Buletin Cosmic XX: Al Bean, Venus, SpaceX

Sâmbătă, 26 mai, ne-a părăsit Al Bean, al patrulea om care a pus piciorul pe Lună. Se întâmpla în 1969, în cadrul misiunii Apollo 12 și alături de Pete Conrad, la câteva luni după prima aselenizare a lui Neil Armostron și Buzz Aldrin din cadrul misiunii Apollo 11. Al Bean participat și la misiunea Skylab, prima stație spațială americană și s-a remarcat prin cariera artistică pe care a îmbrățișat-o, după ce s-a retras de la NASA, pictând peisaje selenare sau oribitale așa cum doar el și o mână de oameni au avut oportunitatea să le vadă. În prezent, pe Pământ au mai rămas doar 4 oameni care au pășit pe Lună: Buzz Aldrin, Dave Scott, Charlie Duke și Jack Schmidt.

High Altitude Venus Operational Concept (HAVOC) este titlul unui proiect al NASA care studiază posibilitatea explorării planetei Venus folosind un echipaj uman.

Venus este în multe privințe asemănătoare cu Pământul: aproximativ același diametru, geologie similară, vulcanism activ, dar din păcate și presiuni și temperaturi la suprafață cu mult peste ce ar putea suporta o ființă umană. Însă NASA nu vrea să trimită oameni pe suprafața lui Venus, ci în atmosfera sa. Planuri pentru un survol al planetei există încă din 1967, când în anii ’70 urma să fie folosită o rachetă Saturn V în acest scop, dar reducerile bugetare care au urmat programului Apollo au făcut ca acest lucru să nu se mai întâmple.

Partea superioară a atmosferei venusiene (peste 50 km altitudine) este însă asemănătoare cu condițiile oferite de suprafața Pământului în ceea ce privește factori precum presiunea, densitatea, gravitația și protecția împotriva radiațiilor cosmice. Astfel, un dirijabil umplut cu heliu ar putea pluti în straturile superioare ale atmosferei, dotat cu echipamente științifice, dar și cu un habitaclu care să găzduiască două persoane timp de 30 de zile. Durata totală unei astfel de misiuni ar fi mai scurtă (100 de zile dus, 300 de zile întors) decât o misiune cu echipaj spre Marte (minim 500 de zile, dacă planetele sunt aliniate favorabil).

Planul prevede și extinderea misiunii (mai multe vehicule prezente simultan, timp îndelungat sau prezență umană continuă în atmosfera lui Venus) și chiar dacă tehnic un astfel de plan nu este foarte departe de posibilitățile tehnice de astăzi, probabil nu va fi fezabil decât peste câteva decenii.

Săptămâna trecută SpaceX a mai lansat o rachetă Falcon 9, cu 5 sateliți de telecomunicații Iridium și cu 2 sateliți GRACE-FO, o colaborare între NASA și agenția spațială germană. GRACE-FO este continuarea misiunii GRACE, care consta din observații ale câmpului gravitațional al Pământului, derulate între 2002 și 2017. Noii sateliți vor continua să măsoare câmpul gravitațional terestru, dar vor înregistra și date cu privire la apa din atmosferă, topirea calotei glaciare, ridicarea nivelului mării și umiditatea atmosferică. Câte un interferometru laser situat la bordul celor doi sateliți lansați ieri va permite măsurarea foarte precisă a distanței dintre ei, crescând astfel precizia măsurărilor efectuate de restul echipamentelor științifice de la bord.

Prima treaptă nu a mai fost recuperată, pentru că se afla deja la al doilea zbor și SpaceX nu dorește să-și forțeze norocul și să folosească de mai mult de două ori o primă treaptă Block 4. Această treaptă primară a mai fost folosită și în ianuarie, pentru lansarea controversatului satelit secret Zuma și refolosirea ei astăzi stabilește un record pentru SpaceX în ceea ce privește perioada de timp dintre două lansări ale aceleiași prime trepte.

Din păcate, recuperarea unei jumătăți a conului protector al rachetei nu a reușit nici de această dată, chiar dacă vaporul Mr. Steven era în larg, cu plasa larg desfăcută. Acest con protector acoperă încărcătura în primele minute ale zborului și asigură rachetei un profil aerodinamic adecvat, dar costă aproximativ 6 milioane de dolari, așa că dacă SpaceX reușește să o recupereze, va mai reduce din costurile unei lansări.

Poimâine este programată o nouă lansare Falcon 9, de această dată de la Cape Canaveral, pentru lansarea satelitului de telecomunicație SES-12, care urmează spă ajungă pe orbită geostaționară, însă condițiile mteo nu sunt foarte favorabile, așa că este posibil ca lansarea să fie amânată. Pentru că este vorba despre o treaptă primară Block 4 aflată la al doilea zbor, acesta nu va fi recuperată de SpaceX.

SpaceX mai are programate 20 de lansări pentru 2018, pritre care 2 lansări Falcon Heavy, dar și lansarea primilor astronauți americani la bordul noii capsule Dragon 2, programată pentru decembrie.

Varianta audio a acestui Buletin Cosmic poate fi ascultat la Radio România Cultural.