Detalii referitoare la explozia Antares

Orbital Sciences a precizat în cursul zilei de ieri că un număr însemnat de resturi ale rachetei au fost recuperate din jurul rampei de lansare și că analiza acestora va fi extrem de utilă în determinarea cauzei exploziei de miercuri. A fost găsită și o parte din încărcătura din capsulă și există șanse ca unele componente să fie găsite intacte, conform declarațiilor oficialilor Orbital Sciences.

Din fericire, rampa de lansare nu a fost prea grav avariată, cel puțin nu așa de grav cum părea în primele momente după prăbușirea rachetei și explozia ce a urmat.

Conform telemetriei, vehiculul nu avut nici un fel de problemă înainte de lansare, toate sistemele funcționând normal până la 15 secunde după lansare, când a apărut o anomalie la prima treaptă care a dus la pierderea motoarelor și prăbușirea rachetei lângă rampa de lansare. Înainte de impact, ofițerul însărcinat cu siguranța zonei de lansare a inițiat, la 20 de secunde după lansare, sistemul de autodistrugere al rachetei (Flight Termination System), pentru a minimiza pagubele la sol.

Având în vedere că rampa respectivă era singura certificată pentru a lansa rachete Antares, următoare misiune a celor de la Orbital Sciences nu va avea loc prea curând. Deși la suprafața rampei efectele exploziei nu par a fi semnificative, probabil instalațiile subterane au fost avariate semnificativ, iar rezervoarele de combustibil care au rezistat incendiului vor trebui re-certificate sau înlocuite.

launch-pad-looking-south-after-failure

Lansare eșuată pentru Antares

Antares, racheta folosită de Orbital Sciences pentru a transporta cargo spre Stația Spațială Internațională – parte a unui contract pe care compania îl are în desfășurare cu NASA, a explodat spectaculos la șase secunde de la lansare (video).

Aceasta trebuia să fie a cincea misiune Antares și a patra vizită a unei capsule Cygnus către ISS. Cygnus și Dragon (capsula celor de la SpaceX) sunt singurele variante prin care NASA poate trimite în prezent cargo către Stația Spațială. Dragon, care a revenit duminică la sol după o misiune orbitală de peste o lună, este alături de Soyuz singurele variante prin care se poate transporta marfă de pe ISS pe Pământ. Racheta Antares a fost recent upgradată, însă modificările au fost aduse doar treptei secundare, pentru a putea insera pe orbită încărcături mai masive decât varianta precedentă. Din acest motiv, upgrade-ul nu are nici o legătură cu eșecul petrecut la baza Wallops din Virginia. Oficialii companiei au declarat la scurt timp după accident că este prea devreme pentru a discuta despre viitorul zbor al rachetei, programat inițial pentru primele două luni ale anului viitor. Lansarea de azi trebuia să aibă loc ieri, la aproximativ aceiași oră, dar o ambarcațiune nu a părăsit la timp zona de siguranță din jurul rampei de lansare, fapt ce a dus la amânarea lansării.

La șase secunde după lansare, motoarele Antares au cedat și racheta s-a prăbușit înapoi pe rampă, cauzând pagube materiale importante. Din fericire, nici unul din personalul bazei nu a fost rănit, însă populația a fost atenționată să nu atingă și să raporteze orice fragmente ale rachetei care pot fi aduse la mal de către valuri, deoarece acestea pot conține urme de combustibil toxic.

Capsula Cygnus trebuia să transporte peste 2 tone de provizii și experimente spre Stația Spațială Internațională, însă astronauții de aici (care au urmărit în direct tentativa de lansare) nu au motive de îngrijorare: rezervele de la bordul stației le ajung până în martie 2015 și chiar în acestă dimineață are loc lansarea unei noi nave cargo, de data aceasta fiind vorba despre un Progress rusesc, iar la începutul lui decembrie este programată o nouă lansare SpaceX. Au fost însă pierdute complet experimentele de la bord, piesele de schimb și peste 20 de sateliți de mici dimensiuni, inclusiv un echipament clasificat, ale cărui rămășițe sunt căutate de către investigatori.

Principalul suspect pentru producerea acestui incident se pare că ar fi motoarele care propulsează racheta Antares. Rebotezate AJ-26 după ce au fost transportate din Rusia, acestea sunt de fapt motoarele NK-33 construite de către Nikolay Kuznetsov în anii ’60 pentru a echipa racheta N-1 cu care sovieticii doreau să ajungă pe Lună. După patru lansări fără succes, programul N-1 a fost abandonat, iar motoarele construite pentru a echipa gigantica rachetă au fost puse la păstrare (nu mai puțin de 30 de astfel de motoare erau nevoie pentru prima treaptă). După colapsul URSS, motoarele au ajuns la firma americană Aerojet (rebotezate AJ-26) și sunt acum folosite pentru racheta Antares. Așadar nu este vorba despre motoare derivate din NK-33 (cum este cazul RD-180 al rachetei Atlas V) ci efectiv despre echipamentele construite în anii ’60. Elon Musk, CEO al SpaceX, atrăgea atenția asupra acestui aspect într-un interviu din 2012. Oficial nu se cunosc cauzele accidentului, investigația fiind în desfășurare. Mai merită menționat că un test recent al unui astfel de motor AJ-26, care a avut loc în luna mai la centrul de cercetări Stennis al NASA, s-a încheiat cu un eșec (explozia motorului).

