Phobos-Grunt: ghinionul rușilor continuă

Din 18 tentative ale URSS/Rusia de a trimite sonde spre Marte, toate au suferit defecțiuni ce le-au scurtat misiunea planificată inițial, unele imediat după lansare, altele în apropierea destinației, iar altele imediat ce au ajuns pe suprafața Planetei Roșii. Ultima sondă lansată de Rusia a fost Mars-96, acum 15 ani și a fost un eșec colosal: aceasta s-a prăbușit înapoi pe Pământ, contaminând cu plutoniul radioactiv de la bord unele zone din Bolivia.

Ieri, o rachetă Zenit a lansat cea mai nouă și mai ambițioasă misiune rusească spre Marte, sonda Phobos-Grunt (sau în funcție de sursa de unde citiți știrea sau dacă preferați traducerea în engleză sau transliterația alfabetului chirilic, o să mai întâlniți și Fobos-Grunt sau Phobos-Soil). Planul era ca după lansare, sonda să se înscrie pe o orbită în jurul Pământului după separarea de racheta Zenit purtătoare iar la momentul potrivit să își pornească motoarele, prima dată pentru a se înscriie pe o orbită superioară după care le pornească din nou pentru o traiectorie heliocentrică, în drum spre Marte. Phobos-Grunt trebuia să studieze satelitul marțian Phobos și să aducă pe Pământ primele probe de sol de pe acesta.

Doar că, din motive încă necunoscute, motoarele nu au mai pornit după separarea de Zenit iar Phobos-Grunt este acum o sondă blocată pe o orbită joasă, în jurul Pământului. Dacă problema este una de natură hardware, misiunea va fi cel mai probabil un nou eșec. Unele zvonuri spun că ar fi vorba despre o problemă software, un algoritm de orientare greșit: Phobo-Grunt a fost dezorientată și astfel computerul de bord nu a mai dat comanda de plecare spre Marte și a intrat în safe-mode. Aceasta este situația fericită, deoarece rezervele de combustibil sunt neatinse iar inginerii de la sol pot uploada la bordul probei noile linii de cod pentru computerul care comandă motoarele sondei

Situația este complicată de faptul că responsabilii misiunii nu au acces permanent la sondă, din cauza parametrilor orbitei și a amplasării stațiilor radio, comunicațiile cu aceasta nu pot avea loc decât atunci de la centrul spațial din Baikonur, singurul echipat adecvat pentru descărcarea telemetriei complete a sondei și încărcarea unui nou software la bordul acesteia în această seară.

Bateriile de la bord vor asigura energie pentru subsistemele de la bord încă trei zile, deși se pare că nava și-a desfăcut panourile solare și perioada de grație în care inginerii de la sol mai pot încerca să repare defecțiunea s-a extins la două săptămâni. Nu există deocamdată prea multe date clare, doar speculații pe baza comunicatelor de presă Roscosmos.

Dacă Phobos-Grunt nu va putea porni spre Marte, orbita acesteia se va degrada în timp și în cele din urmă va cădea la sol, lucru destul de neplăcut: carburantul din rezervoarele pline ale sondei este un produs cancerigen, extrem de toxic (șapte tone de hidrazină și peroxid de azot), transformându-se în cea mai periculoasă reintrare în atmosferă a unui obiect de pe orbită.

Phobos-Grunt trebuia să transporte și prima sondă chinezească ce urma să fie plasată pe orbita lui Marte, Yinghuo-1. Soarta acesteia depinde însă de gravitatea problemei cu care se confruntă sonda rusească.

Lasă un comentariu