Despre TiME. Interviu cu Ellen Stofan

Pe Ellen Stofan am întâlnit-o în 2009, la Centrul Spațial Johnson din Houston, Texas, în timp ce ne vorbea cu pasiune despre necesitatea unei misiuni spre Venus. În timp ce toată atenția pare astăzi îndreptată spre Marte și Lună, Ellen Stofan, membră a grupului VEXAG, ne vorbea despre sateliți artificiali în jurul lui Venus și despre sonde atașate de baloane care urmau să îi exploreze atmosfera, pentru a cunoaște mai multe despre condițiile extreme de pe planeta vecină.

Recent am aflat însă despre o misiune și mai ambițioasă, TiME – Titan Mare Explorer, care își propune, nici mai mult, nici mai puțin decât să pună un mic vaporaș pe una din mările de metan ale lui Titan, satelitul lui Saturn. Acolo există mări și oceane ca pe Pământ, doar că nu sunt formate din apă ci din… metan. Din cauza condițiilor extreme, metanul de la sol este lichefiat și probabil că sunt și ploi de metan. Titan fiind una din destinațiile din sistemul nostru solar în care șansele să găsim forme de viață sunt sensibil mai mari decât în majoritatea altor locuri, probabil doar Europa s-ar situa deasupra lui Titan într-un astfel de clasament. Deocamdată misiunea este doar în stadiul de propunere, încă nu a fost acceptată pentru finanțare, iar în spatele ei se află aceiași Ellen Stofan, care a fost de acord să răspundă câtorva întrebări, în exclusivitate pentru cititorii parsec.ro:

parsec.ro: Un vapor navigând pe mările de metan ale lui Titan. Este probabilă una din cele mai interesante misiuni robotice de explorare după… Sputnik. Când și cum v-ați gândit la așa ceva?

Ellen Stofan: Am fost abordată de Ben Clark, de la compania Lockheed Martin, care m-a întrebat dacă aș fi interesată de acest studiu. Nu credeam că o astfel de misiune va fi posibilă în programul de misiuni cu buget restrâns al NASA, dar se pare că m-am înșelat!

parsec.ro: Care sunt obiectivele misiunii TiME? Ce sperăm să găsim pe Titan?

Ellen Stofan: Misiunea își propune să studieze mediul înconjurător, compoziția mării  și suprafața acesteia (temperatură, presiune, umiditate), să măsoare adâncimea mării și să observe formațiunile de la suprafața sa, valuri, bule de gaz, etc. Nu știm încă foarte multe despre compoziția acestei mări sau despre parametri ei fizici, așa că putem învăța extraordinar de multe lucruri doar prin aceste simple măsurători. Și pentru că este vorba despre singura mare aflată la suprafața unui corp din sistemul solar (în afara Pământului, evident!), sperăm să înțelegem mai bine rolul mărilor în clima lui Titan și să comparăm cu ce vedem aici, pe Pământ.

parsec.ro: Din câte am înțeles, mai există o rundă de evaluare înainte ca TiME să primească finanțare de la NASA. Ce se va întâmpla în nefericitul caz în care TiME nu va trece de acestă rundă?

Ellen Stofan: După 2025 se va întuneca la polul nord al lui Titan și o misiune din clasa celor cu buget restrâns nu va mai putea avea loc pentru câteva decenii, pentru că alinierea dintre Titan, Soare și pământ nu va mai permite o comunicare directă (așa cum va avea TiME) între sondă și Pământ, misiunea având nevoie de sprijinul unor sateliți artificiali pe orbita lui Titan care să funcționeze ca niște relee pentru comunicațiile cu sonda. În plus, nu vom vedea mare lucru, fiind destul de întuneric.

parsec.ro: Știu că banda de comunicații dintre sistemul saturnian și Pământ nu este una foarte largă. Ce fel de date vom primi în timp real, în afară de telemetrie?

Ellen Stofan: Datorită distanței mari dintre pământ și Saturn, datele vor avea o oarecare întârziere, dar vom putea primi și imagini, deși nu foarte multe. Comunicarea se va face probabil în reprize, de câteva ori în timpul unei zile de pe Titan. Nu vom putea folosi sonda Cassini, existentă în acest moment în sistemul saturnian, pentru că ea nu va mai fi funcțională în 2023, anul în care TiME va ajunge pe Titan.

parsec.ro Odată ajunsă pe Titan, va putea TiME să cârmească?  Sau va pluti, dusă de valuri?

Ellen Stofan: Ne așteptăm ca în cea mai mare parte a timpul să nu fie valuri, așa că TiME va fi purtat de vânturile slabe de pe Titan.

parsec.ro: Să îndrăznesc să întreb dacă aceasta este o misiune pentru detectarea unor forme de viață? Poate TiME să detecteze procese metabolice sau microorganisme în mările lui Titan?

Ellen Stofan: TiME va avea un spectrometru de masă la bord și o cameră foto, dar nu este echipat pentru detecția directă a vieții. Se crede că marea de pe Titan este prea rece pentru ca viața, așa cum o cunoaștem noi, să se fi dezvoltat acolo. Dar asta nu ne împiedică să căutăm indicii în datele oferite de spectrometru de masă, indicii care ar putea indica reacții chimice specifice unor forme de viață care s-ar putea afla în marea extraterestră a lui Titan.

parsec.ro: Roverele marțiene ne-au trimis mii de imagini spectaculoase de pe Marte. Va putea TiME să ne impresioneze cu astfel de imagini de pe titan? O mare de metan cu inelele lui Saturn în fundal ar putea fi o imagine demnă de o copertă a unei cărți science-fiction și va avea probabil un impact uriaș asupra publicului.

Ellen Stofan: Din păcate, Saturn se va afla în acea perioadă sub orizont și nu îl vom putea vedea… Cu toate astea, imaginile primite de pe Titan ne va înfățișa o suprafață interesantă a mării de acolo, poate brăzdată de valuri. Și poate spre sfârșitul misiunii ne vom apropia și de țărm.

parsec.ro: Și acum, oarecum în afara subiectului de față, ce se mai aude despre misiunea spre Venus? Sunteți membră a grupului VEXAG, un grup de oameni de știință care pregătesc următoarea misiune de anvergură a NASA spre planeta vecină. Puteți face un scurt rezumat al viitoarei misiuni?

Ellen Stofan: VEXAG a studiat recent o sondă care ar urma să ajungă pe orbita lui Venus pentru a-i analiza atmosfera, o misiune complementară cu cea a sondei Venus Express (ESA) care se află deja acolo. Efectul de seră de pe Venus are multe de spus despre rolul norilor și al aerosolilor în atmosferele cu efect de seră, cu siguranță va fi ceva ce se poate aplica și aici, pe Pământ. Venus este o planetă ce ne oferă multe lucruri de explorat: suprafața sa, atmosfera și interiorul planetei, foarte asemănătoare cu Pământul, dar în același timp cu un efect de seră extrem de pronunțat și de ostil.

parsec.ro: Mulțumim Ellen Stofan și sperăm ca TiME să treacă cu bine de etapele de evaluare și să avem, într-un viitor apropiat, imagini și date spectaculoase de pe suprafața lui Titan. It’s TiME for Titan!