De ce nu am încredere în ARCA Space

În ultimele zile am aflat din presa românească (respectabilă: HotNews, Digi24, Republica.ro) și cea internațională (Ars TechnicaThe Verge) că ARCA Space are un proiect nou: un fel de placă zburătoare. Știrea a venit împreună cu victimizarea membrilor ARCA, care ar fi niște români geniali, renegați de statul român corupt, nevoiți să muncească pentru o viață mai bună în Statele Unite. Pentru că, nu-i așa, România nu știe să-și prețuiască valorile, un slogan facil, îmbrățișat imediat de comentatorii online, dar și de unele surse de știri. Dacă ați fost câtuși de puțin interesați de activitățile spațiale, cu siguranță că ați mai auzit de ARCA și proiectele ei fantastice. Nu sunt familiar cu domeniul plăcilor zburătoare, așa că nu voi comenta prea mult pe marginea plăcii și a caracteristicilor tehnice, dar cred că putem cădea de acord că nu românii de la ARCA au inventat conceptul. Și sunt destul de familiar cu alte domenii încât să-mi dau seama că toate proiectele ARCA sunt simple artificii de presă, nimic mai mult.

Începuturile: racheta Helen

Îmi aduc aminte de o ediție a emisiunii Surprize, surprize de la TVR1, în care membri ARCA au adus în platou o rachetă ciudată, denumită Helen (sau era Stabilo? Nu mai rețin). Nu mai rețin dacă era vorba de o machetă sau era chiar racheta de care cei de la ARCA erau atât de mândri. Eram și eu, nu vedeai în fiecare îi rachete românești. Mai îmi aduc aminte că a fost o campanie de strângere de fonduri, la care a fost invitat și publicul să participe. Unul din sponsorii principali era pe atunci o bancă, BRD, care a rămas mult timp alături de ARCA. Lansarea rachetei a avut loc în 2010 și a fost un moment important pentru ARCA, dar și pentru cei interesați de aeronautică: a trecut mai bine de jumătate de secol de când SUA au renunțat la rachetele lansate în primă fază cu ajutorul baloanelor cu heliu, cum este și cazul Helen. Mai mult decât atât, racheta folosea un principiu la care americanii renunțaseră încă din anii ’20. Acum, între noi fie vorba, racheta nu a ajuns în spațiu, urcând până la o altitudine de 40 de kilometri, cu 60 de kilometri sub linia Kármán, recunoscută internațional drept granița spațiului cosmic, o performanță demnă de cluburile de rachetiști amatori, nu de un efort național, așa cum părea la acea vreme lansarea Helen. Dar, după campania masivă de adunare de fonduri, după o lansare cu succes, transmisă în direct de televiziunile de știri ale vremii, evenimentul nu mai este astăzi marcat pe site-ul ARCA Space decât frugal. Nu am găsit nici o referire la data lansării racheta Helen (2? – îmi este greu să urmăresc datele prezentate pe site-ul oficial, sunt destul de haotice, puțin text, multe imagini) sau la memorabilă zi în care în România se lansa prima rachetă. Numai mie îmi pare curios acest comportament, de a șterge aproape orice referire la racheta Helen? Nu-i nimic, unii au arhiva evenimentului și a discuțiilor de pe marginea lui, cine este interesat de părerile unor specialiști în domeniu, poate urmări acest fir de discuție de pe site-ul NASASpaceFlight.com.

Executor și Haas

A trecut lansarea și lumea a uitat de Helen. ARCA însă nu se culcă pe lauri și anunță planurile pentru un motor de rachetă propriu, denumit Executor. A fost momentul în care interesul personal pentru acțiunile companiei s-a comutat de pe modul entuziast pe cel sceptic. Cum crede o echipă din Râmnicu-Vâlcea că poate veni pe scenă cu un motor de rachetă? Fizica și chimia din spatele unui motor de rachetă sunt extrem de bine cunoscute, știința propulsoarelor chimice fiind una destul de bine pusă la punct în ultima jumătate de secol, din mai multe motive, inclusiv militare. Se cunosc foarte bine parametrii, materialele și tipurile de combustibil pentru orice tip de motor chimic, nu cred că domeniul mai permite inovații revoluționare peste noapte. Se investesc probabil zeci sau sute de miliarde de dolari anual în domeniu și de către state sau companii cu experiență de ordinul decadelor. Dacă Forțele Aeriene ale SUA folosesc pentru lansarea propriilor sateliți un motor al cărui design a fost stabilit în URSS în anii ’60, cred că am spus destule despre cât de multe se mai pot inova în acest domeniu. SpaceX și Blue Origin sunt două companii care au realizat cele mai recente motoare americane performante, dar în spatele acestora sunt contracte de miliarde de dolari și un know-how la care noi cei din estul Europei nu putem decât să visăm. Și nici vestul nu se poate lăuda cu progrese prea mari, motorul Vulcain al rachetei Ariane a fost construit printr-un efort general al celor mai puternic industrializate state din vestul Europei. Cu toate acestea, ARCA Space propune Executor, un motor care ar urma să propulseze rachetele Haas. Rachete tot de producție proprie. Eu mai cunosc o singură companie care a fost în stare să-și construiască singură  racheta și motorul, cu eforturi și fonduri uriașe.

De data aceasta, pe site-ul ARCA Space avem informații despre cele două rachete, Haas 2B și Haas 2C. Undeva în subsolul unei pagini există informația despre o așa numită Misiune 8, care ar fi avut loc în 2012, prima dintr-o serie de 5 astfel de misiuni, pentru a testa parametri propulsorului. Nici un cuvânt despre restul misiunilor, nici un cuvânt despre succesul misiunii. Doar poze frumoase, tabele cu parametri (neverificați în zbor, doar intuiți) și povești frumoase despre o capsulă care va putea transporta un echipaj uman. Uhm, nu știu dacă cei de la ARCA Space știu ce reglementări sunt în domeniu, dar vă spun sigur că în acest moment nici cel mai sigur lansator american, Atlas V, nu are certificare pentru a lansa un echipaj uman. De fapt, în acest moment, după retragerea navetelor spațiale, nici un vehicul american sau european  nu este suficient de sigur pentru a permite lansarea cu echipaj. Singurii care mai lansează oameni în spațiu în 2016 sunt rușii și probabil chinezii. Dar ARCA Space vorbește cu atâta lejeritate despre capsula pentru echipaj încât par la doar un pas SpaceX și Boeing, două companii selectate de NASA pentru a transporta echipaj spre Stația Spațială Internațională. Din nou, mie această abordare îmi pare cel puțin naivă: nu avem nici o lansare, nici un test al vehiculului în zbor, dar vorbim despre capsule, turism spațial și lansări de echipaj! Datele tehnice prezentate pe site-ul lor oficial (undeva printre pozele cu șublerul) spune ceva și despre un echipaj, dar nu doar că racheta Haas nu a purtat vreodată un echipaj, ea nici nu a zburat vreodată…

Diversificarea portofoliului: avioane, drone, plăci zburătoare

După ce au uitat de Helen și pentru că Executor încă nu este gata să propulseze echipajul la bordul rachetelor închipuite Haas, ARCA space este neobosită și anunță alte planuri: după prima așa-zisa rachetă românească, ar fi trebuit să urmeze primul avion supersonic românesc, IAR-111 Excelsior! Care va efectua zboruri suborbitale! Din nou, ARCA Space a făcut curat pe canalul propriu de YouTube și a înlăturat niște clipuri video, în care membri ARCA discutau design-ul avionului în niște ședințe de brainstorming absolut savuroase. Păcat că nu le pot revedea și împărtăși cu voi. Și avionul a fost îngropat, îl puteți descoperi doar dacă accesați linkul din footer-ul paginii principale a site-ului oficial ARCA Space. Câteva poze, puțin text, cam asta este povestea avionului românesc supersonic invizibil, pentru că nimeni nu l-a văzut vreodată.

Cred că undeva prin 2014, ARCA Space se supără rău de tot pe Agenția Spațială Română (ROSA, agenție guvernamentală, membră a Agenției Spațiale Europene – ESA din 2011, a doua agenție spațială est-europeană care aderă la ESA). În urma unor declarații beligerante la adresa ROSA, ARCA Space anunță cu surle și trâmbițe că părăsește România și își mută operațiunile în Statele Unite. Nu mai rețin dacă înainte sau după această mutare au anunțat că noul proiect ARCA Space este dezvoltarea de drone! Și plăci zburătoare!

Așadar, o companie care plănuia să lanseze o rachetă construită după un concept teoretic dovedit greșit încă de la începutul secolului trecut, care promite un motor și o rachetă nouă, care dorește să realizeze un avion supersonic suborbital, anunță acum că dorește să realizeze drone și o placă zburătoare. Avem de-a face cu un portofoliu extrem de vast! Compania americană SpaceX este unică prin faptul că au reușit să facă singuri o rachetă și un motor propriu, dar ARCA Space, vrea mai mult. Fără să aibă personalul necesar, nici calificat și nici suficient ca număr, sau fonduri suficiente. Sper să nu vă supărați pe mine, dar absolvenții universităților din România (printre care mă număr și eu, dar și membri ARCA Space) nu prea pot concura cu absolvenții universităților din Statele Unite, când vine vorba de științe aerospațiale.

