Dawn pleacă spre Ceres

Lansată în 27 septembrie 2007, sonda Dawn a ajuns pe orbita asteroidului Vesta în 15 iulie 2011, începând imediat operațiunea de cartografiere a suprafeței acestuia, îmbogățind astfel cunoștințele noastre despre formarea și evoluția sistemului nostru solar. Dar Vesta nu este singura țintă pentru Dawn, în ciuda problemelor întâmpinate în ultimul timp, sonda și-a pornit motoarele ionice încă de săptămâna trecută și astăzi inginerii de la sol au confirmat faptul că Dawn a părăsit orbita lui Vesta pentru a se îndrepta spre un alt corp misterios din centura de asteroizi, planetoidul Ceres, unde va ajunge în prima parte a lui 2015.

Spre deosebire de marea majoritate a sondelor din sistemul solar, propulsia lui Dawn nu este asigurată de motoare cu combustie ci de motoare ionice (care folosesc accelerarea ionilor de xenon, în cazul de față, pentru deplasarea navei). Puterea oferită de acest tip de motoare nu este una prea ridicată când o comparăm cu propulsia convențională, chimică (motiv pentru care motoarele au început să funcționeze de câteva zile pentru a desprinde sonda de orbita lui Vesta), dar efectul se cumulează în timp și această metodă s-a dovedit a fi una destul de eficientă pentru distanțele mari din spațiul cosmic, mai ales că Vesta și Ceres nu au un câmp gravitațional foarte puternic, comparat cu cel al planetelor.

SpaceAlliance.ro: Motorul ionic este folosit pentru corectia orbitala, asa cum explica si articolul, el doar accelereaza satelitul pentru a ii schimba traiectoria. Mentinerea orientarii in spatiu cade insa in grija celor 4 roti RW si a unui sistem obisnuit de motoare chimice (RW folosite pentru rotatii lente, iar sistemul chimic pentru rotatii rapide). Cum se amintea mai devreme din cele 4 RW, 2 au cedat deja, lasand practic satelitul controlabil (prin acest sistem) doar pe 2 axe. Acest lucru inseamna ca a treia axa va fi controlata in exclusivitate de sistemul chimic-lucru important de precizat pentru ca, dupa acest incident, inginerii de la NASA au fost nevoiti sa modifice logica sistemului de control (update de SW).

Toate articolele din presa au mentionat doar simptomul final dupa defectarea RW adica fenomenul de frictiune. In realitate insa, in marea majoritate a cazurilor, el este precedat de o accelerare excesiva, dincolo de limitele constructive, care distruge lagarul de sustinere al motorului electric.

RW, prin modul lor de functionare (piese in miscare) au probabilitatea cea mai mare de a se strica si in practica astfel de defectiuni se intampla destul de des.

2 Comments

  1. Vroiam sa mai adaug ca la noi pe SpaceAlliance.ro subiectul RW a fost tratat in mai multe ocazii, poti gasi explicatii destul de detaliate despre ele.

Lasă un comentariu