OSIRIS-REx a pornit spre Bennu! Și va reveni!

101955 Bennu este un asteroid nu prea mare, dar suficient încât să ne deranjeze destul de serios dacă are vreodată de gând să ne viziteze. A fost descoperit relativ recent (1999), are o masă estimată la 80 de milioane de kilograme și un diametru de aproximativ 510 metri. Este și foarte vechi, cu o vârstă estimată undeva pe la 4.5 miliarde de ani, datând deci de la începuturile sistemului solar, ceea ce îl face o țintă interesantă pentru oamenii de știință. În această noapte, o sondă construită de NASA a pornit spre acest asteroid. Sonda, denumită OSIRIS-REx (Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification and Security-Regolith Explorer.) va ajunge în apropierea lui Bennu în 2018 (după ce va efectua un survol în jurul Pământului, pentru a mai câștiga viteză), când va începe investigațiile de la distanță: analize spectrografice și cartografierea suprafeței. În iulie 2020, sonda se va apropia de suprafața asteroidului și va colecta probe, pe care le va aduce înapoi pe Pământ, pentru a fi studiate. Întoarcerea sondei este așteptată să aibă loc în 2023.

Bennu
Bennu, comparat cu două obiective turistice

Bennu este în același timp o zeitate din mitologia egipteană asociat cu renașterea, în timp ce Osiris este asociat cu lumea de dincolo și cu viața de după moarte. Simbolistica acestor nume este cauzată de capacitatea uriașă de distrugere pe care o are acest asteroid dacă s-ar îndrepta spre Pământ. În 2135, Bennu se va apropia de planeta noastră la o distanță mai mică decât distanța Pământ-Lună, ceea ce-l plasează în subclasa asteroizilor potențial periculoși, iar în 2175 șansele ca acesta să lovească Pământul sunt de 1:2700. Un eventual impact va genera o energie echivalentă cu explozia simultană a 24 de bombe nucleare de 50 megatone (cea mai puternică bombă nucleară testată vreodată, Tsar Bomba, avea 50 de megatone).

În urma acestei misiuni, NASA speră să afle mai multe detalii despre asteroizi, atât științific, dar și din punct de vedere al securității spațiale. Spre exemplu, în această misiune se va testa efectul Yarkovsky, adică modificarea traiectoriei asteroidului cauzată de absorbția luminii solare re-emiterea ei în infraroșu, sub formă de căldură, una din modalitățile care poate ne vor fi la îndemână în viitor, pentru a scpăa de un impact cu un viitor asteroid care ne poate tăia calea. OSIRIS-REx are la bord șase instrumente pentru investigații la fața locului, urmând ca probele aduse pe Pământ să fie studiate în amănunt, în laboratoare specializate.

Nu este prima misiune care își propune să colecteze probe de pe asteroizi, pe care ulterior să le trimită pe Pământ: sonda janponeză Hayabusa a reușit să aducă în 2010 câteva fragmente din asteroidul 25143 Itokawa, după o misiune extrem de spectaculoasă, în timp ce Hayabusa 2 (lansată în decembrie 2014) se îndreaptă deja spre 162173 Ryugu și speră să repete succesul sondei precedente, dar fără peripețiile de care a avut parte aceasta.

Lansarea din această noapte a avut loc folosind o rachetă Atlas V în configurația 411, mai rar întâlnită (1 singur booster suplimentar, cu combustibil solid), de la rampa de lansare SLC-41 (Cape Canaveral).

Atlas V 411 cu OSIRIS-REx
Atlas V 411 cu OSIRIS-REx