, absolut necesar pentru misiunile spațiale spre Marte sau alte corpuri îndepărtate din sistemul nostru solar. Lansarea capsulei va avea loc de la Baikonur, vineri, la ora 21:42.

Șirul lansărilor continuă în Guyana Franceză, unde tot o rachetă Soyuz (indicativ VS11), dar operată de Arianespace, va încerca să plaseze pe orbită un satelit pentru sistemul navigație european, Galileo. Este vorba despre o pereche de sateliți, al 7-lea și al 8-lea din cei 27 de sateliți care urmează să fie lansați în cadrul acestui ambițios proiect european, care își propune să ofere o alernativă civilă la sistemul de navigație american.

Ultima lansare planificată pentru luna martie este tot a unui satelit dintr-o constelație destinată navigației, de această dată este însă vorba de un satelit indian, parte a proiectului IRNSS. Lansarea are loc de la Satish Dhawan Space Center din Sriharikota, India și propulsorul este evident racheta proprie PSLV. Merită menționat faptul că întregul program IRNSS costă aproximativ 250 de milioane de dolari, adică la fel de mult cât un singur satelit GPS american.

În aprilie ne așteaptă, printre altele, două lansări Space X care au inversat locurile: satelitul TurkmenAlem52E este acum programat după misiunea CRS-5 din 10 aprilie, așa că cei care sunt nerăbdători să vadă o nouă tentativă de recuperare a primei trepe a rachetei Falcon 9 vor avea motive de bucurie. Din cauza unor investigații suplimentare a rezervoarelor de heliu din racheta ce urma să lanseze satelitul din Turkmenistan, lansarea acestuia a fost amânată pentru a permite inspecții mai amănunțite, iar deoarece aceasta este o lansare pentru o orbită geostaționară, nu ar fi avut loc teste privind recuperarea treptei primare. Însă un update al rachetei Falcon 9 și al motoarelor Merlin, care va avea loc spre sfârșitul anului, va duce la creșterea performanțelor rachetei și, conform lui Elon Musk, tentativele de recuperare ale primei trepte vor putea fi realizate indiferent de misiune.