SpaceX CRS-10

După un final de an în care rachetele Falcon 9 au fost obligate să rămână la sol pentru investigații amănunțite după explozia petrecută pe rampa de lansare din 1 septembrie 2016, SpaceX a revenit spectaculos pe scenă în 14 ianuarie, cu o lansare perfectă a 10 sateliți Iridium NEXT și o nouă recuperare a primei trepte pe o barjă.

De această dată, SpaceX va scrie din nou istorie. Pentru că rampa de lansare LC‑40 de la complexul Cape Canaveral a fost semnificativ avariată în urma exploziei din septembrie și nu a fost încă reparată, SpaceX va folosi cea de-a doua rampă pe care o are închiriată în Florida, de această dată de la NASA: LC-39A (lansarea din ianuarie a avut loc de pe coasta de vest, de la baza militară Vandenberg). LC-39A este rampa de pe care au plecat majoritatea rachetelor Saturn V în misiunile Apollo — doar Apollo 10 a folosit rampa alăturată LC-39B — și multe dintre navetele spațiale. Însă SpaceX a optat pentru o variantă de transport orizontală a rachetei spre rampă (la fel cum se întâmplă și în cazul altor rampe folosite de Falcon 9), spre deosebire de NASA care folosea o platformă mobilă pentru a transporta racheta sau naveta spațială din hangar spre rampă în poziție verticală. Rampa LC-39A urma să fie folosită de SpaceX cu ocazia primului zbor al noii rachete Falcon Heavy, însă amânarea perpetuă a acesteia și avariile celeilalte rampe au făcut ca LC-39A să fie pregătită pentru Falcon 9. Ultima dată când flăcările unei lansări au măturat rampa LC-39A a fost în 8 iulie 2011, cu ocazia ultimei misiuni a unei navete spațiale, STS-135 (Atlantis).

Prima treaptă Falcon 9 va reveni la sol de această dată, în Landing Zone 1, situată la câteva sute de metri de rampa de lansare, fiind pentru prima dată când o tentativă de recuperare a rachetei la sol are loc pe timp de zi. SpaceX a mai încercat cu succes acest lucru în trecut de două ori, dar de fiecare dată pe timp de noapte. SpaceX speră că până la sfârșitul anului să poate folosi din nou și rampa LC-40 și dorește amenajarea unei a doua zone pentru aterizare, deoarece dintre cele 3 segmente ale rachetei Falcon 9, două vor reveni la sol, în timp ce segmentul central va fi recuperat folosind o barjă.

SpaceX
Falcon 9 pe rampa de lansare LC-39A

Pentru că în ultimii ani racheta Falcon 9 a evoluat și dispune astăzi de o putere superioară primei sale versiuni, surplusul de combustibil îi permite să efectueze manevrele necesare revenirii la sol și nu pe o barjă. Capsula Dragon nu s-a modificat aproape deloc de când SpaceX derulează contracte comerciale pentru NASA, însă configurația și parametri motoarelor și a rezervoarelor de combustibil s-au modificat de câteva ori în istoria destul de scurtă a rachetei Falcon 9, îmbunătățindu-i semnificativ performanța.

Lansarea spre Stația Spațială Internațională are de obicei o fereastră de timp instantanee pentru racheta Falcon 9. Datorită unei manevrabilități mai mari în zbor, o rachetă Atlas V cu o capsulă Cygnus la bord poate beneficia de câteva minute suplimentare pentru lansare, pentru a remedia unele probleme care ar putea apărea înainte de terminarea numărătorii inverse. Pentru lansarea de mâine însă, Falcon 9 va trebui să se ridice de pe rampa de lansare la ora 17:01, altfel zborul va fi amânat cu aproape 24 de ore. La 2 zile după lansare va avea loc cuplarea cu Stația Spațială Internațională, care a fost părăsită de toate vehiculele vizitatoare, cu excepția a două capsule Soyuz. Acestea pot fi folosite, în caz de nevoie, ca bărci de salvare pentru echipajul format din 6 membri, însă nici un alt vehicul nu se mai află cuplat cu SSI. Capsula Dragon va rămâne cuplată cu Stația Spațială Internațională timp de aproximativ 30 de zile, după care va reveni pe Pământ. Până atunci, SSI va primi vizita unei capsulei Progress MS-05, programată pentru lansare săptămâna viitoare.

Capsula Dragon va transporta spre Stația Spațială Internațională o încărcătură utilă de aproape 2.4 tone, care va deservi 250 de experimente de la bord. În capsulă se află și câțiva șoricei care vor participa la un experiment pentru studiul pierderii de masă osoasă în zborurile orbitale. Din cele 2.4 tone, 1.5 tone sunt încărcate în compartimentul presurizat al capsulei și restul este în zona nepresurizată. 732 kilograme sunt destinate experimentelor științifice de la bordul stației, 296 kilograme sunt rezervate proviziilor echipajului, 382 kilograme de piese hardware destinate segmentului american și 22 kilograme destinate segmentului rusesc al stației. Dragon va transporta pe orbită și 11 kilograme de computere pentru echipaj și 10 kilograme de echipamente necesare viitoarelor activități extravehiculare. Va fi a 10-a misiune de aprovizionare a SSI derulată de SpaceX dintr-un prim lot de 20 astfel de misiuni contractate de NASA, însă agenția spațială americană a selectat deja compania lui Elon Musk pentru a continua colaborarea până cel puțin în 2024.

SpaceX
Capsula Dragon, capturată de brațul robotic al Stației Spațiale Internaționale

Cele nouă motoare Merlin alei primei trepte vor arde pentru 2:21 minute, urmând ca trei secunde mai târziu să aibă loc separarea dintre cele două trepte care compun racheta, pentru că Dragon să poată porni spre orbită propulsată de motorul Merlin al celei de-a doua trepte, în timp ce prima treaptă va înceape drumul înapoi spre casă. Prima treaptă va mai porni de două ori motorul central Merlin, apoi, după 7:33 minute de la lansare va frâna decisiv, pentru a permite treptei să se așeze pe sol. Motorul celei de-a doua trepte va termina combustibilul și se va opri la 9:05 de la lansare, urmând ca la exact un minut mai târziu să aibă loc separarea acesteia de capsula Dragon. Însă deși în acest moment Dragon ar trebui să fie pe orbită, misiunea nu s-a terminat pentru SpaceX, pentru că la exact 11 minute după T-0 are loc un ultim moment crucial: desfacerea panourilor solare al capsulei, care permit încărcarea bateriilor de la bord și începerea urmăririi Stației Spațiale Internaționale.

În cursul zilei de vineri a fost detectată o scurgere de heliu la cea de-a doua treaptă, însă oficialii de la SpaceX s-au declarat optimiști că incidentul este unul atât de minor încât nu va afecta lansarea. Dacă lansarea CRS-10 nu va fi amânată, SpaceX speră să poată folosi din nou rampa de lansare LC-39A pentru a lansa satelitul Echostar 23 în ultima zi a lunii februarie în ceea ce ar putea să fie una dintre ultimele lansări în care prima treaptă nu va fi recuperată. Pentru această misiune, Falcon 9 are nevoie de toată puterea disponibilă pentru a plasa satelitu de telecomunicații pe orbită corectă.

Lansarea va putea fi urmărită în direct la NASA TV, dar și pe site-ul SpaceX, care de obicei oferă două canale de Youtube: unul pentru publicul general, cu diverși comentatori și o oarecare regie de emisie și un canal pentru publicul cu înclinații tehnice, în care putem auzi doar comunicațiile oficiale ale personalului care coordonează lansarea. Așadar, sâmbătă, 18 februarie de la ora 17:01, SpaceX ne promite, ca de obicei, un spectacol deosebit.

UPDATE: Doar câteva secunde ne-au despărțit de o lansare Falcon 9 sâmbătă. Numărătoarea inversă a fost oprită în ultimele momente din cauza datelor ciudate oferite de un piston al sistemului de direcționare al motorului celei de-a doua trepte. Vremea pentru duminică rămâne la nivelul de 70% favorabilă. Dar dacă lansarea nu are loc mâine (ora 16:38), lucrurile se complică: câteva experimente de la bord vor trebui reglate și din cauza parametrilor orbitali, luni nu vom avea tentativă de lansare. Miercuri este programată o capsulă Progress (MS-05), care are de obicei prioritate în fața Dragon.