Planuri pentru Europa

NASA își face planuri pentru explorarea Europei. Este bineînțeles vorba despre satelitul lui Jupiter și nu despre vechiul continent pe care ne ducem existența. Împreună cu Titan, satelit al lui Saturn, Europa se află printre principalii candidați de corpuri din sistemul solar care ar putea găzdui forme de viață. O misiune este deja în pregătire pentru Titan, și încă una extrem de interesantă și ambițioasă: NASA speră să aibă o sondă care să plutească pe oceanele de amoniac lichid de pe Titan după 2020.

Acum NASA a anunțat intenția de a construi două sonde care să ajungă pe suprafața Europei. De ce două? Pentru a crește șansele ca măcar unul din cele două landere să ajungă la destinație. Este aceiași filosofie ca și în cazul MER (Mars Exploration Rovers): dacă ajung ambele, cu atât mai bine, vom avea date din două puncte diferite.

Nu este ușor pentru ca două sonde să ajungă pe suprafața lui Europa. În primul rând, ele vor avea nevoie de o sursă de energie, nu ne mai putem baza pe lumina solară: Juno, sonda care va orbita Jupiter, are un set de panouri solare, însă acestea sunt supradimensionate. Cele două landere europene (dacă le putem spune așa) vor avea nevoie de o sursă radioactivă de energie, iar SUA nu mai produce plutoniu-238 folosit în până acum.

Europa nu este cartografiată în detaliu, așa că sondele vor ajunge pe un teritoriu complet necunoscut. Se știe însă că este foarte probabil ca sub stratul relativ subțire de gheață să existe un ocean imens. Și chiar dacă am avea hărți de înaltă rezoluție a satelitului jovian, este posibil ca relieful să fie într-o continuă modificare datorită modificare maselor de gheață ce acoperă planeta. Atmosfera inexistentă face necesară folosirea rachetelor pentru aterizare, un procedeu dificil din punct de vedere tehnic și scump iar câmpul magnetic al lui Jupiter va crea serioase probleme în ceea ce privește radiația. Ecranarea probelor va duce la creșterea masei și deci la un consum suplimentar de combustibil.

Și ca lucrurile să fie și mai complicate, datorită distanței mari dintre Pământ și Europa, comunicare cu sonda nu va avea loc în timp real, existând o întârziere de peste o oră între emiterea semnalului de pe Pământ și ajungerea acestuia pe Europa și invers.

Cele două sonde vor avea o masă de 320 de kilograme și vor fi echipate cu 36 de kilograme de instrumente științifice: un seismograf, un spectrometru de masă, câteva camere foto și instrumente pentru detecția compușilor organici, pietre de temelie pentru metabolism și forme de viață. Se așteaptă ca cele două sonde, dacă vor ajunge tefere pe suprafața Europei, să funcționeze și să trimite date cel puțin șapte zile.

Sondele urmează să fie lansate în 2020 și să ajungă pe Europa șase ani mai târziu iar prețul lor va fi undeva în intervalul 800 de milioane – 2 miliarde de dolari. Misiunea nu a fost încă aprobată, ea aflându-se doar la nivel de studiu, dar ținând cont de interesul comunității științifice pentru Europa, sunt șanse să avem primele imagini și măsurători de la suprafața satelitului până în 2030.

Lasă un comentariu