Ultimul set de motoare

Navetei Atlantis i-au fost montate cele trei propulsoare principale, fiind pentru ultima dată când inginerii NASA mai fac acest lucru, evenimentul marcând o nouă etapă în procesul de retragere a flotei de navete spațiale, programată pentru finele acestui an, dar amânată până în 2011. După fiecare misiune a unei navete, motoarele erau demontate, inspectate și apoi refolosite pentru un nou zbor. Atlantis este acum pregătită pentru o potențială misiune de urgență în cazul în care naveta Endeavour va avea nevoie de așa ceva sau (STS-335), sau dacă acest lucru nu se va întâmpla, pentru o posibilă ultimă misiune pentru vara anului viitor (STS-135).

Motoarele Pratt & Whitney Rocketdyne, lungi de 4.3 metri și grele de 3 tone fiecare, ard împreună 2 milioane de litri de hidrogen și oxigen timp de opt minute jumate, până naveta spațială ajunge pe orbită.

Remember: Atlantis

Atlantis, a patra navetă spaţială din flota NASA, a avut primul zbor în data de 3 octombrie 1985, plasând pe orbită doi sateliţi, într-o misiune (STS-51J) pentru Departamentul de Apărare din SUA. Patru ani mai târziu, Atlantis avea să fie prima navetă care va lansă două sonde interplanetare, care aveau să părăsească orbita Pământului, Magellan lansată spre Venus şi Galileo spre Jupiter, în cadul misiunii STS-30 respectiv STS-34. După încă două misiuni dedicate Departamentului de Apărare SUA, Atlantis avea să pună pe orbită telescopul Compton, dedicat stuiului radiaţiei gama, al doilea telescop orbital după Hubble, la vremea Compton fiind cel mai greu corp urcat pe orbita Pământul (17 tone).

În 1992 Atlantis intră în reparaţii capitale, penru o serie de modificări (o nouă paraşută folosită pentru frânarea pe pistă, noi plăci ceramice pentru izolare termică, etc). A doua revizie generală a navetei a avut loc între 1997-1998, când au fost modernizat sistemul de monitoare de la bord, instalarea unui sistem auxiliar de ghidare bazat pe GPS şi montarea dispozitivului pentru andocarea cu ISS, înlocuind cel folosit pentru MIR.

În 1995, Atlantis mai stabileşte o premieră, devenind prima naveta spaţială care andochează cu staţia spaţială MIR, în cadrul misiunii STS-71. Între 1996 şi 1997, Atlantis mai face încă 5 vizite staţiei MIR urmând ca din 19 mai 200, începând cu misiunea STS-76, Atlantis să se dedice construcţiei Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Cu o singură excepţie: în mai 2009, în timpul misiuni STS-125, Atlantis avea să fie ultima navetă care va aduce un echipaj uman pentru a efectua un service telescopului spaţial Hubble.

Plănuită pentru a fi retrasă încă din 2008, Atlantis a mai fost folosită până înmai 2010, când a încheiat cu succes ultima sa misiune în spaţiu, STS-132. După 25 de ani, Atlantis a executat 32 de misiuni, parcurgând 194 168 813 km şi 4 648 de orbite efectuate în jurul Pământului, ducând în spaţiu peste 190 de astronauţi, unii de mai multe ori. Recordul îl deţine Jerry Ross, care a zburat de şapte ori în spaţiu, din care de cinci ori cu Atlantis, aceasta fiind naveta cu care acesta a efectuat primul şi ultimul său zbor pe orbită.

Nu se cunoaşte în prezent soarta navetei Atlantis, însă probabil aceasta va deveni un muzeu în viitorul apropiat.

Imagine pusă la dispoziţe prin amabilitatea http://www.nasaspaceflight.com.

Atlantis a aterizat pentru ultima oară

Naveta spaţială Atlantis a aterizat pe pista 33 a Centrului Spaţial Kennedy din Florida, profitând e prima oportunitate de care a avut parte astăzi, totul decurgând conform planului, terminând cu succes misiunea STS-132. Unul din propulsoarele RCS au îngheţat, lucru observat înainte de acţionarea OMS pentru deorbitare, însă defecţiunea a fost minoră şi nu a afectat aterizarea.

Deşi a fost ultimul zbor pentru naveta Atlantis, aceasta va fi pregătită pentru misiunea de urgenţă STS-335 şi va zbura doar în cazul în care Endeavour va avea probleme majore pe orbită în timpul ultimei misiuni programate, STS-134. Este doar o misiune de precauţie luată de NASA după accientul navetei Columbia de a avea o naveta mereu pregătită pentru a salva echipajul în cazul undei urgenţe. Nicio astfel de misiune nu a fost însă necesară.

Există şi varianta ca Atlantis să mai zboare o dată, dacă tot este pregătită pentru zbor, în cazul în care misiuena STS-335 nu va mai avea loc, echipajul urmând să folosească capsulele Soyuz ataşate de ISS în cazul unor probleme cu naveta Endeavour. Acest lucru implică însă nişte costuri suplimentare care nu au fost încă aprobate de Congresul SUA precum şi extinderea programului până anul viitor, extindere care este puţin probabilă.

Atlantis (OV-104) a zburat pentru prima dată în 1985 şi a fost ultima navetă care a dus un echipaj uman spre telescopul Hubble, pentru ultima misiune de service a acestuia. Atlantis a fost prima navetă care a andocat cu Staţia Spaţială Mir. Acum, Atlantis este prima naveta din flota de trei rămase care a efectuat ultimul zbor, după 32 de misiuni.

Atlantis pe orbită

Atlantis a andocat pentru ultima dată cu Stația Spațială Internațională (ISS) duminică, 16 mai 2010, în cea de-a treia zi a misiunii STS-132, după cum fusese programat inițial. Astronauții de la bord au avut unele emoții, deoarece spre ISS părea că se îndreaptă resturile unui satelit nefuncțional.

NORAD ține permanent evidența tutoror obieectelor care orbitează Terra și alertează NASA dacă unul din aceste obiecte se îndreaptă spre ISS. În caz în care acest lucru se confirmă, ISS va acționa motoarele cu reacție de la bord pentrus schimbarea parametrilor orbitali și pentru evitarea unei eventuale coliziuni care ar putea fi catastrofală. În cazul în care ISS și-ar fi modficat orbita duminică, Atlantis ar fi trebuit să efectueze o serie de manevre în premieră pentru a ajunge la ISS și pentru a andoca. Din fericire, nu a fost cazul, fragmentul orbital a tercut pe lângă ISS la o distanță care nu a pus în pericol stația spațială, astfel că andocarea a decurs conform planului.

Înainte de andocare, folosind brațul robotic, echipajul de la bordul Atlantis a inspectat scutul termic al navetei (plăcuțele ceramice de pe burta și botul navetei care protekeayă echipajul în timpul reintrării în atmosferă). O altă inspecție a acestui scut a fost făcută de către ISS, cu câteva minute înainte de andocare, când Atlantis a executat o rotație cu 360 de grade în jurul axei sale astfel încât cei de pe ISS să poată fotografia plăcile ceramice, urmând ca imaginile de înaltă rezoluție să fie trimise la sol și analizate. Aceste manevre de inspecție au fost instituite după ce în 2003 naveta Columbia s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă datorită avarierii scutului termic al acesteia în timpul lansării. În cazul în care de data aceasta va fi descoperită o defecțiune a scutului termic, echipajul ISS va rămâne pe orbită până când NASA va trimite o a doua navetă pentru salvarea echipajului.

Ieri, în a patra zi a misiunii, au fost instalate, în afara stației spațiale, în cadrul unei misiuni extravehiculare (doi astronauți au ieșit din navetă și ISS), o serie de baterii noi, o antenă suplimentară și un mecanism pentru DEXTRE, o mână robotică care este folosită pentru transportul utilajelor în afara ISS. Astăzi astronuații au montat modulul rusesc MRM1 (Rassvet) care mărește spațiul util pe ISS și aduce două noi porturi disponibile pentur andocare. Mâine va fi efectuată ultima misiune extravehiculară (EVA) în care astronauții vor finaliza montarea setului nou de baterii și dacă timpul va permite, vor transporta piese de rezervă de pe Atlantis pe ISS.

Aterizarea navetei Atlantis este planificată pentru 26 mai, ora 15:46 ora României, la Centrul Spațial Kennedy din Florida.

Ultima lansare pentru Atlantis

Naveta spațială Atlantis a fost lansată astăzi la ora 21:20 de minute, ora României, de la Centrul Spațial din Florida. Lansarea a decurs fără probleme și a reușit din prima încercare, de data asta nici vremea nu le-a dat de furcă celor de la NASA. În acest moment, Atlantis este pe orbită și duminică va andoca cu Stația Spațială Internațională, unde va transfera un modul rusesc, folosit pentru depoziatare și pentru cele două porturi suplimentare de andocare. Este pentru prima dată din 2000 când la bordul unei navete spațiale nu se mai află astronauți aflați la primul lor zbor cosmic, echipajul lui Atlantis fiind format exclusiv din veterani, care au mai zburat cel puțin de două ori în spațiu: Brent W. Jett (comandant, 4 zboruri la activ), Michael J. Bloomfield (pilot, 3), Joseph R. Tanner (specialist, 3), Marc Garneau (specialist, 4), Carlos I. Noriega (specialist, 2).

STS-132 va fi cel mai probabil ultima misiune pentru Atlantis. Aceasta va fi pregătită totuși pentru zbor ca misiune de urgență și va fi lansată doar în caz de nevoie, pentru a salva echipajul de pe Discovery în ultima misiune a acesteia. Este puțin probabil ca aceasta misiune să aibe loc, așa că se discută dacă misiunea de salvarea a lui Atlantis ar putea fi transformată într-o misiune obișnuită, din moment ce oricum naveta trece prin toate etapele pregătirii unui zbor. Dacă acest lucru se va realiza, în caz de urgență pentru astronauții de la bordul Atlantis se vor folosi capsulele Soyuz andocate la ISS.