Incidentul de astăzi este cel mai grav de acest fel petrecut pe o rampă de lansare din SUA după explozia rachetei Delta II din 1997, care urma să plaseze pe orbită un satelit GPS. Costurile rachetei Antares și ale încărcăturii sunt în jur de 200 de milioane de dolari, la care se adaugă pagubele produse la sol care nu au fost încă evaluate (rampa de lansare, clădiri adiacente, instalații etc).

Mai multe detalii despre Antares pot fi găsite aici.

 

Antares lansează Cygnus ORB-2

Racheta Antares a celor de la Orbital Sciences a lansat pe orbită a treia capsulă Cygnus aflată în drum spre Stația Spațială Internațională, după alte două zboruri din 18 septembrie 2013 și 9 ianuarie 2014, parte a contractului COTS cu NASA pentru stimularea partenerilor privați.

Lansarea de la baza Wallops din Virginia a fost amânată de șapte ori (ultimele trei au fost cauzate de vremea nefavorabilă), după ce inițial trebuia să aibă loc în data de 1 mai 2014, dar tentativa de astăzi de la 19:52 a decurs fără incidente. NASA a cerut amânarea lansării din 1 mai datorită altor vehicule programate să se cupleze cu ISS în acea perioadă, iar apoi, în 22 mai, în timpul unor teste statice, unul din cele două motoare ale rachetei Antares a explodat, la 30 de secunde de la pornire, în ceea ce se dorea a fi un test de 54 de secunde. Încă nu se cunoaște cauza defecțiunii, dar motoarele de astăzi au fost certificate pentru zbor. Trebuie menționat că motoarele folosite de Antares sunt motoare AJ26, care provin din celebrele motoare sovietice NK–33 care trebuiau să propulseze racheta N–1 în drum spre Lună.

Cygnus transportă aproape 1500 de kilograme de provizii pentru echipajul aflat în prezent la bordul Stației Spațiale Internaționale (mâncare, haine, produse de igienă), piese de schimb, instrumente pentru experimente științifice și echipamente pentru viitoarele activități extravehiculare, dar și un număr de 28 de sateliți de mici dimensiune care urmează să fie lansați din modulul japonez Kibo în cursul următoarelor luni. Dragon, capsula celor de la SpaceX, poate transporta o masă dublă, atât spre ISS, cât și de pe ISS spre Pământ, în timp ce Cygnus nu poate face față unei reveniri prin atmosfera Pământului.

Întâlnirea cu brațul robotic al Stației Spațiale Internaționale va avea loc miercuri, când capsula va fi atașată de ISS, unde va rămâne pentru aproximativ o lună. După această perioadă, va fi încărcată cu deșeuri și se va dezintegra în atmosfera Pământului.

Cygnus este practic o variantă modificată a modulelor folosite de naveta spațială pentru a transporta cargo spre și dinspre ISS. După retragerea navetelor spațiale din uz, Orbital Sciences a construit un model al acestor module dotat cu panouri solare pentru independență energetică și propulsoare, care poate face astfel singur drumul spre ISS.

Racheta Antares, denumită anterior Taurus II, are două trepte: prima folosește combustibil lichid (două motoare AJ26), în timp ce a doua combustibil solid (motor ATK Castor–30B). În viitor (probabil începând din 2015), motorul celei de-a doua trepte va fi înlocuit cu o variantă mai performantă (Castor 30XL), crescând astfel masa pe care capsula Cygnus o poate transporta pe orbită. Fiind un motor cu combustibil solid, acesta nu poate fi oprit până la terminarea combustibilului și nici repornit. Pentru misiunea de astăzi, el a funcționat 137 de secunde, suficient pentru a plasa încărcătura pe orbită.

Următoarea lansare Antares/Cygnus este programată pentru octombrie, ultima pentru acest model de capsulă, pentru că de anul viitor, Orbital Sciences pregătește o nouă variantă Cygnus, îmbunătățită.

37 sateliți, o singură lansare

Poate vă mai amintiți de lansările succesive din noiembrie 2013, când rachetele Minotaur și Dnepr se întreceau în recorduri. După ce Minotaur a plasat 29 de sateliți pe orbită într-o singură lansare, la doar o zi distanță recordul a fost pasat rachetei rusești Dnepr, care a transportat 32 de sateliți, iar în ianuarie, numărul a urcat la 34, datorită unei rachete Antares, care însă a transportat o parte din sateliți pe ISS, iar echipajul de aici i-a lansat câteva zile mai târziu.

Ieri, tot o rachetă Dnepr a realizat un nou record absolut, lansând nu mai puțin de 37 de sateliți direct pe orbită, aparținând unui număr de 17 state. A fost a 20-a lansare pentru Dnepr, al cărui proiect a fost bazat pe racheta balistică ucraineană R-36M (SS-18).

Lansarea avut loc de la baza militară Dombarovsky, Rusia, la ora 22:11, ora României. După ce a treia treaptă a rachetei a ajuns pe orbită, 33 din cei 37 de sateliți au fost eliberați la un interval de 20 de secunde, pentru a evita orice posibilitate de coliziune între ei. Restul de patru au fost plasați ceva mai târziu. Majoritatea sateliților au ca misiune fotografierea pământului, în vederea studiilor de mediu, dar și pentru motive se securitate națională.