ExoMars HADT

Să nu credeți că planurile pentru rachete, motoare, avioane, drone sau plăci zburătoare sunt singurele îndeletniciri ARCA. Nici vorbă! ARCA Space se laudă cu un contract de 1.2 milioane de dolari câștigat de la Agenția Spațială Europeană pentru a testa parașutele pe care la va folosit viitoare misiune spațială europeană ExoMars, High Altitude Drop Test (HADT). Cel puțin așa susțin cei de la ARCA Space. Este interesant că pe site-ul Agenției Spațiale Europene, acest aspect nu este menționat:

HIGH ALTITUDE DROP TESTS

The low atmospheric pressure on Mars, less than 1/100 of standard atmospheric pressure on Earth, could prevent the parachute canopy from inflating properly. It is possible to study this in detail at roughly 30 km altitude on Earth, where atmospheric pressure conditions match those on Mars. This is done using a stratospheric balloon which carries the parachute system stowed inside a rocket-shaped test vehicle and drops it at the required altitude.

To assess this method, a sub-scale test was performed in England using a 2.5-metre diameter parachute model. This drop test allowed assessment of the techniques and measurement systems that will be used in the forthcoming full-scale high-altitude drop test scheduled for mid-2012 at the Esrange Space Center in Sweden.

The parachute test activities are carried out by Thales Alenia Space, France, and AeroSekur, led by Thales Alenia Space – Italy, including key contributions from Vorticity Ltd. and Cambridge University (sub-scale high altitude drop tests) and CNES / Swedish Space Corporation (full-scale high altitude drop tests to be performed in 2012), under the close supervision of ESA.

Așadar, nici urmă de ARCA Space. Să fie o eroare din partea Agenției Spațiale Europene? Dau din umeri nedumerit și caut ARCA în motorul de căutare aflat pe prima pagină a site-ului oficial ESA. Ia uitați ce am găsit: aici sau aici. Așadar, nimic. ESA nu pomenește nici un cuvânt despre ARCA sau despre vreun contract de peste 1 milion de euro. Concluziile le trageți singuri.

În loc de concluzii

Nu știu dacă cei de la ARCA Space sunt șarlatani sau nu. Nu-i cunosc personal și nici nu îmi doresc acest lucru. Poate sunt doar naivi sau visători, așa cum spuneau în clipul de promovare al plăcii zburătoare și atunci nu îi putem condamna. Dar știu cu siguranță că eu nu am încredere în ARCA. Nu am încredere în proiectele lor, în echipa lor, în declarațiile lor. Am exact aceeași reacție ca și în cazul Mars One. Personal cred că astfel de organizații nu fac decât să discrediteze activitățile spațiale oneste și să ducă, prin acțiunile și declarațiile lor, o umbră de neseriozitate și naivitate asupra altor eforturi serioase din acest domeniu. Aș fi preferat să se concentreze pe mai puține lucruri. Pe acel motor de rachetă, să-l facă, să-l testeze, să-l îmbunătățească, să-l folosească, să lanseze ceva cu el. Orice. Să văd un progres, un rezultat, o lansare, nu doar proiecte și clipuri video din care ne așteptăm să ne facă cu ochiul un produs Apple.

ARCA Space acționează similar cu cei care promovează produse pseudo-science: folosesc hiperbole, cuvinte complicate, un site haotic, pentru a transmite un mesaj greu de descifrat de către cei fără studii sau preocupări în domeniu. Nu ai nevoie de studii de aeronautică pentru a sesiza enormitățile din spatele declarațiilor ARCA Space, e nevoie doar de bun simț și o minimă educație științifică. ARCA Space se înscrie astfel pe o listă din care mai face parte Mars One, companii producătoare de produse homeopate, numerologi, parapsihologi sau astrologi: același discurs, aceleași rezultate nule.

Dar este o părere personală și poate fi una greșită. Am râs cu toții când Elon Musk a spus că vrea să aducă o rachetă pe rampa de lansare, dar a reușit. Eu cred că există totuși o diferență de câteva ordine de mărime între ARCA Space și SpaceX (o excepție fericită, totuși, în industria de profil), dar dacă ARCA Space mă va contrazice prin fapte, voi fi bucuros, pentru că va fi în folosul tuturor. Nu a făcut-o până acum, are însă tot viitorul în față, însă eu pur și simplu nu pot să iau în serios declarațiile ARCA Space.