Buletin cosmic (V)

Agenția Spațială Europeană a anunțat că șansele ca landerul Philae să mai comunice vreodată cu noi sunt minime. Odată cu depărtarea cometei 67P/Churyumov–Gerasimenko de Soare, temperaturile la suprafața acesteia au scăzut și probabil bateriile robotului nu mai pot fi reîncărcate. Oricum poziția acestuia, într-o vale umbrită, nu este prea fericită și a fost motivul pentru care ultima sa transmisiunea a avut loc acum 7 luni. Rosetta a efectuat câteva manevre de apropiere de zona în care se crede că se află Philae, pentru un eventual contact, însă toate încercările ESA de a-l contacta pe Philae au fost sortite eșecului. Misiunea Rosettei se va termina în septembrie, când sonda se va îndrepta și ea spre suprafața cometei, consumându-și astfel întreg combustibilul de la bord.

Miercuri, o rachetă Delta IV Medium a transportat pe orbită un satelit de spionaj al National Reconnaissance Office (NRO), cel mai probabil unul din seria Topaz. Lansarea a avut loc de la baza militară din Vandenberg, California. Detalii despre lansare, despre Vandenberg și racheta Delta IV, puteți citi într-un material ceva mai detalia, publicat săptămâna trecută.

Știrea cu privire la detectarea undelor gravitaționale a făcut înconjurul lumii săptămâna trecută. Nu am scris despre asta pentru că există deja multe descrieri clare și detaliate ale fenomenului, însă trebuie precizat că viitoarele confirmări ale undelor gravitaționale vor veni (și) din spațiu: Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat în 3 decembrie 2015, la bordul unei rachete Vega (foto), sonda LISA Pathfinder, care va testa câteva dintre tehnologiile necesare construirii în viitor a unui interferometru capabil să detecteze cu o mai mare precizie unde gravitaționale. Proiectul se numește Evolved Laser Interferometer Space Antenna (eLISA) și dacă ESA va avea fondurile necesare, interferometrul va fi lansat în spațiu în 2034.

India a anunțat plănuiește să lanseze în decembrie 2016, cea mai puternică rachetă a sa: Geosynchronous Satellite Launch Vehicle (GSLV) Mark III, capabilă să ridice până la 4 tone pe orbită geostaționară. De asemenea, ISRO lucrează în preent la o rachetă nouă, capabilă să urce 10 tone pe orbită, și care va debuta probabil în anii următori.

O știre bizară vine din Rusia, care anunță că dorește să testeze o nouă generație de rachete balistice intercontinentale cu încărcătură nucleară prin… bombardarea asteroidului 99942 Apophis (325 metri diametru). Având în vedere că astăzi se împlinesc 3 ani de la incidentul de la Chelyabinsk, Rusia vrea să-și apere mai bine teritoriul, inclusiv față de agresiunile care vin din cosmos. Având în vedere că actualele rachete balistice au nevoie de câteva ore pentru a fi încărcate cu combustibil și lansate, noua generație trebuie să fie una care să poată răspunde mult mai prompt în fața unor astfel de amenințări. În 2036, Apophis se va apropia la aproximativ 23 de milioane de kilometri de Pământ în 2036.

Deși bugetul SUA va fi cu 4% mai mare în 2017, banii ceruți de administrația Obama pentru NASA vor scădea cu 300 de milioane dolari față de 2016. Space Launch System (SLS) pierde 35% din bugetul pe 2016 (primește doar 1.3 miliarde în loc de 2 miliarde cât a fost alocat pentru 2016). Reducerile înseamnă și amânarea cu cel puțin cinci ani a unei misiuni spre Europa, împinsă acum undeva aproape de anul 2030. În total, bugetul NASA pentru 2017 urmează să fie 19,025 miliarde dolari, însă aceasta este doar o propunere a președintelui, care trebuie să treacă și de Congres.

Lasă un comentariu