Buletin cosmic (IV)

Capsula Orion, programată să zboare în misiunea inaugurală SLS din a doua jumătate a anului 2018, a ajuns la Kennedy Space Center în Florida. Prima capsulă Orion a fost lansată în 5 decembrie 2014, folosind o rachetă Delta IV Heavy și, după două orbite în jurul Pământului, a încheiat cu succes misiunea test a noului vehicul care urmează să transporte oameni în spațiu (Orion Exploration Flight Test-1, EFT-1). Exploration Mission 1 (EM-1) urmează să folosească o variantă preliminară a sistemului SLS (Block 1) pentru a transporta capsula Orion într-un zbor circumlunar, similar cu traiectoriile misiunilor Apollo 8 și Apollo 13, pentru a testa mult mai în amănunt capsula. Orion este singurul proiect care a supraviețuit din fostul program Constellation, în care NASA își propunea să revină pe Lună. Proiectul a fost considerat ulterior nesustenabil, dar capsula Orion a fost păstrată pentru a fi folosită ca barcă de salvare pentru Stația Spațială Internațională, unde în prezent acest rol îl joacă capsulele rusești Soyuz. Nici noul program, Journey To Mars nu dă semne că ar rezista unei noi schimbări în administrația americană. Viitorul misiunilor NASA este destul de incert, mai ales după retragerea Stației Spațiale Internaționale. Continue reading →

GPS 2F-12

Poate titlul pare unul criptic, dar așa se numește următorul satelit din constelația GPS care va fi lansat nu mai devreme de 3 februarie, în ceea ce urmează să fie prima misiune din acest an pentru lansatorul Atlas V. Faza finală a asamblării încărcăturii a început încă de ieri în hangarele de la Cape Canaveral, chiar dacă satelitul, care cântărește 1643 de kilograme, a ajuns în Florida încă de la începutul lunii octombrie 2015 (la bordul unui avion Air Force C-17 Globemaster III).

GPS 2F-12, odată ajuns pe orbită, îl va înlocui pe venerabilul GPS 2A-10, lansat de o rachetă Delta 201 în 1990, cel mai vechi satelit GPS funcțional. Lansarea este programată pentru ora 15:47 (fereastra fiind activă pentru încă 18 minute), dacă aceasta va avea loc în 3 februarie. Încă înainte de lansarea și activarea noului satelit, GPS 2A-10 va fi plasat o orbită superioară și retras din uz. GPS 2F-12 este ultimul satelit din cel mai recent pachet de 12 sateliți construiți de Boeing pentru modernizarea constelației, operațiune începută în mai 2010. Lansările pentru noua generație de sateliți GPS (3F), construiți de această dată de Lockheed Martin, vor începe abia în anul următor. Aceștia vor avea o precizie de 3 ori mai mare și o perioadă de viață cu 25% mai lungă și un semnal mult mai puternic. În total sunt planificați 32 de astfel de sateliți, însă până în prezent au fost contractați oficial doar un număr de patru.

Lansarea din 3 februarie va fi a 72-a lansare din programul GPS (prima având loc în 1978) și a 17-a care folosește o rachetă Atlas V. Va fi prima lansare din acest an pentru United Launch Alliance, un joint venture dintre Boeing și Lockheed Martin, format tocmai pentru a opera împreună familiile de rachete Atlas și Delta. Racheta Atlas V folosită pentru această misiune va avea configurația 401 (4 metri diametrul încărcăturii, nici un booster suplimentar și o treaptă secundară Centaur cu un singur motor).

Lansările lunii decembrie

Ultima lună a anului va fi densă din punct de vedere al rachetelor ce urmează să fie lansate. Sunt 17 lansări programate până la sfârșitul anului, din care 11 au datele de lansare deja fixate. Este vorba despre câte 1 lansare Vega, Atlas V, Rockot, Zenith, Dnepr și PSLV, Chang Zheng 3B, Chang Zheng 2D; 2 lansări Proton, Falcon 9 și Soyuz; 3 lansări Soyuz 2-1b, asta însemând: 9 lansări pentru Rusia, 3 pentru Statele Unite, câte două pentru Europa și China și una singură pentru India. Acest articol va fi modificat pe măsură ce datele exacte ale lansării vor fi disponibile și este posibil ca unele dintre lansări să fie amânate pentru 2016. Să le luăm pe rând.


 

✅ 03 decembrie, 06:04, Kourou (Guiana Franceză)
A șasea lansare a unei rachete europene Vega va pune va fi folosită pentru misiunea LISA Pathfinder, un demonstrator al unei misiuni mai complexe care urmează să fie lansate în viitor, pentru detecția undelor gravitaționale. LISA Pathfinder va ajunge în punctul Lagrange L1 Pământ-Soare.  Vega este o variantă pentru încărcături mai ușoare, pentru care nu este necesară folosirea rachetei Ariane V, a avut primul zbor în 2012, când a lansat și primul satelit românesc, Goliat.
Edit: lansarea nu a avut loc în 2 decembrie din cauza unor probleme tehnice și a fost amânată.

✖05 decembrie, 17:09, Plesetsk (Rusia)
O rachetă Soyuz 2-1b cu o treaptă secundară Volga va lansa în prima parte a lunii decembrie satelitul Kanopus, dedicat observațiilor în timp real a suprafeței Pământului (dezastre naturale precum incendii, inundații sau alte urgențe pentru care imagini în timp real ar fi de un real folos), dar și pentru observații militare. Din păcate, satelitul nu a ajuns pe orbita dorită, din pricina unei separări eșuate de cea de-a doua treaptă a rachetei Soyuz.

✅ 06 decembrie, 23:44, Cape Canaveral (SUA)
Primul zbor cargo din decembrie care va ajunge la Stația Spațială Internațională va fi efectuat de o capsulă Cygnus, montată în premieră pe o rachetă Atlas V (401) . Detalii despre misiunea OA-4 pe care cei de la Orbital Sciences o derulează pentru NASA, puteți citi aici.

✅ 09 decembrie, 18:46, Xichang (China)
Chinasat-1C (Zhongxing-1C), un satelit militar pentru observații, a fost urcat pe orbită la bordul unei rachete Long March (Chang Zheng) 3B/G2.

✅ 11 decembrie, 15:45, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Zenith 3SLBF, produsă în Ucraina, împreună cu o treaptă secundară Fregat, va lansa un satelit rusesc geostaționar, Elektro-L2, dedicat observațiilor meteorologice. A fost probabil ultima lansare a unei rachete Zenith.

✅ 13 decembrie, 02:19, Baikonur (Kazahstan)
O rachetă Proton, dotată cu o treaptă secundară Breeze M va lansa satelitul Garpun, folosit de armata rusă pentru telecomunicații. Ora lansării nu este deocamdată cunoscută.

✅ 15 decembrie 2015, 13:03, Baikonur (Rusia)
Un echipaj de trei astronauți (rusul Yuri Malenchenko, britanicul Timothy Peake și americanul Timothy Kopra) se va îndrepta spre Stația Spațială Internațională la folosind capsula Soyuz TMA-17M, marcând astfel începutul Expediției 46.

✅ 16 decembrie, 14:30, Sriharikota (India)
Racheta indiană PSLV va lansa primul din cei cinci sateliți TeLEOS pentru Singapore, destinat unei orbite ecuatoriale, pentru observații asupra Pământului.

✅ 17 decembrie, 03:12, Jiuquan (China)
Dark Matter Particle Explorer (DAMPE) este un satelit chinezesc, destinat studierii particulelor de energie înaltă, în căutarea de noi informații cu privire la misterioasa materie întunecată. Acesta va ajunge pe orbită cu ajutorul unei rachete Chang Zheng 2D.

✅17 decembrie, 13:51, Sinnamary (Guiana Franceză)
O rachetă Soyuz 2-1b, operată însă de Arianespace, va lansat o nouă pereche de sateliți din constelația Galieo, sistemul european de navigație și localizare prin satelit. Racheta va folosi o treaptă secundară Fregat-MT pentru a transporta sateliții Galileo 11 și Galileo 12 în spațiu.

✅ 21 decembrie, 10:44, Baikonur (Kazahstan)
Cea de-a 62-a navă cargo Progress a pornit spre Stația Spațială Internațională la bordul unei rachete Soyuz, a doua livrare de provizii spre ISS a lunii decembrie.

✅ 22 decembrie, 03:30 Cape Canaveral (SUA)
În decembrie este programată și revenirea pe rampa de lansare a rachetei Falcon 9, după eșecul din 28 iunie. De data aceasta, SpaceX va lansa un satelit de comunicații pentru compania Orbcomm, OG2. Motoarele Merlin 1D folosite pentru racheta Falcon 9 au fost upgradate de la ultima misiune.

✅ 24 decembrie, 23:31, Baikonur (Kazahstan)
Satelitul de telecomunicații rusesc Express AMU1 va fi lansat folosind o rachetă Proton și o treaptă secundară Breeze M, de la centrul de la Baikonur, din Kazahstan.

✅ 29 decembrie, 18:05, Xichang (China)
Satelitul geostaționar pentru observații terestre Gaofen 4 va fi lansat la bordul unei rachete Chang Zheng 3B.

 

Progress M-25M și a 50-a lansare Atlas V

Am avut un început de săptămână interasant, cu nu mai puțin de trei lansări programate în mai puțin de 24 de ore, din păcate una dintre ele transformată într-un foc de artificii nedorit de nimeni, în valoare de cel puțin 200 de milioane de dolari.

La doar câteva ore de la tentativa eșuată de a lansa o capsulă Cygnus spre Stația Spațială Internațonală, Progress M-25M pleacă de pe rampa de lansare de la Baikonur și după 6 ore andochează cu ISS. Este doar o coincidență faptul că cele două lansări ar fi trebuit să aibă loc în aceiași zi iar cele două capsule nu s-ar fi incomodat reciproc pentru că Cygnus ar fi andocat cu ISS abia duminică, după ce ar fi urmat un drum mai lung, spre deosebite de Progress care, de câteva misiuni, la fel ca Soyuz, folosește ruta express de doar 6 ore, în loc de câteva zile, executând doar două manevre de corecție orbitală în acest sens. A fost pentru prima dată când pentru lansarea unei nave cargo Progress s-a folosit o rachetă Soyuz 2-1A, în locul tradiționalei Soyuz U. Pentru a-i face loc să andocheze, luni nava Progress M-24M s-a desprins de ISS și va executa o misiune orbitală suplimentară de încă trei săptămâni, înainte de a plonja în atmosferă. Pe ISS au ajuns o încărcătură de 1.3 tone de cargo, plus 420 kilgrame de apă și peste o tonă de combustibil pentru ISS.

A doua lansare reușită a zilei a fost cea de-a 50-a lansare pentru propulsorul Atlas V (din 2002), care a transportat de data aceasta pe orbită un nou satelit GPS, racheta fiind în configurația 401, adică o diametrul maxim de 4 metri pentru încărcătură, un singur motor pentru treapta superioră Centaur și nici un booster suplimentar cu combustibil solid. Satelitul GPS IIF-8 de la bord va înlocui satelitul GPS IIR-4 lasat în 2000.

Juno în drum spre Jupiter

La bordul unei rachete Atlas V, sonda Juno a pornit spre cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, Jupiter, unde va ajunge în iulie 2016.

Juno este plasată momentan pe o orbită alungită în jurul Pământului, astfel că peste doi ani sonda va ajunge din nou în apropierea planetei noastre când se va folosi de plusul de viteză oferit de atracția gravitațională a Pământului pentru a se plasa pe o traiectorie ce o va duce în final spre Jupiter. S-a apelat la acest truc din cauză că racheta lansatoare nu a putut dezvolta suficientă putere pentru a înscrie sonda pe o traiectorie directă spre Jupiter. Ajunsă acolo, Juno se va plasa pe o orbită polară și va începe studiul atmosferei lui Jupiter și a câmpului său magnetic magnetic, confirmând (sau infirmând) astfel teoriile legate de formarea și evoluția giganticei planete. Juno își va survola ținta o dată la fiecare 11 zile cu ajutorul unei orbite eliptice, căutând apa din atmosfera lui Jupiter, studiind magnetosfera planetei dar și temperatura, structura și dinamica atmosferei acesteia. După o călătorie de cinci ani și o misiune pe orbita lui Jupiter de un an de zile, Juno se va prăbuși controlat în atmosfera planetei, continuând să transmită date spre Pământ până în ultimul moment. Sonda poartă cu ea o plăcuță comemorativă dedicată lui Galileo Galilei, astronomul italian care în 1610 a observat pentru prima dată, printr-un telescop, patru dintre sateliții lui Jupiter, denumiți astăzi sateliți galileeni: Io, Europa, Ganymede și Callisto.