Rachete indiene

Pentru că am vorbit data trecută despre lansările și necazurile GSLV, este, cred eu, potrivit să trecem rapid în revistă rachetele care au fost lansate din India sau cele de care dispune în prezent ISRO (Indian Space Research Organization), agenția spațială indiană.

Prima încercare indiană de a plasa un satelit pe orbită a avut loc în în 10 august 1979, când o rachetă SLV (Satellite Launch Vehicle, indienii nu au prea multă imaginație când vine vorba de a-și boteza racehtele) a eșuat în tentativa de lansare a satelitului RTP, datorită unei defecțiuni survenite la cea de-a doua treaptă. Un an mai târziu însă, în 18 iulie 1980, India lansează o nouă rachetă SLV, care are la bord satelitul RS-1. Un nou eșec al primului propulsor indian are loc în 1981, iar o a patra lansare SLV, de dat asta cu succes, se petrece în aprilie 1983. SLV a avut parte de patru lansări, din care două eșecuri și două reușite.

Succesorul lui SLV a fost propulsorul ASLV (Augmented Satellite Launch Vehicle), practic o rachetă SLV îmbunătățită. Primele două tentative au fost sortite eșecului: în 1987 și 1988, cele două rachete ASLV nu au ajuns să-și ducă la sfârșit misiunea. Un succes parțial are loc cu ocazia celei de-a treia lansări (mai 1992), însă satelitul, plasat pe o orbită diferită decât cea programată inițial, nu poate fi folosit la întreaga capacitate, așa că este planificat o nouă misiune. Din fericire, ultimul zbor al unei rachete ASLV a fost unul norocos și satelitul SROSS-C2 a putut să preia sarcinile predecesorului său, SROSS-C. Se întâmpla în 4 mai 1994.

Încă din 1993, India testează un nou propulsor, denumit PSLV (Polar Satelitte Launch Vehicle), care se va dovedi mult mai robust. Din cele 25 de lansări, doar 2 au eșuat (primul eșec fiind chiar primul zbor, din 20 septembrie 1993), ceea ce este remarcabil, dacă privim la istoria primelor zboruri indiene. Ultimul zbor problematic al rachetei PSLV a fost în 29 septembrie 1997, iar de atunci, 20 de misiuni au fost executate impecabil de propulsor. Printre acestea, au fost și misiunile Chandrayaan-1, care a avut Luna ca destinație finală, sau MOM, o sondă care se îndreaptă în prezent spre Marte. Prima încărcătură comercială lansată de PSLV a fost satelitul AGILE al agenției spațiale italiene, lansat în aprilie 2007 (folosit pentru observații astronomice în raze gama).

GLSV este o variantă mai puternică a PSLV, care poate transporta încărcături mai mari pe orbită, având astfel acces și la orbita geostaționară. Dar despre GSLV, am povestit data trecută.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *