Buletin cosmic (VII)

Misiunea de (aproape) un an de zile a luat sfârșit și după 340 de zile petrecute la bordul Stației Spațiale Internaționale, Scott Kelly și Mikhail Korniyenko (alături de Sergei Volkov) au revenit cu bine în dimineața zilei de 2 martie înapoi pe Pământ la bordul capsulei Soyuz TMA-18M. Deși cu această ocazie Scott Kelly a devenit americanul care a petrecut continuu cea mai lungă perioadă în spațiu, el se află doar pe locul 4 într-un clasament general în care primele 3 poziții sunt ocupate de cosmonauți sovietici sau ruși. Valeri Polyakov a petrecut la bordul stației spațiale MIR nu mai puțin de 437 de zile iar într-un clasament american Scott Kelly l-a devansat pe Michael López-Alegría, al cărui record de 215 zile a fost realizat tot la bordul Stației Spațiale Internaționale.

După plecarea celor trei astronauți, nava Progress M-29M cuplată cu modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale și-a pornit ieri-dimineață propulsoarele timp de 500 de secunde, pentru corecția traiectoriei SSI, necesară pentru ca viitoarea capsulă cu echipaj, Soyuz TMA-20M, să poată urma o traiectorie expres de 6 ore în drum spre avanpostul orbital. Lansarea va avea loc în 18 martie și va readuce numărul astronauților aflați pe orbită la un efectiv complet de șapte persoane.

SpaceX a reușit în cele din urmă să lanseze satelitul SES-9 din a cincea încercare, în 4 martie 2016. Satelitul a fost plasat cu succes pe orbită, însă prima treaptă a rachetei Falcon 9 nu a fost recuperată nici de această dată. Înainte de lansare, oficialii de la SpaceX au declarat că acest lucru este puțin probabil să aibă șanse de succes, datorită profilului zborului: satelitul SES-9 a avut nevoie de o inserție orbitală mai deosebită față de misiunile precedente, necesitând mai mult combustibil, ceea ce înseamnă a a rămas mai puțin combustibil pentru manevra de recuperare a treptei. Aceasta nu a putut fi adusă pe uscat și chiar și așa, de această dată nu s-a mai folosit frânarea inițială de la altitudine, treapta revenit cu o viteză mult mai mare spre barjă. Pentru ultima treaptă a zborului s-au folosit trei motoare (și nu unul, așa cum se folosea până acum) pentru a reduce viteza rachetei la zero, însă aceasta nu a nimerit barja. Însă Elon Musk a declarat că următoarea misiune Falcon 9, care va transporta o capsulă Dragon spre SSI, va avea suficient combustibil rămas pentru a încerca o nouă revenire la sol. Lansarea Dragon este programată pentru 30 martie, cu mari șanse ca misiunea să fie lansată în aprilie.

ExoMars, misiunea europeană care va porni în 14 martie spre Marte, este pregătită pentru lansarea care va avea loc de la Baikonur. Zilele trecute sonda a fost montată deasupra treptei Briz-M, care urmează să fie cuplată cu racheta Proton-M. Detalii despre ExoMars veți putea citi în paginile următorului număr Știință&Tehnică, care va apărea în preajma datei lansării din 14 martie.

Controversatul satelit nord-coreean Kwangmyŏngsŏng-4 a fost urmărit recent de o stație de urmărire din Olanda și se pare că acesta nu se mai rotește necontrolat în jurul axelor sale. Este astfel foarte probabil ca rotirea necontrolată din primele ore și zile de zbor să fie doar o etapă temporară a procesului de stabilizare, lucru care nu este tocmai neobișnuit și a mai fost observată și în cazul altor sateliți. Asta înseamnă că este posibil ca satelitul să fie activ.

Și pentru că povestim despre sateliți curioși, trebuie spus că satelitul rusesc militar Olimp‑K s-a poziționat la sfârșitul lunii februarie între alți doi sateliți: Intelsat 10-02 (satelit de telecomunicații comerciale) și Skynet 4C (un mai vechi satelit al ministerului de apărare britanic). Nu este pentru prima dată când acest satelitu hoinar efectuează astfel de manevre ciudate și periculoase, dar mai multe detalii despre Olimp-K se regăsesc într-un articol dedicat.

Satelitul românesc Goliat nu a fost o reușită pentru noi, însă o echipă de la Institutul de Studii Spațiale și-a propus să încerce din nou și să lanseze de această dată o pereche de sateliți de tip Cubesat 2U, denumiți QB50-RO01 si QB50-RO02, dezvoltați în cadrul proiectului Robisat. Mai multe detalii despre acest proiect puteți citi în secțiunea SpaceAlliance dedicată Robisat, dar și despre problemele cu care echipa Robisat se confruntă în ceea ce privește lansarea acestor sateliți.

Următoarea lansare din această lună este programată pentru miercuri dimineață, când o rachetă Ariane 5 va urca pe orbită satelitul de telecomunicații Eutelsat 65 West A, iar joi este programată lansarea unui nou satelit indian din seria IRNSS. Încă alte 6 lansări mai sunt programate pentru luna martie, din care 4 zboruri spre Stația Spațială Internațională (Soyuz — cu echipaj, Progress, Dragon și Cygnus) și unul spre Marte (ExoMars).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *