Retrospectiva 15 – 22 februarie

Primele ecouri ale meteoritului căzut vineri în Rusia se face deja simțite: NASA a alocat 5 milioane de dolari pentru proiectul ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), care-și propune să contribuie la rețeaua deja existentă de supraveghere a cerului, pentru identificarea unor asteroizi care se îndreaptă spre noi. Sistemul are însă unele limitări: oricât ar fi de performant, nu poate vedea cerul dacă afară este înnorat și nu poate detecta meteorii care vin dinspre Polul Nord. Pentru un sistem de detecție cu adevărat eficient  este nevoie de telescoape orbitale, așa cum încearcă să lanseze Fundația B612 prin proiectul Sentinel, despre care am mai scris. ATLAS ar putea detecta asteroizii cu un diametru de 15 metri, asemănători cu cel căzut în Rusia, cu câteva zile înainte de a intra în atmosferă.

A doua misiune comercială desfășurată de SpaceX pentru NASA ar putea începe în data de 1 martie. Lansarea celei de-a doua capsule Dragon, care va transporta peste 500 kilograme de provizii pentru ISS, este programată pentru ora 17:10, ora României. După ce unul din motoarele rachetei Falcon-9 a cedat în timpul lansării din 2012, cu siguranță că lansarea din prima zi de mărțișor va vi urmărită cu interes sporit de toate părțile implicate, în special de investitorii privați, după ce un client al SpaceX a pierdut, în urma defecțiunii motorului rachetei, un satelit lansat cu ocazia primei misiuni comerciale desfășurate pentru NASA, deși capsula Dragon a ajuns cu bine la destinație. La sfârșitul misiunii, Dragon va aduce pe Pământ peste o tonă de probe și echipamente științifice de pe ISS.

Marți, Stația Spațială Internațională a pierdut, pentru câteva ore, contactul cu solul. Parțial, prin sistemul TDRS, care asigură o bandă largă pentru transmisiile de date (voce, telemetrie, video și internet). Înainte de a începe procedura de update al software-ului computerul principale de la bord, unul dintre astronauții de la bord a postat următoarele pe Twitter: „Good Morning, Earth! Today we transition the Space Station’s main computers to a new software load. Nothing could possibly go wrong.” și „As I transition the Space Station computers, I notice our Houston CAPCOM’s name is … Hal ! The irony, as life imitates art.„, după care, la scurt timp, comunicațiile să fie întrerupte. În timpul update-ului, unul din relee a încetat să mai funcționeze și echipajul a recurs la comunicare pe frecvențele VHS, în scurtele perioade de timp în care stația se afla deasupra emițătoarelor rusești de la sol. În cele din urmă, problema a fost remediată și comunicațiile au revenit la normal.

Curiosity a mai înregistrat o premieră: a obținut, în această săptămână, prima probă din interiorul unei roci, după ce a folosit freza atașată brațului robotic pentru a găuri una din rocile aflate în apropierea roverului (denumită John Klein). Această rocă a fost selectată pentru că analizele preliminare indicau faptul că provine dintr-un loc care în trecutul planetei ar fi fost umed. Proba urmează să fie sitată, pentru a îndepărta particulele mai mari de 150 microni, și apoi analizată de instrumentele CheMin și SAM. Este pentru prima dată după 40 de ani când avem posibilitatea de a analiza probe provenite din interiorul rocilor, altele decât cele de pe Pământ, chiar la fața locului, după misiunile sovietice Luna-16 și Luna-20.

Sonda MAVEN, următoarea misiune NASA spre Marte, este deja asamblată și așteaptă lansarea spre Planeta Roșie, programată pentru 13 noiembrie 2013. Dar înainte de a zbura prin spațiu, sonda va fi supusă unor teste riguroase, care vor simula condițiile la care aceasta va fi supusă în timpul lansării. MAVEN va studia în detaliu atmosfera marțiană și va fi un releu de comunicații pentru sondele aflate deja pe suprafața planetei.

1 Comment

Lasă un comentariu