Buletin cosmic (VIII)

ExoMars este pe drum spre Marte! Prima fază a misiunii a fost lansată cu succes în 14 martie, folosind o rachetă rusească Proton. După patru manevre de ajustare a orbitei și a avântului necesar, sonda a plecat spre Planeta Roșie, unde va ajunge în 19 octombrie. Atunci, satelitul TGO (Trace Gas Orbiter) va intra pe orbita planetei și un mic lander, Schiaparelli, va coborî pe suprafața lui Marte. TGO va rămâne pe orbită și va investiga planeta, căutând în special surse de metan și așteptând a doua parte a misiunii, care va fi lansată în 2018 și pentru care va funcționa ca un releu de date. Asta pentru că în 2018 va porni spre Marte un mic rover european și o platformă staționară mult mai complexă decât Schiaparelli. Iată cum europenii iau și eu cu asalt Planeta Roșie, după lunga dominație americană. După misiunea Rosetta, ExoMars este probabil una dintre cele mai ambițioase și interesante proiecte spațiale europene. După lansare, a fost adus la zi și tabelul cu sondele aflate în misiune în sistemul solar.

În 10 martie, Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) a împlinit 10 ani de când orbitează planeta Marte. Lansat în 12 august 2005 de către o rachetă Atlas V (în configurația 401), MRO studiază neobosită planeta Marte și funcționează și ca un releu de comunicație pentru roverele aflate la sol. Câteva numere impresionante legate de această sondă longevivă: 264 terabiți de date transmise (majoritatea imagini), peste 1.5 miliarde de kilometri parcurși de la lansare, peste 45000 de orbite în jurul lui Marte, a studiat locul de amartizare pentru nu mai puțin de 7 misiuni ulterioare și a capturat peste 216000 de imagini cu suprafața planetei Marte. Din cele 7 misiuni active în acest moment în vecinătatea planetei Marte, MRO a trimis acasă mai multe date decât toatele celelalte 6 misiuni împreună! Sonda este în formă maximă și astăzi, cu toate cele 6 instrumente științifice încă active și funcționale. Însă cu toate acestea, MRO nu deține recordul pentru cea mai longevivă sondă, titlul îi aparține unei alte sonde marțiene americane, 2001 Mars Odyssey, lansată în, ați ghicit, 2001, și aflată pe orbita lui Marte din 24 octombrie 2001.

Avem câteva noutăți legate și de compania care vrea să ajungă pe Marte cu echipaj uman în viitorul apropiat, SpaceX. Astfel, am aflat că în prezent, linia de producție poate asambla o rachetă Falcon 9 în 3 săptămâni și timpul necesar va scădea în viitor la 2 săptămâni. Lansarea Falcon Heavy este acum programată pentru luna noiembrie, iar alte 3 lansări sunt programate pentru următoarele 6 luni. Probabil o rachetă Falcon 9 va folosi legendara rampă LC-39A de la Cape Canaveral înainte de debutul Falcon Heavy. Pentru 2016 mai sunt programate încă 16 lansări SpaceX și numărul acestora va crește cu până la 50% în 2017. Anul acesta SpaceX speră să poată refolosi o treaptă primară recuperată. Următoarea tentativă va avea loc la începutul lunii aprilie, când o capsulă Dragon va fi lansată spre Stația Spațială Internațională.

Și tot din SUA, avem vești bune de la NASA, care în 10 martie, La centrul Stennis din Mississippi, a testat un motor RS-25 (denumit și SSME – Space Shuttle Main Engine), în vederea pregătirii viitoarelor misiuni SLS. Motorul testat (E2059) a fost unul din cele trei care a propulsat cinci misiuni ale navetei spațiale (Atlantis: STS-117, STS-122 și STS-125, apoi Endeavour: STS-130 și STS-134) și care va fi probabil folosit în prima misiune SLS cu echipaj uman, după 2021. SLS va folosi pentru prima treaptă 5 motoare RS-25, însă acestea nu vor mai fi refolosite. Testul a durat 500 de secunde, timp în care motorul a ajuns și la 109% din puterea sa nominală (față de 104.5%, valoarea maximă folosită pentru zborurile navetei spațiale).

O rachetă Soyuz 2-1b care trebuia să lanseze astăzi un satelit Resurs-P3 în 12 martie a rămas înțepenită pe rampa de lansare. Transmisiunea video în direct de la Baikonur a fost imediat întreruptă, dar ulterior restabilită. Ultima dată când motoarele unei rachete R-7 au refuzat să ridice o rachetă de pe rampă a fost în 1997. Se pare însă că nu este ceva grav, pentru că a doua zi racheta a decolat fără probleme de la Baikonur, cu câteva ore înainte de lansarea ExoMars. Problemele au continuat însă pe orbită, unde panourile solare nu s-au desfășurat așa cum fusese inițial stabilit.

A doua lansare din 2016 a unei rachete europene Ariane 5 a avut loc în 9 martie (video), pentru a urca pe orbită satelitul de telecomunicații Eutelsat 65 West A, care urmează să fie intens folosit în această vară, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Rio.

Cel mai nou satelit meteorologic militar, DMSP F19 (Defense Meteorological Satellite Program Flight 19) refuză să răspundă comenzilor de la sol și astfel nu mai poate fi controlat de aproape o lună de zile. Cu o masă de 1.2 tone, satelitul a fost lansat în 3 aprilie 2014 de către o rachetă Atlas V și de atunci se află pe orbită polară, alături de alți 5 sateliți din aceiași constelație. Satelitul trebuia să funcționeze pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de zile, iar ceilalți sateliți meteorologici din aceiași constelație și-au depășit deja perioada de funcționare estimată inițial. Nu este pentru prima dată când sateliții DMSP, construiți de Lockheed Martin, au probleme: un astfel de satelit lansat în 1995 (DMSP F13) a explodat pe orbită anul trecut, împrăștiind reziduuri pe o zonă extinsă. US Air Force intenționează să-și modernizeze flota de sateliți meteorologici proprii începând cu 2020. DMSP F19 a fost construit în 1998 și depozitat până la momentul lansării din 2014.

parsec.ro încearcă să fie mai interactiv. Am introdus de câteva zile un sistem de chat bazat pe grupuri Telegram. De ce Telegram? Dincolo de facilitățile de criptare serioasă a mesajelor, aplicația este una open-source și cu adevărat class-platform, adică poate fi folosită nativ pentru desktop (Wnidows, Mac, Linux), mobil (iOS, Android și chiar Windows) sau browser. Oferă un preview frumos pentru linkuri, notificări, alerte (ideale pentru lansări, de exemplu) și… emoji! Dacă nu ați auzit de telegram, încercați-l aici: https://telegram.org Pentru grupul parsec.ro, click aici, vă aștept: https://telegram.me/parsecro.

Sistemul de chat urmează să fie folosit mai intens în timpul lansărilor și prima ocazie se ivește chiar în această săptămână. Vineri, 18 mertie, la ora 23:26, o capsulă Soyuz TMA-20M va pleca spre Stația Spațială Internațională, împreună cu Alexei Ovchinin, Oleg Skripochka, Jeffrey Williams. Alături de ei, în afara capsulei, va fi și imaginea lui Iuri Gagarin, pentru aniversarea primului zbor cosmic cu echipaj uman, din 12 aprilie 1961. Ovchinin este singurul dintre cei trei care se află la primul său zbor cosmic și va fi a 544-a persoană care va zbura în spațiu. Cuplarea cu Stația Spațială Internațională va avea loc la aproximativ 6 ore de la lansare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *