Primul eșec Falcon 9

Racheta Falcon 9 s-a dezintegrat astăzi deasupra oceanului Atlantic, la 2 minute și 20 de secunde de la lansare. Este primul eșec al acestui tip de rachetă pentru cei de la SpaceX.

nasafalcon759

Lansarea de astăzi era așteptată cu interes pentru că, după desprinderea primei trepte a rachetei, aceasta trebuia să încerce, pentru a treia oară, să revină controlat și să aterizeze pe o platformă care o aștepta în apele Atlanticului. Lansarea în sine părea una de rutină, după ce SpaceX a lansat în trecut 18 rachete Falcon fără probleme majore. Însă înainte de desprinderea treptelor, ceva s-a întâmplat și racheta s-a dezintegrat la o altitudine de 45 kilometri și o viteză de 1.5 km/s.

Misiunea principală a rachetei era transportul unei capsule Dragon spre Stația Spațială Internațională, plină cu provizii pentru echipaj, echipamente științifice (experimentele ale studenților pierdute în urma exploziei rachetei Antares de anul trecut) și diverse componente care urmau să fie folosite la bordul stației spațiale (cele mai importante fiind un nou adaptor pentru andocarea viitoarelor vehicule vizitatoare – IDA, un costum pentru activități extravehiculare și un nou sistem de filtre pentru recircularea apei).

Administratorul NASA, Charles Bolden, și-a exprimat dezamăgirea cu privire la eșecul de astăzi a companiei SpaceX, unul din partenerii privați ai agenției spațiale americane care execută misiuni comerciale pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale. Misiunea de astăzi ar fi fost a opta, după șapte misiuni derulate cu succes de SpaceX.

Echipajul aflat pe orbită la bordul ISS este însă în afara oricărui pericol, chiar dacă și nava rusească Progress M-27M, care urma să transporte provizii, a fost pierdută fix acum 2 luni de zile, în 28 aprilie 2015. Rezervele de alimente de pe ISS sunt suficiente până în luna octombrie dacă nici un alt transport nu va ajunge la bordul stației. Dar săptămâna viitoare este programat un nou zbor Progress, iar în luna august spre ISS va decola și o navă japoneză HTV. Dacă proviziile ajung pentru mai puțin de 45 de zile, atunci încep discuțiile cu privire la părăsirea acesteia de către echipaj, dar nu suntem încă în acel moment și sperăm să nici nu fie cazul pentru astfel de proceduri în viitorul apropiat.

În ce privește nava rusească Progress, pentru a evita problemele din ultima misiune, care au dus la pierderea navei, a fost înlocuită cea de-a treia treaptă a rachetei cu o configurație mai veche. Lansarea este programată pentru vineri, 3 iulie 2015.

O altă lansare Orbital este programată pentru sfârșitul anului, folosind racheta proprie Antares. Dacă va fi necesară o lansare mai rapidă decât permite racheta Antares, capsula Cygnus poate fi la nevoie montată și pe o rachetă Atlas V.

Oficialii NASA au precizat că acest eșec nu va modifica orarul lansărilor viitoare și vom avea în continuare 6 astronauți pe Stația Spațială Internațională și nu va fi nevoie reducerea echipajului la 3. Un echipaj redus înseamnă deja probleme în ce privește menținerea stației în parametri normali și având în vedere situația proviziilor de la bord, nu este necesar acest pas.

NASA are proceduri pentru pierderea unui vehicul cargo, însă situația de față este delicată pentru că au fost pierdute trei astfel de vehicule, toate diferite, o situație care nu a fost anticipată (Cygnus/Orbital – 28 octombrie 2014, Progress/Roscosmos – 28 aprilie 2015, Dragon/SpaceX – 28 iunie 2015).

SpaceX a confirmat că prima treaptă a funcționat nominal, iar capsula Dragon a supraviețuit în prima fază dezintegrării rachetei, pentru că aceasta a continuat să transmită date telemetrice după explozie. Cauza nu este încă foarte clară, dar datele pe care le avem în acest moment converg spre o problemă apărută la cea de-a doua treaptă, unde a fost observată o creștere a presiunii chiar înainte de dezintegrare. Probabil dacă în capsulă se afla un echipaj, acesta ar fi supraviețuit, pentru că în viitor aceste capsule vor avea posibilitatea de a se depărta de o rachetă care explodează. Un astfel de sistem a fost testat cu succes de SpaceX chiar luna trecută, dar nu a fost prevăzut pentru misiunea de astăzi și nici nu va fi prevăzut pentru zboruri cargo. Deși oficialii SpaceX nu au confirmat oficial, lansarea unei rachete Falcon 9 costă cel puțin 60 de milioane de dolari, în timp ce NASA a plătit 133 de milioane de dolari pentru această misiune, sumă care include și capsula Dragon și care acoperă și o parte din costurile asociate cu dezvoltarea capsulei.

În funcție de cauzele acestui accident, oficialii NASA au declarat că vor stabili ulterior dacă programul care urmărea să lanseze un echipaj cu capsula Dragon 2 în 2017 rămâne nemodificat, dar s-au declarat optimiști, la fel ca și reprezentanții companiei SpaceX. Aceștia din urmă au precizat că acest incident nu va influența celelalte planuri ale companiei, aici incluzând probabil și viitorul lansator Falcon Heavy.

Investigația asupra cauzelor exact ale dezintegrării va dura probabil câteva luni de zile, perioadă în care rachetele Falcon 9 râmân consemnate la sol. Următoarele două lansări erau programate pentru luna august, când urma să fie lansat satelitul Jason 3, respectiv satelitul de telecomunicații SES-9. SpaceX a câștigat de curând în instanță dreptul de a participa la licitațiile organizate de US Air Force în vederea lansărilor de sateliți militari, întrerupând astfel monopolul instituit de o bună perioadă de timp de consorțiul ULA.


Lansare (cameră NASA)
Lansare (cameră SpaceX)
Declarația administratorului NASA, Charles Bolden
Conferința de presă post-lansare

3 Comments

  1. Este adevarat ca s-a amanat lansarea rachetei Falcon Heavy pentru primavara anului viitor?

Lasă un comentariu