China se pregătește pentru a doua lansare Changzheng-5

Changzheng-5 este deocamdată mândria programului spațial chinezesc: urcând 25 de tone pe orbită joasă, sau 14 tone pe orbită geostaționară, noua rachetă chinezească rivalizează cu Delta IV Heavy și este mai puternică decât Ariane 5. După un prim zbor la sfârșitul anului trecut (când a avut loc lansarea – nu fără emoții – a satelitul Shijian-17), Changzheng-5 se pregătește pentru o nouă lansare în luna iunie: Shijian-18, unul dintre cei mai grei sateliți care urmează să ajungă pe orbită geostaționară, cântărind aproape 7 tone.

Changzheng-5 pregătită pentru o nouă lansare
Changzheng-5 pregătită pentru o nouă lansare

Continue reading →

SLS, ineficient și scump: un program compromis?

În 7 februarie 2017, o tornadă a afectat Michoud Assembly Facility, un centru NASA unde avea loc asamblare unor componente ale viitoarei rachete SLS. Centrul NASA a fost afectat și întreg programul SLS întârziat cu câteva luni. Acum nu mă imaginați că Michoud Assembly Facility este situată într-o zonă în care tornadele sunt prezențe rare, este chiar în New Orleans. Și uraganul Katrina a măturat zona, în anii precedenți, dar cu toate acestea, posibilitatea ca o nouă tornadă să afecteze regiunea nu a fost luată în calcul când s-a stabilit durata de asamblare a noii rachete NASA. La Michoud a avut loc și asamblarea primei trepte Saturn V sau a rezervorului extern al navetelor spațiale, rezervor extern care oricum stă la baza rachetei SLS.

Michoud Assembly Facility
Michoud Assembly Facility

Continue reading →

Falcon 9 lansează cu succes satelitul Inmarsat 5 F4

SpaceX continuă ritmul din ultimele săptămâni a lansat azi-noapte (ora 01:20) satelitul Inmarsat 5 F4. De această dată a fost folosită o rachetă nouă (B1034), care nu va fi recuperată: pentru acest satelit, Falcon9, chiar și în varianta Full Thrust (v1.2) are nevoie de întreaga sa putere, pentru că este cel mai masiv satelit lansat de SpaceX spre orbită geostaționară: 6070 kilograme. A fost a 34-a lansare Falcon 9, a 5-a de pe rampa LC39A și a 6-a după eșecul Amos-6 din 1 septembrie 2016 (și în același timp a 6‑a din 2017). Au trecut 14 zile de la ultima lansare SpaceX (NROL-76), însă cea mai scurtă perioadă dintre două lansări este de 13 zile, 2 ore și 53 de minute (între CRS-6 și TurkmenAlem-52E). Continue reading →

NASA Space Apps 2017: Cluj, Timișoara, București

După ce anul trecut ClujHUB a pus și România pe harta evenimentului global NASA Space Apps, în acest an hackathon-ul se va desfășura în trei locații din țara noastră: Cluj-Napoca, București și Timișoara.

În 2017, NASA Space Apps se desfășoară între 29 și 30 aprilie și oricine dorește să se înregistreze o poate face, într-unul din orașele cele mai apropiate de voi: Cluj-Napoca, Timișoara sau București. Detalii despre provocările din acest an găsiți pe blog-ul oficial al evenimentului (The Earth and Us, Planetary Blues, Warning! Danger Ahead!, Our Ecological Neighborhood și Ideate & Create!). Continue reading →

Proton și problemele industriei spațiale rusești

În 2 iulie 2013, o rachetă Proton se prăbușea la scurt timp după lansare, din cauza unor senzori montați greșit în prima treaptă a rachetei. Trei sateliți GLONASS-M au fost atunci pierduți. Un an mai târziu, în 15 mai 2014, la aproape 10 minute după lansare, o defecțiune a motorului celei de-a treia trepte a unei rachete Proton avea să ducă la pierderea satelitului Ekspress AM4R. Tot o problemă cu a treia treaptă Proton avea să ducă la pierderea satelitului Mexsat-1 în 16 mai 2015, la aproape 500 de secunde după părăsirea rampei. Zvonurile spun că în 14 martie 2016, a treia treaptă Proton, care a lansat sonda europeană ExoMars spre Marte, ar fi explodat în spațiul interplanetar, dar zvonul a fost infirmat de agenția spațială rusă. Câteva luni mai târziu, în 9 iunie 2016, satelitul Intelsat 31 avea să ajungă pe orbita corectă datorită unor manevre suplimentare ale celei de-atreia trepte a unei rachete Proton, pentru că a doua treaptă ar fi plasat incorect satelitul. Continue reading →