Fukushima și energia nucleară

Urmează un articol în care o să încerc să vă conving că energia nucleară nu este periculoasă și că imaginea negativă de care beneficiază în prezent este deformată și falsă. Nu este nevoie să aveți un doctorat în fizică atomică și nici să fiți un inginer în domeniul securității nucleare pentru a înțelege cele ce urmează, trebuie doar puțină răbdare.

Conform unei statistici a NHTSA (National Highway Trafic Safety Administration), în 2009, doar în Statele Unite au murit 33808 de  cetățeni americani. Numărul victimelor pe șoselele americane în perioada 2000 – 2009 a fost de peste 400000 de oameni. Extrapolând la populația globului, ținând cont de zonele de pe glob mai puțin industrializate, tot cred că putem afirma, cu destulă siguranță, că în ultimii zece ani, milioane de oameni din întreaga lume și-au pierdut viața în incidente rutiere. Nu are rost să mai pomenim numărul răniților care probabil este undeva de ordinul zecilor de milioane, în aceeași perioadă.

Tot în Statele Unite (statisticile sunt mult mai ușor de găsit pentru această națiune), avem peste 120 de morți în accidente miniere și peste 23000 de răniți, din 2001 până în 2007. Cel mai grav accident minier din lume a luat viața a nu mai puțin de 1549 de mineri în China, în anul 1942. Mai aproape de zilele noastre, în 2007, 101 mineri ucranieni au murit în urma unei explozii într-o mină din apropiere de Zasyadko, regiunea Donetsk și exemplele pot continua. Din păcate, accidente miniere grave se întâmplă anual într-o parte sau alta a lumii și victimele continuă să ajungă pe listele cu statistici.

Am dat cele două exemple de mai sus pentru a demonstra faptul că deși anumite sectoare ale societății contemporane produc o mulțime de victime în rândul populației, nimeni nu se gândește să ia vreo măsură de suspendare a acelei activități. Este considerat un risc asumat de toată lumea: de autorități, de cei din domeniu, de viitoarele victime. Se măresc amenzile rutiere, se mai închide o mină, dar nimeni nu ia serios în considerare suspendarea traficului auto sau renunțarea la industria minieră. De ce? Pe bună dreptate, pentru că acele activități de care pomeneam sunt necesare, vitale pentru societate, nici un stat modern nu își permite să renunțe la rețeaua de transport rutier și la vehicule sau la industria minieră (dacă are norocul să aibe zăcăminte naturale exploatabile). Ce se poate face este încercarea de a crește siguranța acestora, prin metode variate, de la caz la caz.

Accidentul de la Fukushima este unul regretabil, nu încape nicio îndoială. Scenariile optimiste au fost infirmate rapid de desfășurarea evenimentelor și cantități necunoscute de radiații au fost eliberate în atmosferă. Nu este vorba de cantități foarte mari, deoarece în acest caz, măsurarea lor ar fi fost mult mai ușoară de către statele din jur. Este foarte probabil ca unii angajați ai centralei să fi primit chiar doze letale. Fără a fi cinici, haideți să ne desprindem puțin de tragismul real al situației și să privim lucrurile la rece pentru câteva momente.

Ce s-a întâmplat de fapt în Japonia? În primă instanță, a avut loc unul din cele mai puternice cutremure înregistrate de când se fac astfel de statistici, de 9.0 grade pe scara Richter, urmat de valuri tsunami care au măturat insulele nipone cu o forță nemaiîntâlnită probabil de sute de ani. În momentul scrierii acestor rânduri, numărul de victime se apropie de 10000 și este în creștere.

Japonia are nu mai puțin de 17 centrale nucleare, cu un total de 55 reactoare funcționale până la data cutremurului, dintre care o singură centrală a avut probleme serioase, patru reactoare devenind critice din cele 55. Dacă studiem mai îndeaproape centrala de la Fukushima, vom vedea că aceasta a fost dată în folosință în 1971, împlinind anul acesta 41 de ani. Deși inițial trebuia închisă la începutul lui 2011, centrala a mai primit o extensie a perioadei de viață până în 2015. Din păcate, nu va mai fi cazul, natura oprind-o într-un mod dramatic.

