Spre Marte, încetișor

Zborul de lungă durată

NASA ia în calcul folosirea Stației Spațiale Internaționale pentru simularea unui zbor de lungă durată spre marte, după modelul programului ruso-european Mars500, desfășurat la Moscova, în care șase voluntari au fost izolați complet de mediul exterior pentru o perioadă de 520 de zile. În tot acest timp, voluntarii simulau un zbor spre Marte, iar comportamentul le era studiat pentru a înțelege mai bine cum vor putea face faă viitoarele echipaje reale în condițiile unei izolări atât de îndelungate.

Mike Suffredini, managerul programului responsabil cu ISS dinc adrul NASA a declarat că înainte de a pleca spre alte planete, un echipaj uman va trebui să testeze condițiile de imponderabilitate și izolare pentru o perioadă mai lungă de 6 luni, cât este perioada normală petrecută la bordul ISS în prezent.

500 de zile, durata estimativă  a unei misiuni cu echipaj uman spre Marte, înseamnă mai mult de 16 luni, în condițiile în care recordul de anduranță pentru misiuni spațiale în deține Valeri Polyakov cu 437 de zile petrecute la bordul fostei stații spațiale MIR, puțin peste 14 luni. Următorii în top sunt tot ruși, ambii cu misiuni mai lungi de un an, însă nici un astronaut NASA nu a petrecut mai mult de șapte luni în spațiu. Suffredini nu se așteaptă ca acest test să aibă loc mai devreme de 2-3 ani, însă echipele de medici se pregătesc deja pentru un astfel de experiment.

Combustibilul

Poate pare greu de crezut, dar transferul de combustibil în spațiu și alimentarea pe orbită  nu este un lucru care să fi intrat în rutina activităților orbitale. Sateliții nu sunt proiectați pentru a fi realimentați cu combustibil, dar în viitor va fi mai eficient ca viitoare vehicule spațiale să fie alimentate pe orbita Pământului înainte de a pleca spre Marte, de exemplu, iar combustibilul să ajungă pe orbită cu săptămâni sau luni înaintea unui echipaj uman. În plus, dacă infrastructura va fi disponibilă, costurile pentru lansarea și operarea unui satelit vor scădea considerabil, mai ales dacă se va pune la punct o metodă automată de alimentare cu combustibil. Deși majoritatea sateliților au panouri solare pentru energia electrică necesară, este nevoie de combustibil lichid pentru orientarea corectă a satelitului în spațiu.

Magaziile orbitale cu combustibil nu este o idee nouă, însă abia recent NASA a început să studieze serios această problemă. Zilele trecute, astronauții aflați într-o activitatea extravehiculară s-au ajutat de DEXTRE, brațul robotic aflat în afara Stației Spațiale Internaționale, pentru experimente în această direcție. În viitor, astronauții ar putea fi înlocuiți cu Robonaut, un robot aflat deja la bordul ISS, care va putea efectua aceleași activitți, fără a pune în pericol viața echipajului și probabil și cu costuri mai reduse, Robonaut putând fi controlat de la distanță, de pe ISS sau de pe Pământ. Mai țineți minte brațul robotic cu care era echipată naveta spațială? E bine, DEXTRE reprezintă evoluția naturală a acestui instrument, cu mult mai multe grade de libertate, folosit pentru diverse activități necesare la bordul ISS.

Vehiculul

Capsula Orion, construită de compania Lockheed Martin pentru NASA, va zbura în spațiu pentru prima oară în 2014. Pentru că noua rachetă, din programul SLS – Space Launch System nu va fi încă disponibilă, Orion va fi propulsată pe orbită de racheta Delta IV Heavy. Zborul va consta în doar două orbite și capsula nu va avea un echipaj uman la bord. În principal se urmărește testarea sistemelor de la bord și mai ales a scutul termic ablativ, motiv pentru care a doua orbită efectuată va fi una mai înaltă, Orion revenind în atmosferă de la o altitudine de aproape 6000 km (în timp ce ISS se află la „doar” 150 km deasupra Pământului).

Primul zbor din cadrul SLS este programat pentru 2017, tot cu Orion și tot fără un echipaj  la bord și abia la doi ani distanță, dacă totul va decurge conform planului, vom vedea primul echipaj al capsulei Orion.

Orion urmează să fie calul de bătaie al NASA pentru misiunile viitoare. Va transporta astronauți spre și dinspre ISS, dar va fi și parte a viitoarelor programe spațiale cu echipaj uman. Dezvoltată inițial ca parte a programului Constellation, pentru o revenire pe Lună, a supraviețuit anulării programului și parte a noii viziuni NASA pentru viitorul explorării spațiului cu echipaj uman. Momentan, Orion nu are o destinație bine definită, dar este proiectat pentru a face față unor misiuni cât mai diverse, fie că este vorba despre ISS, Marte sau asteroizi. Scutul termic este astfel conceput încât să protejeze echipajul chiar dacă capsula reintră în atmosferă cu viteze mari, specifice misiunilor cu destinația dincolo de atmosfera Pământului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *