Proton și problemele industriei spațiale rusești

În 2 iulie 2013, o rachetă Proton se prăbușea la scurt timp după lansare, din cauza unor senzori montați greșit în prima treaptă a rachetei. Trei sateliți GLONASS-M au fost atunci pierduți. Un an mai târziu, în 15 mai 2014, la aproape 10 minute după lansare, o defecțiune a motorului celei de-a treia trepte a unei rachete Proton avea să ducă la pierderea satelitului Ekspress AM4R. Tot o problemă cu a treia treaptă Proton avea să ducă la pierderea satelitului Mexsat-1 în 16 mai 2015, la aproape 500 de secunde după părăsirea rampei. Zvonurile spun că în 14 martie 2016, a treia treaptă Proton, care a lansat sonda europeană ExoMars spre Marte, ar fi explodat în spațiul interplanetar, dar zvonul a fost infirmat de agenția spațială rusă. Câteva luni mai târziu, în 9 iunie 2016, satelitul Intelsat 31 avea să ajungă pe orbita corectă datorită unor manevre suplimentare ale celei de-atreia trepte a unei rachete Proton, pentru că a doua treaptă ar fi plasat incorect satelitul.

Proton-M

Recent s-a descoperit că nu mai puțin de 71 de motoare Proton ( RD-0210 și RD-0212), aparținând treptelor 2 și 3, suferă un defect de fabricație. Compoziția joncțiunii dintre generatorul de gaz și duza motorului nu este conform specificațiilor tehnice și pot astfel apărea probleme datorită temperaturii mari din acea regiune, în care combustibilul lichid devine gaz supraîncălzit. Pentru remedierea problemei, fiecare motor va trebui dezasamblat, generatorul de gaz înlocuit și apoi motorul asamblat la loc. Pentru 2017 au fost planificate 7 lansări Proton (3 comerciale și 4 militare), prima urmând să aibă loc la finalul lunii aprilie, însă după ultimele evoluții ale problemei se pare că nici o rachetă Proton nu se va afla pe rampa de lansare mai devreme de iunie sau iulie.

Proton este un lansator rusesc pentru încărcături mari și a fost, alături de naveta spațială, principala rachetă care a pus umărul la construcția Stației Spațiale Internaționale, putând urca aproape 23 de tone pe orbita terestră joasă, mai mult decât Ariane 5 sau Atlas V, dar mai puțin cu câteva tone decât Delta IV. Din 1965, au avut loc 412 lansări ale diverselor modele Proton, din care 47 s-au soldat cu un eșec. Cu toate acestea, Proton rămâne unul din cele mai de succes lansatoare din istorie.

Problemele programului spațial rusesc nu se opresc însă la Proton. În 1 decembrie 2016, o navă cargo Progress (MS-04) care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională a fost pierdută datorită unor problemea rachetei Soyuz-U. Iar în timp ce lansările acestor rachete sunt suspendate pe durata anchetei, Rusia a mai pierdut recent și trei familii de lansatoare (Zenit, Dnepr și Rockot), deoarece acestea era în mare parte produse în Ucraina.

În 2014 aveau loc  două lansări ale noii rachete Angara (1 și 5), însă de atunci nu mai avem informații despre viitoare zboruri ale acestui lansator. Zvonurile spun că o a doua lansare a unui model Angara 5 a fost amânată pentru că s-a descoperit defecte de fabricație.

Știați că Stația Spațială Internațională nu este completă? Rusia a promis inițial că va lansa modului Nauka în 2007, care urmează să andocheze la Zvezda, înlocuind sasul Pirs. Ne aflăm la 10 ani distanță și Nauka se află în continuare la sol, fiind planificat pentru a fi cuplat de Stația Spațială Internațională cândva în 2018, după ce va fi lansat de o rachetă Proton. Având în vedere actualele probleme Proton și întârzierile cauzate de înlocuirea motoarelor defecte, este greu de estimat când Nauka va ajunge pe orbită, dacă va mai ajunge înainte ca SSI să fie retrasă din uz.

Lasă un comentariu