1-7 decembrie 2012

Curiosity nu a găsit viață pe Marte. Elanul presei s-a mai domolit după anunțul făcut luni de către NASA, în care agenția spațială americană a prezentat ultimele descoperiri ale sondei trimisă pe suprafața marțiană, după ce o frenezie din ultimul timp sugera un anunț ce ar putea implica detalii cu privire la viața extraterestră. Analiza primelor probe de sol au indicat prezența unor compuși organici, dar NASA vrea să se asigure că acești compuși provin chiar din solul marțian și nu au fost transportați din greșeală de pe Pământ. Nimic spectaculos pentru presa de scandal, date excelente însă pentru specialiști.

Rămânem la Marte, o planetă pe care NASA se pare că o iubește foarte mult. Asta pentru că pentru 2020 se pregătește o nouă misiune ce urmărește să pună un nou rover pe suprafața sa. Acesta nu va diferi cu mult de Curiosity și misiunea este a șaptea planificată pentru Planeta Roșie. Nici una însă nu va aduce probe din solul marțian înapoi pe Pământ, așa că țina propusă de președintele american pentru trimiterea unui echipaj uman pe Marte în anii ’30 pare din ce în ce mai fantezistă.

Dincolo de planete, Voyager 1 nu a ieșit încă din Sistemul Solar, dar se pare că a ajuns într-o altă regiune interesantă. Este vorba despre un strat ce înconjoară sistemul solar, denumit de către specialiștii NASA o „magistrală magnetică”, zonă ce permite particulelor încărcate din afara sistemului solar să intre iar celor in interior să iasă. Acesta ar putea fi ultimul strat ce desparte sistemul solar de spațiul interstelar, așa că Voyager 1 este mai aproape ce niciodată să se părăsească definitiv zona în care Soarele își mai face simțită prezența.

Sondele gemene RBSP, redenumite de curând sondele Van Allen, trimise pe orbită pentru a studia centurile de radiații ce poartă același nume, au efectuat deja primele măsurări ale zonelor din jurul Pământului unde particulele încărcate provenite de la Soare sunt captate de câmpul magnetic al planetei noastre. Centurile par să fie mult mai dinamice decât se așteptau specialiștii, punând astfel în evidență structuri complet neașteptate. Sondele van Allen au fost lansate în august și se așteaptă să funcționeze pentru cel puțin 2 ani.

Venus ar putea să aibă un vulcanism activ. Datorită atmosferei sale dense, sondele de pe orbită nu pot observa direct suprafața planetei, însă ultimele date achiziționate de sonda europeană Venus Express au detectat emisii de dioxid de sulf care ar putea fi corelate cu un vulcanism activ la suprafa planetei. Aceiași creștere bruscă a nivelul de dioxid de dioxid de sulf a fost înregistrată și de sondele americane Pioneer din 1978 și 1992.

După Planetary Resources, o nouă inițiativă privată își propune să revoluționeze explorarea spațiului cosmic. Golden Spike Company dorește să creeze o infrastructură care să facă posibilă misiuni private pe Lună. Deși nume mari din fostele structuri administrative ale NASA sunt implicate, nu a fost deocamdată menționat numele nici unui investitor. Nu se cunosc detalii tehnice despre vehiculele ce vor lansa aceste noii astronauți ce urmează să ajungă pe Lună și orizontul de timp pare să fie undeva după anul 2020. Un drum spre Lună va costa câteva miliarde de dolari. Compania a fost formată în urma abandonării de către NASA a Proiectului Constellation și spre deosebire de Agenția Spațială Americană, compania își propune să utilizeze cât mai multe din hardwarre-ul existent, pentru a minimiza costurile. Anunțul a fost făcut la aniversarea a 40 de ani de la lansarea Apollo 17, ultima misiune cu echipaj uman care a ajuns pe Lună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *