Începând cu 2019, NASA renunță la capsulele Soyuz

Oficiali ai NASA au declarat recent că agenția spațială americană nu va semna un nou contract cu partenerii ruși de la Roscosmos pentru lansări ale astronauților proprii în capsulele Soyuz. Prezentul acord expiră la finalul anului 2018, când va avea loc ultima lansare a unei capsule Soyuz cu un american pe unul dintre cele trei locuri. 82 de milioane de dolari costă acest bilet spre Stația Spațială Internațională, dar NASA speră să reducă aceste costuri în viitor, pentru că din 2018, primele companii private americane (SpaceX și Boeing) promit că vor putea transporta din nou astronauți americani în spațiu, fără ca NASA să fie nevoită să plătească rușilor acest serviciu.

Soyuz
O capsulă Soyuz andocată la Stația Spațială Internațională

Continue reading →

Atlas V și CST-100

Capsula CST-100 produsă de Boeing ca parte a programului CCDev2 al NASA care și-a propus stimularea partenerilor privați pentru realizarea de sisteme capabile să transporte pe orbită echipaj uman și resurse pentru Stația Spațială Internațională, va fi propulsată de o rachetă Atlas V.

Motivul? Atlas V reprezintă o variantă ieftină, accesibilă, performantă și de încredere pentru lansări pe orbită. Prima misiune spre ISS este programată pentru anul 2015. Familia de rachete Atlas are o lungă istorie în ceea ce privește zborurile cosmice. Inițial destinată transportului de focoase nucleare intercontinentale, racheta Atlas a fost modificată pentru a duce pe orbită primii patru americani în cadrul programului Mercury, între 1962-1963. au urmat apoi o mulțime de lansări pentru a transporta pe orbită sateliți sau alte încărcături militare și civile. Peste 300 de lansări ale rachetei Atlas au avut loc de la Cape Canaveral și peste 280 de lansări de la baza militară de la Vandenberg din California.

Atlas V, cel mai recent model al acestei rachete istorice, a fost folosit de 26 de ori (din 2002 de când a înlocuit modelul Atlas III) și a funcționat de fiecare dată impecabil, cu o singură excepție în care un satelit a fost plasat pe o altă orbită datorită unei defecțiuni ale motoarelor ce a survenit la câteva minute în timpul zborului. Chiar și așa, în ceea ce privește siguranța din timpul lansării, Atlas V păstrează un procentaj perfect. Prima treaptă a unei rachete Atlas V este propulsată de motoarele RD-180 de producție rusească ce ard combustibil lichid (kerosen și oxigen lichid), model derivat din RD170 folosit pentru rachetele Zenit și Energia. Pentru a doua treaptă se folosesc motoarele RL10 americane, produse de Pratt & Whitney, acestea folosind hidrogen lichid.

Este posibil ca și alte companii să aleagă Atlas V pentru a ajunge în spațiu, în special câștigătorii ultimei runde de finanțare CCDev-2 (Blue Origina, Sierra Nevada), doar SpaceX beneficiind de propriul propulsor (Falcon) pentru capsula Dragon, NASA urmând să se decidă în curând asupra soluției adoptate pentru a transporta în spațiul capsula moștenită din programul Constellation.

Există nu mai puțin de 19 variante posibile pentru Atlas V (chiar dacă doar 8 astfel de configurații au fost folosite până în prezent), ceea ce face din această rachetă una extrem de flexibilă în ceea ce privește încărcătura purtată în spațiu. Boeing va folosi pentru capsula CST-100 varianta 421 ce presupune folosire a două propulsoare suplimentare cu combustibil solid și o configurație cu două motoare pentru treapta secundară (denumită Centaur).

Pentru a putea fi (din nou) folosită pentru zboruri cu echipaj uman, racheta Atlas trebuie să fie ușor modificată în acest sens, în principal prin montare unui sistem de salvare a echipajului în cazul unei lansări ratate iar procedurile pentru aceste modificări au început deja.

În cursul zilei de azi o rachetă Atlas V (în configurația 551 ce presupune 5 boostere cu combustibil lichid și capacitate de a transporta o încărcătură de 18.8 tone pe orbita Pământului) va lansa în spațiu sonda Juno spre cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, Jupiter. Drumul va dura 5 ani și se speră ca sonda va funcționa cel puțin încă un an pentru colectarea și transmiterea datelor pe Pământ.