Ariane 5 cu EchoStar și BRIsat

După mai multe amânări — cauzate inițial de o problemă tehnică, apoi de vremea nefavorabilă de la Kourou (Guiana Franceză) — o rachetă  Ariane 5 (în versiunea ECA) a plasat azi-noapte pe orbită doi sateliți de telecomunicații: EchoStar și BRIsat. A fost al 72-lea succes consecutiv pentru lansatorul european și cea mai grea încărcătură ridicată vreodată de Ariane 5 pe orbită de transfer geostaționar (GTO): 10730 kilograme (modulul european de aprovizionare al Stației Spațiale Internaționale cântărea peste 20 de tone, dar era urcat doar pe orbită joasă). A fost a 230-a lansare a unei rachete Ariane (din 1979), a 86-a a unei rachete Ariane 5, a 5-a în 2016 pentru Arianespace și a 3-a lansare Ariane 5 din 2016. Continue reading →

Buletin cosmic (VIII)

ExoMars este pe drum spre Marte! Prima fază a misiunii a fost lansată cu succes în 14 martie, folosind o rachetă rusească Proton. După patru manevre de ajustare a orbitei și a avântului necesar, sonda a plecat spre Planeta Roșie, unde va ajunge în 19 octombrie. Atunci, satelitul TGO (Trace Gas Orbiter) va intra pe orbita planetei și un mic lander, Schiaparelli, va coborî pe suprafața lui Marte. TGO va rămâne pe orbită și va investiga planeta, căutând în special surse de metan și așteptând a doua parte a misiunii, care va fi lansată în 2018 și pentru care va funcționa ca un releu de date. Asta pentru că în 2018 va porni spre Marte un mic rover european și o platformă staționară mult mai complexă decât Schiaparelli. Iată cum europenii iau și eu cu asalt Planeta Roșie, după lunga dominație americană. După misiunea Rosetta, ExoMars este probabil una dintre cele mai ambițioase și interesante proiecte spațiale europene. După lansare, a fost adus la zi și tabelul cu sondele aflate în misiune în sistemul solar. Continue reading →

Buletin cosmic (III)

S-au împlinit 13 ani de la dezintegrarea navetei spațiale Columbia în atmosferă, la revenirea spre pista de aterizare, după o misiune STS-107 aproape impecabilă. Puteți viziona un documentar despre acest tragic eveniment, ultimele cadre filmate de echipajul navetei din carlingă sau puteți urmări pe scurt desfășurarea evenimentelor din acea zi de 1 februarie 2003. Se încheie astfel o săptămână tristă pentru NASA, în care au fost comemorați astronauții pierduți și în celelalte tragedii spațiale americane: Apollo 1 și Challenger. Pierderea Columbiei a dus în cele din urmă la retragerea din uz a navetelor spațiale (după finalizarea construcției Stației Spațiale Internaționale) și la imposibilitatea Statelor Unite de a-și lansa singure proprii astronauți, situația care continuă și astăzi. LeRoy Chiao, fost astronaut și pilot al navetei spațiale, consideră că s-a făcut o mare greșeală renunțând la folosirea lor, într-un editorial publicat de curând. Continue reading →

Arabsat-6B și GSAT-15

A șasea lansare Ariane 5 ECA a anului a avut loc ieri seară, la ora 23:34 și a pus pe orbită sateliții de telecomunicație Arabsat-6B și GSAT-15, pentru Arabia Saudită și respectiv India. Lansatorul a fost folosit în varianta cea mai puternică, ECA (Cryogenic Evolution, type A), capabilă să poziționeze pe o orbită geostaționară de transfer încărcături de maximum 9.6 tone. La fel ca restul lansărilor Arianespace, aceasta a avut loc de la baza din Guiana Franceză.

Arianespace, companie fondată în 1980, deține un portofoliu variat de lansatoare, începând cu Vega, varianta pentru încărcături reduse, și continuând Soyuz (încărcături medii) și varianta heavy-lift Ariane 5 și plănuiește să încheie anul cu un număr de 12 lansări. Pentru acest an, mai sunt planificate câte o lansate pentru Vega și Soyuz, sub umbrela Arianespace, lansarea de ieri fiind ultima pentru Ariane 5 din acest an. Vega VV03 urmează să pună pe orbită sonda LISA Pathfinder în 3 decembrie, cu misiunea de a căuta celebrele unde spațio-temporale, prezise de teoria relativității generale a lui Albert Einstein.

Ariane 5 se bucură de un succes de invidiat, cu 69 de lansări consecutive reușite, neîntrerupt din decembrie 2002. Lansarea de ieri a fost a 83-a pentru racheta Ariane 5. Ariane 6, următoarea iterație a rachetei europene, urmează să fie testată începând cu 2020. Până în prezent, Arianespace a plasat pe orbită un număr de 520 de sateliți, majoritatea sateliți de telecomunicații.

