Al 10-lea Dragon spre orbită

Vineri, 8 aprilie, SpaceX speră să reușească să repună capsula Dragon pe orbită și chiar mai mult de atât: să încerce din nou o aterizare a primei trepte pe o barjă, aflată de această dată la o distanță mai mică de coastă, 300 kilometri. Alte tentative de a recupera treapta cu ajutorul unei barje trimise în largul coastei de vest sau est nu au avut succes, dar compania americană vrea să reușească acest lucru înainte să repete aterizarea reușită în decembrie anul trecut, pe rampa de la Cape Canaveral. Viitoarea rachetă ullalcon Heavy va avea nevoie de recuperarea cel puțin a uneia dintre cele trei prime trepte folosind o barjă și SpaceX nu a reușit deocamdată să realizeze cu succes această manevră.

La bordul capsulei (în partea nepresurizată a acesteia) se va afla și modulul gonflabil BEAM, proiectat și executat de Bigelow, care va fi atașat stației și va adăuga un volum de 16 metri cubi (1.4 tone), însă astronauții nu vor putea locui deocamdată în interiorul acestui modul decât câteva ore în următoarele luni, pentru a-i monitoriza parametri. După probabil doi ani în care va face parte din SSI, modulul va fi decuplat de structura stației și va reveni în atmosferă. Bigelow speră ca în viitor să poată lansa în spațiu adevărate hoteluri orbitale, pentru viitorii turiști spațiali, hoteluri alcătuite din câteva astfel de module, interconectate. Două astfel de module (Genesis I și II), dar de dimensiuni mai mici, au fost lansate pe orbită în 2006 și respectiv 2007 (folosind rachete Dnepr), însă fără ca acestea să fie cuplate la SSI și astfel nici un echipaj nu a avut acces la aceste module, odată lansate. Bigelow plănuiește să lanseze următorul modul (BA330, cu un volum mult mai mare, 330 metri cubi) la sfârșitul anului 2017. Peste 3 tone de echipamente și provizii sunt împachetate în capsula celor de la SpaceX și așteaptă să ajungă pe Stația Spațială Internațională, printre care și un număr de șoricei vii, pentru un studiu privind pierderea de masă musculară în timpul zborurilor orbitale de lungă durată.

Va fi a 10-a capsulă Dragon lansată de SpaceX și prima misiune cu destinația Stația Spațială Internațională, după incidentul din iunie 2015, când o rachetă Falcon 9 s-a dezintegrat la scurt timp după lansare. De atunci însă, SpaceX a mai lansat trei rachete Falcon 9 (două în cea mai recentă variantă, Full Thrust, dar și ultima lansare pentru varianta precedentă, v1.1). Lansarea de vineri va fi a 23-a lansare a unei rachete Falcon 9, din iunie 2010 și începând cu această misiune, capsulele Dragon vor putea să supraviețuiască unei explozii are rachetei, pentru că SpaceX a modificat software-ul în așa fel încât în cazul unei catastrofe de acest fel, parașutele să fie activate, crescând astfel șansele ca încărcătura de la bord să fie salvată. Dragon urmează să fie cuplat cu Stația Spațială Internațională duminică și va rămâne pe orbită până în 11 mai, când va reveni pe Pământ. De asemenea, este prima lansare Dragon efectuată cu o rachetă Falcon 9 Full Thrust. Spre deosebire de Falcon 9 v1.1, Full Thrust are o treaptă secundară mai lungă, motoare Merlin mai puternice și o temperatură mai scăzută a oxigenului lichid de la bord (-207), ceea ce înseamnă posibilitatea de a stoca în rachetă mai mult combustibil, iar asta înseamnă că acum tentativele de recuperare ale primei trepte pot fi încercate și în timpul misiunilor spre orbită geostaționară.

Lansarea va avea loc de pe rampa de lansare nr. 40 din cadrul complexului de la Cape Canaveral, Florida. Următoarea misiune CRS (Commercial Resupply Services) pentru SSI este programată pentru luna iunie, însă dacă avem noroc, SpaceX mai are câteva lansări pentru partenerii comerciali până atunci, prima dintre ele chiar în această lună.

Spre deosebire de Progress, Dragon nu va andoca direct cu Stația Spațială Internațională, din motive de siguranță. În viitor, când Dragon va transporta astronauți, acesteia îi va fi permisă o andocare directă, însă până atunci capsula doar ajunge în apropierea stației, de unde este capturată folosind brațul robotic, care o va duce spre portul de cuplare. De asemenea, există în principal două diferențe între andocare și cuplare: sasul pentru porturile care permit andocarea au un diametru mai mare, permițând astfel să fie tranzitat de încărcături mai voluminoase. În cazul andocării, legătura dintre modulul stației și vehiculul vizitator este mult mai fermă decât în cazul cuplării, necesitând și un timp mai îndelungat pentru despărțirea vehiculului de stației, față de cazul cuplării simple.

Va fi pentru a doua oară (și pentru prima dată după retragerea navetelor spațiale) când nu mai puțin de șase vehicule vor fi cuplate la Stația Spațială Internațională. Pe lângă Dragon, avem și capsula Cygnus (este pentru prima dată când două vehicule comerciale se află în același timp andocate la SSI), dar și două capsule Soyuz și două nave Progress. Această situație este oarecum asemănătoare cu situația dintre 26 februarie – 7 martie 2011, când la Stația Spațială Internațională erau andocate naveta Discovery (STS-133), două capsule Soyuz, o navă Progress, dar și modulul european ATV și cel japonez HTV. Stația Spațială Internațională menține mereu câte o navă Soyuz andocată pentru fiecare trei membri ai echipajului (deci două pentru un echipaj complet de șase membri), pentru evacuarea rapidă a acestora în caz de urgență. Dragon va fi cuplat la modulul Harmony, în timp ce Cygnus se află atașat de modulul american Unity. Pentru a permite această configurație, anul trecut brațul robotic al stației a mutat modulul Leonardo, care se afla conectat de Unity, la Tranquility.

Dacă totul decurge conforma planului pentru Falcon 9, lucrurile ar trebui să arate cam așa (evenimentele în italic între T+0:03:00 și T+0:09:00 sunt aproximative, legate de recuperarea primei trepte și depind de mai mulți factori: profilul misiunii, încărcătura, distanța barjei față de coastă etc):

  • T+0:00:00: Lansarea are loc după ce computerul verifică că toate cele 9 motoare Merlin funcționează corespunzător, apoi clamele cu care racheta este prinsă de rampa de lansare se desfac și aceasta începe să se înalțe;
  • T+0:01:13: Falcon 9 atinge viteza sunetului (Mach 1);
  • T+0:01:24: Falcon 9 trece prin zona în care presiunea aerodinamică exercitată pe rachetă este maximă (Max Q);
  • T+0:02:30: Cele nouă motoare Merlin 1D ale primei trepte se opresc (MECO);
  • T+0:02:34: Prima treaptă se desprinde de restul rachetei;
  • T+0:02:41: Pornește motorul cele de-a doua trepte;
  • T+0:03:00: Trei dintre cele nouă motoare Merlin 1D ale primei trepte repornesc, pentru poziționarea vehiculului pe direcția de aterizare;
  • T+0:07:00: Are loc principala manevră de frânare, folosind trei motoare Merlin 1D;
  • T+0:08:00: Doar motorul central al primei trepte este folosit pentru faza finală a apropierii de barjă;
  • T+0:09:00: Prima treaptă ar trebui să facă, într-un fel sau altul, contactul cu barja;
  • T+0:10:00: Se oprește motorul celei de-a doua trepte. Dragon ar trebui să fie pe orbită (200 x 360 km, 51.6 grade înclinație);
  • T+0:10:30: Dragon este separat de treapta secundă a rachetei;
  • T+0:12:00: Dragon își extinde panourile solare. Abia acum lansarea poate fi declarată un succes.

Lansarea misiunii CRS-8 este programată pentru vineri, ora 23:43, și va putea fi urmărită în direct la NASA TV sau pe site-ul SpaceX unde probabil vom putea vedea și aterizarea rachetei Falcon 9, după separarea de a doua treaptă. Noi vom urmări evenimentele pas cu pas întreaga după-masă de vineri folosind platforma de chat a parsec.ro.

Capsula Dragon, pregătită pentru lansare
Capsula Dragon, pregătită pentru lansare