Este posibil ca unii muncitori să fi primit o doză letală de radiații. Este la fel de probabil ca acei muncitori, dacă nu erau în centrală în momentul cutremurului, să fi murit la fel de bine acasă, pe drum, pe faleză, prin oraș, etc. Ei se vor alătura celor 56 de sovietici care au astupat în primele ore reactorul de la Cernobîl. Probabil cifra victimelor celor două accidente nu va trece de 100. Nu am statistici la îndemână, dar prețul uman plătit pentru această resursă este unul extrem de mic, comparativ cu alte ramuri energetice sau industriale.

Nu vom extinde discuția la victimele asociate indirect cu accidentul de la Cernobîl, din două motive. Este dificil de asociat cazurile de cancer apărut ulterior în zona afectată cu accidentul propriu zis. Nu spun că această corelație nu există sau că trebuie minimizată discuția în jurul ei, dar tot așa de bine, de dragul simetriei, putem studia efectul altor industrii asupra calității vieții. Mineritul cauzează și el pierderi de vieți omenești pe termen lung prin afecțiuni cauzate de metalele grele din pânza freatică. Din nou, efectele nu sunt imediate și nu sunt corelate direct cu mineritul, dar ce ne facem când o haldă de steril o ia la vale sau se infiltrează în sol? Cine contabilizeză numărul bolnavilor de cancer din acea zonă cu activitățile miniere? Să nu mai vorbim de alterarea deseori iremediabilă a calității vieții victimelor acidentelor rutiere, mult mai numeroși la număr. La Fukushima, s-a deversat material radioactiv în mare. La fel de bine, s-au deversat nenumărați litri de țiței de la conducta British Petroleum, chiar acum câteva luni. Care din cele două evenimente credeți că a avut un impact mai mare asupra ecosistemului oceanic? Să mai amintesc de zecile de teste nucleare făcute pe continenul american și în Pacific, inclusiv de francezi? Ce credeți că a contaminat mai mult mediul, scurgerile de la Fukushima sau detonarea câtorva zeci de bombe atomice, una mai puternică decât cealaltă, pe pământ, sub pământ, în atmosferă sau la limita spațiului?

Pentru un an de fucționare al centralei  care produce 6.6 GWh, putem alege între:

  • o centrală termică pe cărbune care arde 2.3 milioane tone de cărbune (un tren lung de 1000 de kilometri) și degajă 3 miliarde de metri cubi de CO2 (contribuind la efectul de seră), 41000 tone SO2 (ploi acide), 9.6 milioane metri cubi de NOx (iritant respirator), 1200 tone de praf, 377000 tone cenușă în suspensie și 250000 tine cenusă solidă.
  • o centrală termică alimentată cu petrol, care arde 1.52 milioane de tone de petrol (conținutul a trei superpetroliere enorme de 500000 tone) și degajă 2.4 miliarde de metri cubi de CO2 (efect de seră), 91000 tone SO2 (ploi acide), 6400 tone NOx (iritant respirator), 1650 tone de praf.
  • o centrală nucleară, ce consumă 27 de tone de uraniu îmbogățit 3% (conținutul unui camion de 14 metri cubi), fără emisii de CO2, SO2, NOx, praf sau cenusă. Produce doar 14 metri cubi de deșeuri puternic radioactive (combustibil iradiat, din care 97% poate fi recuperat și reutilizat prin reprocesarea elementelor combustibile arse) și circa 500 de metri cubi de deșeuri slab și mediu active, izolate de mediu.

O centrală termică pe cărbune consumă de 100000 de ori mai mult combustibil (în termeni de masă) decât o centrală nucleară și produce de circa 100000 mai multe deșeuri (tot în termeni de masă, date preluate din Bruno Comby, Energia nucleară și mediul, CNI Coresi, București, 2001, ISBN 2-914-190-05-0).

Până în prezent, contaminarea radioactivă din jurul centralei este minoră, mult mai mică decât în cazul accidentului de la Cernobîl, astfel că o comparație directă între cele două evenimente nu stă în picioare prea mult timp. Cauzele și impactul asupra populației și al mediului sunt total diferite. Incidentul de la Fukushima este în prezent catalogat pe scara INES la gradul 5, la fel ca și incidentul dela Three Miles Island. Cernobîl a primit nota maxima, 7.

A auzit cineva de Three Miles Island până săptămâna trecută? Sau de Golânia, Brazilia, un incident tot de gradul 5 pe scara INES? Kyshtym, Rusia, 1957, vă spune ceva?

Lipsa componentei educative a știrilor, lipsa informațiilor clare, venite din surse autorizate, afirmațiile scoase rapid pe media, fără o verificare atentă, au deformat complet evenimentele reale în ochii publicului nespecialist. La fel de lipsită de logică este și frica unora de a zbura cu avionul, deși numărul victimelor accidentelor aviatice este cu mult mai mic (aproximativ 1000 de victime anual, în întreaga lume) decât numărul de victime ale accidentelor rutiere, foarte mulți oameni se tem să se îmbarce în avion, dar nu au nici o problemă în a circula fără centura de siguranță într-un autoturism. Din păcate, expunerea media excesivă și eronată va afecta iremediabil imaginea energiei nucleare în viitorul apropiat. Avem nevoie de energia nucleară pentru a face față cerințelor societății moderne la fel cum avem nevoie de autovehicule, exploatări miniere sau telecomunicații.

De ce avem nevoie de energia nucleară? Pentru că raportul  cantitate/preț al energiei este cel mai bun pe care-l putem exploata în acest moment din natură. Pentru că este o sursă de energie curată, în care toate reziduurile, deși radioactive, sunt puține dacă le raportăm la energia extrasă de pe urma materiei prime, comparativ cu alte surse de energie. Fiind atât de periculoase, sunt stocate cu grijă și contabilizate continuu, refolosite dacă este cazul. Cine contabilizează tonele de produse toxice expulzate de centralele pe păcură sau cărbune? Cine ține o statistică a cazurilor de cancer produse de produsele toxice inhalate de populația din jurul centralelor clasice? Știați că și cărbunele este radioactiv? El conține mici cantități de uraniu și 0.02 Curie sunt transferați din mină spre suprafață. Nivelul normal de radiație al corpului uman este de 0.1 microCurie, datorat izotopului 40Na.

Limitarea erorilor umane, închiderea centralelor nucleare vechi și construcția unora moderne, înăsprirea măsurilor de securitate sunt factori care trebuie luați în calcul în acest moment pentru limitatea accidentelor în acest sector. Nu renunțarea la energiea nucleară este răspunsul pe care trebuie să îl dăm naturii, ci o exploatare mai rațională și mai grijulie a puterii atomului.

Exploatarea energiei nucleare nu este un domeniu static, el evoluează și trebuie lăsat să evolueze în proiecte mai sigure și mai fiabile. Majoritatea reactoarelor de astăzi sunt din generația II și III, cele din prima generație fiind retrase din uz. A patra generație de centrale nucleare este în studiu, urmând să intre în folosință în viitorul apropiat. La Cadarache, în Franța, mai multe state puternic industrializate colaborează pentru un proiect ce va schimba probabil peisajul energetic mondial: ITER, o centrală cu fuziune nucleară ce ar urma să fie terminată în următorii 10 ani. Va fi normal să renunțăm la centralele nucleare când vom avea a îndemână, pe scară largă, astfel de centrale, dacă ele se vor dovedi cel puțin la fel de eficiente.

Rezumând, la Fukushima un cutremur de 9.0 grade pe scara Richter și un val tsunami de 7 metri au lovit, unul după altul, o centrală nucleară veche de 40 de ani, aflată la 150 km de epicentru, ce ar fi trebuit închisă în acest an, din cele 17 existente în Japonia. Radiațiile emise vor fi probabil letale pentru un număr de oameni care reprezintă mai puțin de 0.2% din numărul de victime cauzate de cutremur și tsunami iar impactul asupra mediului și a populației aflate dincolo de porțile centralei va fi probabil minimal. Asta înseamnă că centrale nucleare nu sunt sigure? În ce fel de logică poate avea sens această afirmație? Fukushima a demonstrat ca o centrală nucleară veche de 40 de ani nu a cedat decât parțial în fața unuia dintre cele mai mari dezastre naturale din ultimele decenii. Pentru mine, asta este o garanție a siguranței centralelor nucleare moderne.

19 Comments

  1. 272 de persoane si-au pierdut viata in accidente de munca numai in 2010 in Romania. Probabil un numar care va ramane mai mare decat al celor afectati in mod serios de radiatiile de la Fukushima.

  2. Claudiu, suna frumos ce spui, dar cum pui tu problema la inceputul articolului este totusi putin fals. Intr-adevar mor mult mai multi oameni in accidente de masina, dar accidentele de masina sunt locale, afecteaza cateva persoane si in majoritate cazurilor vina se datoreaza chiar celor care sunt si victime.
    In cazul centralelor nucleare, cand una face boom! sau poc! sunt afectati atat muncitorii de acolo (care intr-adevar isi asuma acest risc), cat si (depinde de severitate) o parte mai mare sau mai mica a populatiei care nu are nici o tangenta cu centrala, ceea ce se numesc victime colaterale. Efectele unui accident nuclear se intind ca durata si timp, pe cand un accident de masina, chiar si unul minier sunt locale si fara efecte de durata la o scara mai mare decat cea locala. E de ajuns un nou Cernobil intr-o tara care utilizeaza puterea nucleara si cred ca se depaseste numarul de victime din accidentele rutiere ale acelei tari, nu crezi?
    Daca masinile ar fi, conform teoriei tale, mai periculoase decat utilizarea centralelor nucleare si implicit al efectelor radioactivitatii, atunci americanii ar fi trebuit sa arunce cu Forduri si Chevrolet la Hiroshima in loc de bomba atomica, nu?

    Cred ca accentul cade pe pericolul potential, pe cel latent nu pe cel activ al centralelor nucleare.
    In rest dragutz articolul!:)

  3. oaaaa… cred ca te-a durut ceva tastatura… dar bravo!

    On topic: cine are o boaba de credinta ca centralele nucleare trebuie introduse in categoria „indezirabile” este cel putin ignorant. ORICUM si in orice fel ai contabiliza, nu poti sa compari daunele umane/materiale datorate unor Fukushime nici macar cu mersul pe jos! Nimic, dar NIMIC, nici o activitate nu a produs mai putine accidente -mortale au ba – ca accidentele produse la CN-uri.

    Pentru informarea publicului, o sa apara in curand CN-urile de cartier. Cu un diametru de doar 10 m, complet automate, aceste centrale dau energie curata pentru cel putin 1000 de gospodarii vreme de 5 ani. Sunt perfect etanse, contin mimimum de combustibil si se reincarca. O sa le vedem la tot pasul, in curand.

    Sa te ti atunci isterie in masa.. :))

  4. Sa-mi fie cu iertare, dar m-a cam iritat articolul. Nu ca nu ar fi bine scris, sau ca sustine neadevaruri, dar mi se pare putin cinic si superficial.
    Sa numesti ceea ce se intampla la Fukushima „un accident regretabil” si sa sustii ca impactul asupra oamenilor si a mediului este minor, doar pentru ca e catalogat ca incident de gradul 5 pe INES mi se pare putin anapoda. Incidentul de la Fukushima este INCA IN DESFASURARE, si, dupa cum il vad eu (asa dezinformata si manipulata cum sunt), este inca imprevizibil.
    Ai spus „Este posibil ca unii muncitori să fi primit o doză letală de radiații. Este la fel de probabil ca acei muncitori, dacă nu erau în centrală în momentul cutremurului, să fi murit la fel de bine acasă, pe drum, pe faleză, prin oraș, etc.” Este cinic si revoltator (pentru o naiva ca mine). La fel de bine puteau trai bine mersi pana la adanci batraneti. Mai lipsea sa spui ca stiau ca isi asuma un risc atunci cand s-au hotarat sa lucreze intr-o centrala nucleara si ca erau platiti bine pentru asta, deci sa nu se planga.
    Daca vrei sa argumentezi avantajele centralelor nucleare fa-o altfel! Nu reduce oamenii la niste simple cifre din statistici! Pentru cei care sufera de pe urma radiatiilor nu conteaza statisticile.
    Si m-a mai deranjat si abundenta de comparatii cu alte industrii care produc victime si poluare. Nu e o aparare prea buna sa sustii ca nu-i bai ca poluezi, doar pentru ca altii o fac mai mult. De ce nu ai comparat energia nucleara cu centralele eoliene sau cu celulele fotovoltaice? (Sa nu-ntelegi din asta ca sunt „verde” in totalitate. Mi-as dori, intr-adevar, numai energie nepoluanta, dar, cum asta nu se poate, sunt de acord ca cea mai buna solutie la ora actuala sunt centralele nucleare. Doar ca nu sunt de acord cu abordarea ta.)
    Astept sa mai citesc un articol dupa ce „accidentul regretabil” se va sfarsi, se vor centraliza efectele si se vor numara victimele.
    Toate cele bune.

  5. Nu există surse de energie nepoluate. Nu am avut ce comparații să fac cu energia solară sau eoliană, alea au un randament mult prea slab pentru a fi vreodată opțiuni viabile pentru industrie. În plus, dacă tot vrei să insistăm pe subiect, rata de mortalitate a celor ce montează panouri solare este cu câteva ordine de mărime mai mare decât rata celor ce lucrează în centrale nucleare. Energia solară este mai poluantă decât crezi, componentele celulelor fotovoltaice nu sunt biodegradabile, să nu mai vorbim de procesul de manufacturare și chimicalele folosite. Hidrocentralele pot fi discutate, dacă ai argumente pro și date, nu te sfii să ni le împăstășești și nouă. Scopul articolului nu a fost să fac un clasament al surselor de energie după gradul de impact asupra mediului, ci să demonstrez că energia nucleară nu este bau-baul prezentat la televizor. Există draci mai negri pe care nimeni nu-i bagă în seamă.

  6. felicitari pentru articol, il gasesc foarte bun. si eu sunt de aceeasi parere, ca se exagereaza prea mult. sunt satul de declaratiile americanilor si francezilor care mai de care mai stupide, alarmante si false.

  7. Felicitari, chiar daca unora, mai aerieni, aspectul cinic li se pare deranjant. Fratilor, viata este cinica si doar cei ce nu vor sa vada acest fapt gandesc astfel.
    Articolul oglindeste corect viata pe care o traim. Vrem confort dar, omitem costurile.

  8. ati scris : „o centrală cu fuziune nucleară ce ar urma să fie terminată în următorii 10 ani”. Este vorba de fusiune sau fisiune?
    In rest argumentele sunt pertinente, cu mentiunea ca in toate celelalte accidente oamenii isi asuma riscul. In cazul accidentelor nucleare pot fi afectati oameni din alte zone sau chiar alte tari.

  9. @alex: da, fuziune, vezi ITER. Aici nu suntem la Hotnews să confundăm fuziunea cu fisiunea sau cu topirea :)

  10. Până în prezent în Japonia, după tsunami, o hidrocentrală a omorât cel puțin 4 oameni. Radiațiile de la Fukushima nu au cauzat încă nici o victimă.

    După o căutare rapidă pe Google, de dragul statisticii, găsim detalii despre barajul de la Banqiao, care după ce a cedat în 1975, a ucis nu mai puțin de 171000 de oameni, mai multe vicitime decât cele mai pesimiste rapoarte de la Cernobîl, Fukushima, TMI și toate testele și incidentele nucleare din ultimii 50 de ani, luate la un loc. Asta pentru cine mai avea nevoie de dovezi ale siguranței centralelor nucleare comparativ cu alte tipuri de surse de energie.

  11. Claudiu, ai surprins foarte corect esenta problemei din Fukushima, poate ai minimalizat un pic efectele iradierilor radioactive asupra personalului centralei, daca te-ai fi documentat asupra efectelor radiatiilor radioactive ai fi remarcat ca boala de iradiatie apare dupa o anumita perioada de latenta in functie de doza de radiatie absorbita. Dar in ansamblu concluziile tale sunt foarte corecte si cu tot cinismul de care ne-a acuzat Lili victimele provocate de iradiere sunt si vor ramane sub 0,02% din totalul victimelor cutremurului si tsunamiului din insulele japoneze. Subscriu la opinia ta si sunt total de acord cu concluziile tale ca din toate sursele de obtinere a energiei electrice, cea nucleara reprezinta sursa cea mai prietenoasa pentru mediu cu exceptia bineinteles a surselor de energie ce nu implica arderi (eoliana, fotovoltaica si folosirea energiei apei), dar datorita costurilor reduse si cantitatii mari de energie obtinuta rteprezinta in opinia mea viitorul pe termen scurt si mediu in obtinerea energiei electrice.
    Consider ca exacerbarea in media a efectelor radiatiilor duce la adevarate dezvoltarea unor fobii ale oamenilor dezinformati asupra acestui tip de energie cu efecte de respingere din capul locului a avatajelor oferite de energia nucleara fara a observa de fapt ca nu este o sursa atat de periculoasa cum pare la prima vedere. Din acest punct de vedere este reusita comparatia intre transportul aerian si cel rutier.
    Felicitari pentru continut.

  12. Claudiu are dreptate. În orice activitate exista un risc, din care cauza sunt stabilite reguli pe masura pentru a obtine procentul de risc minim acceptabil. De ce acceptabil? Pentru ca nu exista siguranta 100%, iar la întocmirea regulilor se tine seama de corelatia între costuri(nu numai financiare) si avantaje, cum este, de ex., alegerea tipului de reactor. În domeniile cele mai periculoase pentru sanatatea si vietile oamenilor în cazul unor accidente, regulile au prescriptiile cele mai stricte, cum este cazul CN. Daca regulile nu sunt respectate 100%, se iese din domeniul riscului minim acceptabil. Este exact ceea ce s-a întâmplat la Fukushima. Au prelungit exploatarea centralei vechi deja de 40 ani, ceea ce reprezinta o greseala majora pentru o zona seismica precum cea din Japonia(ar fi interesant de aflat câti ani de exploatare sunt prevazuti pentru acest tip de reactoare conf. AIEA-Viena si daca durata este diferita în functie de zonele de amplasare) . Decizia de prelungire este alt exemplu de balanta între costuri(de data asta numai financiare) si avantaje. Iar AIEA a gresit când a aprobat prelungirea solicitata. Urmaresc n-tv si N24, canale de stiri germane. Într-o relatare de la fata locului, corespondentul a pronuntat de doua ori cuvântul
    „Schlamperei” = neglijenta, dezordine, lucru de mântuiala, chiar si într-o tara ca Japonia.

  13. Interesant articolul Claudiu.
    Intradevar radiatiile nu omoara pe loc, dar au efect pe timp indelungat iar timp de ani de zile aceea zona nu va mai fi populata (depinde de intensitatea radiatiilor).
    Oricum eu raman de acord cu folosirea centralelor nucleare pt ca nu polueaza atmosfera asa cum o face centrala termica. Ar tr sa ne pese si de planeta pe care locuim, nu numai de noi.

  14. Dacă citeai cu atenție articolul a fi văzut că prin folosirea energiei nucleare ne pasă și de noi, și de planetă, it’s a win-win scenario.

Lasă un comentariu