Culorile din imaginile Hubble

Spectrul electromagnetic se întinde de la 0.01 nm până dincolo de 1000 km, din care ochii nostrii percep doar porțiunea extrem de limitată, cuprinsă între 400 – 700 nm. Aici sunt toate culorile și nuanțele perecepute de ochiul uman. Însă o stea sau o nebuloasă emite pe o plaja mult mai largă, iar pentru a putea folosi informațiile emise de un astfel de obiect, cercetătorii au creat un cod al culorilor, pentru a crea reprezentări ale unui fenomen sau obiect potrivit scopului lor de la un moment dat. Astfel, unii doresc să vadă doar radiațiile UV emise de o stea, sau doar cele in unde radio. Publicul larg, pe de altă parte, dorește să vadă o imagine artistică, plăcută sua spectaculoasă a unei nebuloase.

Astfel, spre exemplu nebuloasa Eagle din imagine a fost colorată după următorul cod: cu verde este colorat locul unde se găsesc atomi de hidrogen, ionii de sulf sunt roșii iar oxigenul dublu ionizat este verde. Aceste trei culori suprapuse dau restul simfoniei coloristice din imagine. Dacă ne-am afla la bordul unei nave stelare și am fi apropiați de această nebuloasă, imaginea pe care am vedea-o ar diferii foarte mult de imaginea cu care suntem obișnuiți. Probabil o imagine mult mai roșiatică sau portocalie, deoarece ionii de hidrogen și sulf emit în realitate o radiație percepută de noi ca fiind culoare roșie, în timp ce ionii de oxigen dublu ionizați ar fi percepuți ca o nuanță verde. Mai multe detalii, pe site-ul Hubble.

Hubble revine

Joi, 09 septembrie, au fost făcute publice primele imagini obținute de telescopul spațial hubble după operațiunile de reparare și upgradare de care a avut parte acum câteva luni, cu ocazia misiuni STS-125. Această misiune de service (a patra) a fost ultima pentru telescop, dar acesta este mai puternic ca niciodată, dovadă stau imaginile noi obținute de acesta, care pot fi găsite pe site-ul oficial al acestuia.

Astronauții de la bordul Atlantis (STS-125) au reparat un instrument care era folosit pentru transmiterea datelor spre centrul de comunicații de pe Pământ. Pe lângă repararea acesteia, două noi instrumente au fost montate WFC3 (Wide Filed Camera 3) și COS (Cosmic Origin spectrograph). WFC3 înlocuiește WFC2 și este folosită pentru observații în spectrul vizibil. COS va fi folosit pentru observații în ultraviolet, acoperind regiunea 115-320 nm. Odată cu montarea acestpr două intrumente, a fost înlăturat dispozitivul de corecție a lui Hubble, montat în prima misiune de service, când, după prima puncere în funcțiune, s-au observat unele erori de fabricație ale lentilei princeipale care producea imagini neclare și absolut inutile. Pe lângă acestea, au mai fost repuse în funcțiune încă două instrumente care se defectaseră și înlocuite câteva subansamble.

După acestă ultimă misiune de service, se săera ca telescopul spațial Hubble va mai putea folosit până cel mai devreme în 2014, perioadă în care va fi înlocuit probabil de următorul telescop spațial în vizibil, James Webb (numele administratorului NASA din perioada 1961-1968).

Noi imagini de pe Marte

Sonda americană Mars Reconnaissance Orbiter aflată pe orbita lui Marte din martie 2006, a furnizat mai multe fotografii recente (1500) ale suprafeței Planete Roșii, în cadrul programului High Resolution Imaging Science Experiment (HiRISE). Fotografiile de înaltă rezoluție au fost captate între aprilie și august anul curent și sunt fâșii de 6 km lățime, cu lungimi între 12-24 km cu detalii vizibile de la o dimenisune de 1 m. Volumul de date transmise de MRO reste mai mare decât al tutror misiunilor marțiene precedente. Camera HiRISE poate face fotografii cu dimensiuni maxime de 20 000 x 40 000 pixeli (800MP), imaginea obținută fiind comprimată la bordul sondei înainte de a fi transmisă pe Pământ.

Orion merge mai departe

Designul pentru capsula Orion a primit aprobarea preliminary design review (PDR), un pas important pentru astfel de proiecte inginerești complexe și indinspensabil pentru trecerea la fabricarea propriu-zisă a capsulei. Orion este destinată înlocuirii navetelor spațiale și are în prezent două scopuri: accesul NASA la ISS și întoarcerea pe Lună. Bazată pe designul capsulei Apollo, Orion poate transporta un număr de maxim șase astronauți (spre deosebire e trei, în cazul Apollo).

Primul zbor al acestei capsule este prevăzut pentru 2015, la bordul noilor rachete Ares.