1365--pano

O vară aglomerată

Nu mai puțin de 13 lansări de rachete din 6 state au avut loc în ultimele două luni. Luna iulie a început în forță și spectaculos: o rachetă indiană (PSLV) a lansat un satelit IRNSS 1A, primul din viitorul sistem de navigație dezvoltat de India ca alternativă la GPS și GLONASS. IRNSS va conține o constelație de șase sateliți proprii, ce vor oferi o precizie de 20 de metri și toți urmează să fie lansați până în 2015. La câteva ore diferență, la Baikonur, o rachetă rusească Proton s-a prăbușit la câteva secunde după ce a părăsit rampa de lansare, distrugând atât racheta cât și cei trei sateliți Glonass M de la bord.

Un satelit militar chinezesc, Shijian 11-05, a fost lansat în data de 15 iulie de la baza Jiuquan din China, la bordul unei rachete Long March 2C. Este al cincilea satelit din familie Shijian 11 și se crede că este folosit pentur aplicații militare ce implică detecția rachetelor inamice care ar amenința China. Patru zile mai târziu, o rachetă Long March 4C pune pe orbită un alt satelit militar, Shinjian 15. În aceiași zi, de la Cape Canaveral (Florida), un satelit militar american de această dată (MUOS), folosit pentur telecomunicații de către armata SUA, este lansat folosind o racehtă Atlas 5, în varianta 551 (lățimea încărcăturii a fost de 5 metri și pentru lansare s-au folosit 5 boostere cu combustibil solid și un singur motor pentru treapta superioară Centaur).

Spre sfârșitul lunii este rândul europenilor să aprindă motorul Vulcain al unei rachete Ariane 5 de la baza Kourou din Guyana Franceză, pentru lansarea unui satelit de comunicații Alphasat Xl și unul meteorologic INSAT 3D, în data de 25 iulie, ora 22:53.

Luna se încheie cu o nouă lansare de la Baikonur, de această dată reușită, a unei nave Progress, transportată spre orbită de către o rachetă Soyuz. Progress 52P a făcut doar patru ore până la andocarea cu ISS, continuând varianta scurtă a traiectoriei de rendez-vous, practicată în ultimul timp atât pentru capsulele Progress, cât și pentru cele cu echipaj, Soyuz.

August începe cu o lansare din Japonia, tot spre ISS: vehiculul HTV-4 a fost lansat de către o rachetă H-2B de la Centrul Spațial Tanegashima în data de 3 august pentru a fi cuplat temporar cu ISS și pentru a transporta rezerve și diverse echipamente celor șase astronauți de pe Stația Spațială Internațională.

Peste cinci zile, în 8 august, o rachetă Delta 4 lansează un nou satelit de comunicații militare pentru armata SUA (WGS6) de la baza Cape Canaveral. Configurația aleasă a fost Delta 4 Medium+, cu patru boostere cu combustibil solid.

În 22 august, ora 17:39, o rachetă rusească Dnepr lansează satelitul coreean de observații KOMPSAT 5, de la baza din Dombarovky, din Rusia.

Urmează o perioadă de patru zile în care au loc trei lansări: în 28 august, o rachetă Delta 4 Heavy lansează o încărcătură secretă, un satelit la US Natioanl Reconnaissance Office, de la baza militară a forțelor aeriene de la Vandenberg, folosită pentru lansări pe orbite polare. Pentru acestă misune s-a folosit cea mai puternică variantă a rachetei Delta, care reprezintă în același timp cea mai puternică rachetă americană disponibilă în acest moment.

O nouă rachetă Ariane 5 este lansată în 29 august, de la aceiași bază Kourou din Guyana Franceză, pentru a transporta doi satelitți de telecomunicații: Eutelsat 25B (sau Es’hail 1, va acoperi Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Qatar) și GSAT 7 (satelit al armatei indiene).

Luna august se încheie cu o lansare Zenit 3SLB a unui satelit Amos 4, folosit pentru comunicații (servicii de televiziune și internet pentru Rusia și Orientul Mijlociu), lansare ce era inițial planificată pentru 5 septembrie, dar devansată.

Următoarea lansare programată este una din insula Wallops, de unde își iau zborul rachetele Minotau 5 ale forțelor aeriene SUA. În 7 septembrie la ora 06:30 este programată lansarea sondei lunare LADEE, cu care NASA speră să afle mai multe detalii cu privire la atmosfera și praful din atmosfera extrem de rarefiată a Lunii. În afară de această misiune, pentru luna în curs sunt programate încă alte 9 lansări, care de care mai interesante: două Falcon 9 (SpaceX), Antares (capsula Cygnus, care va încerca să ajungă la ISS), două rachere Proton rusești, Soyuz, Atlas 5, Delta 4 și o nouă lansare din India, a unei rachete PSLV.