Marius Trusculescu

După cum anunțam cu ceva timp în urmă, Marius Trusculescu, unul din membri echipei Goliat, a acceptat să răspundă întrebărilor venite din partea noastră, dar și a publicului parsec.ro. Publicăm în continuare interviul promis, nu înainte de a-i mulțumi lui Marius Trusculescu pentru amabilitatea de care a dat dovadă în toată această perioadă.


parsec.ro: Când si cui i-a venit ideea pentru Goliat?

M. Trusculescu: Ideea unui satelit de mici dimensiuni în România este destul de veche, cred că mai veche de un deceniu. Materializarea acestei idei într-un proiect concret s-a realizat prin cooptarea de către Agenția Spațială Română și Institutul de Științe Spațiale a unui grup de studenți ce participase la campania ESA Parabolic Flight Campaign. Desigur, echipa a fost lărgită prin implicarea unui număr mai mare de studenți, și unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului a rămas atragerea şi instruirea tinerilor prin implicarea în toate etapele proiectului: analiză, proiectare, fabricare, testare, documentare, prelucrare a datelor.

parsec.ro: Care sunt costurile de lansare ale unui microsatelit, comparativ cu ale unui satelit de dimensiuni normale?

M. Trusculescu: Este evident că în cazul sateliților de mici dimensiuni costurile totale sunt mult mai mici decât în cazul sateliților de sute sau mii de kilograme. În domeniul spațial se vorbește însă de costuri per kilogram livrat pe orbită. Dacă ne uităm la acest indicator, lansarea microsateliților are un cost mai mare, de aproximativ 50 000 Euro. Aceasta se datorează atât părții birocratice, numărul de avize este aproximativ același, cât și considerentelor economice – eforturile şi riscurile de integrare a unei încărcături secundare de nanosateliți la bordul rachetei ridică costul minim de rentabilitate.

parsec.ro: Ce ar trebui să știe un tânăr care dorește să participe în viitor la construcția unui satelit, în particular, sau să activeze în domeniul spațial, în general? Ce facultăți, ce domenii ar trebui să aprofundeze?

M. Trusculescu: Ştiu că pare un refren, dar sugestia mea este ca fiecare să studieze domeniul care îl atrage cel mai mult. Asta pentru nu există o singură specializare care să lanseze pe cineva în domeniul aerospațial şi că o misiuni completă implică participanţi din aproape toate domeniile: electroniști, analiști de structură mecanică, fizicieni, biologi, etc. Principalul sfat pe care îl dau tinerilor interesaţi de spaţiu este să urmărească pagina Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) dedicată iniţiativelor educaţionale: http://www.esa.int/SPECIALS/Education/. Acum când România este stat membru ESA, studenţii sau elevii români pot participa la toate competiţiile educaţionale. Desigur că şi noi le vom oferi ajutorul dacă aceste ne este solicitat.

parsec.ro: Lăsând la o parte întârzierile cauzate de terminarea rachetei Vega, cât timp a durat construcția satelitului?

M. Trusculescu: Nu pot estima durata exactă a proiectului, din cauză că, pe toată perioada după selecția pentru lansarea cu VEGA și integrarea satelitului la bordul rachetei, am avut de documentat, testat și, uneori, de modificat diversele subsisteme ale satelitului. Condițiile impuse prin Interface Control Document s-au modificat frecvent pe parcursul dezvoltării rachetei, ultima iterație a documentului fiind din primăvara anului 2011.

parsec.ro: Estimativ, câte persoane au fost implicate în proiectul Goliat?

M. Trusculescu: În partea de proiectare și dezvoltare a satelitului au fost implicate direct în jur de 10 – 15 persoane. Majoritatea a participat doar în unele dintre etapele proiectului, echipa fiind mult restrânsă în ultimele faze.

parsec.ro: Care este starea satelitului în acest moment? Cum au afectat problemele apărute imediat după lansare activitatea științifică a lui Goliat? Cat de des sunteți în contact cu satelitul?

M. Trusculescu: Datele de telemetrie decodate de la satelit sunt foarte puține. Una dintre cauzele posibile este chiar modificarea sub acţiunea radiaţiilor a unor adrese din memoria procesoarelor de bord şi, deci a programelor în sine. Anterior lansării, anticipam că fluxul de radiație, mult superior celui caracteristic orbitelor cu altitudini de 700-800 km, va afecta buna funcționare a aparaturii de bord. Nu am putut anticipa gradul acestui impact, deoarece discutăm de fenomene aleatoare. De aceea, încercăm să folosim datele de telemetrie pentru a reproduce condițiile de operare la nivelul modelului de laborator. Vrem, să determinăm cum răspund subsistemele satelitului în cazul unor evenimente ce ar putea avea loc pe orbită (restart, modificarea aleatoare a comenzilor de la procesoare, fluctuații ale curenților și ale tensiunilor). Pe baza acestor teste încercăm să modificăm programele procesoarelor. Până acum experimentele științifice nu au fost pornite.

parsec.ro: Pe când ne putem aștepta la primele imagini primite de pe orbită sau de unde le vom putea descarca?

M. Trusculescu:Ca și în cazul celorlalte experimente științifice, camera de la bordul satelitului va fi comandată după stabilizarea sistemelor de bus. De asemenea, pentru a obține imaginile de la satelit încercăm să stabilim comunicațiile bidirecționale în banda de 2,4 GHz. Imaginile de la satelit vor fi publicate pe paginile www.goliat.ro și www.rosa.ro.

parsec.ro: Cum pot cei interesați să urmărească activitatea lui Goliat?

M. Trusculescu: Încercăm să actualizăm pagina proiectului www.goliat.ro. Dacă se doreşte contactarea noastră directă, datele de contact sunt afişate de asemenea pe această pagină..

parsec.ro: Exista planuri pentru Goliat 2 în viitorul apropiat?

M. Trusculescu: GOLIAT reprezintă prima etapă în dezvoltarea unei platforme de nanosateliţi aflaţi în zbor în formaţie. Acesta este un domeniu relativ recent, dar care cunoaşte o evoluţie rapidă la nivel internaţional. De aceea ne propunem să continuăm eforturile de cercetare în această direcţie prin dezvoltarea şi testare subsistemelor necesare în zbor prin intermediul unor misiuni demonstrative.


Intrebari din partea publicului:

Radu – Eosif Mihailescu: Sunt disponibile undeva date detaliate despre Goliat? Cum ar fi scheme/desene, imagini cu firmware-ul, fotografii de inalta rezolutie ale lui si/sau ale subansamblurilor lui? Sau e TOP SECRET? :-)

M. Trusculescu: Astfel de date se găsesc în articolele publicate şi în prezentările susţinute la conferinţe. Aceste date ale proiectului nu sunt secrete, dar, din câte ştiu eu, există anumite clauze care restricţionează publicarea completă a proiectelor şi specificaţiilor fără acordul tuturor membrilor consorţiului.

Radu – Eosif Mihailescu:Ma bucur sa observ ca, dupa atatia ani, s-a pastrat traditia lui “verde ICE Felix” :-) Culoarea cablajului imprimat este marcanta pentru industria romaneasca de profil, as recunoaste-o oriunde :-)

Catalin Cristea: Cum de v-ati gandit la denumirea de Goliat pentru un satelit romanesc?

M. Trusculescu: Denumirea satelitului şi a proiectului a aleasă pentru că este în antiteză cu dimensiunea satelitului.

Petrica: Este posibil ca imaginile transmise de goliat sa fie receptionate si de persoane fizice (radioamatori, etc)?

M. Trusculescu: Imaginile de la satelit sunt prea mari pentru a fi transmise prin intermediul balizei ce funcţionează în banda de radioamatori de 70 cm, dar există alte informaţii transmise prin intermediul acesteia. Pentru o explicaţie mai clară a modului de recepţie a balizei puteţi accesa pagina http://www.goliat.ro/index.php/radio/beacon-receive-data.