Ce s-a întâmplat la Fukushima

Update 21.03.2011: Fukushima și energia nucleară

Update 18.03.2011, 09:15: Câteva sursă de informare directe și informative:

Mulțumim Andrei!

Update 16.03.2011, 08:00: Pentru că site-ul Agenției Internaționale de Energie Atomică (IAEA) mai dă rateuri, am creat o pagină cu update-urile oficiale, în cazul în care cineva vrea să le consulte când site-ul oficial IAEA nu funcționează.

Update 15.03.2011, 17:55: Traducerea de mai jos a fost revizuită și refăcută, conform ultimei variante a textului lui  Josef Oehman, disponibilă aici (copie de siguranță) și aici (sursa originală). Variantele precedente ale textului, din data de 13 martie, pot fi găsite aici (RO) și aici (EN).

Update 15.03.2011, 11:30: Câteva linkuri utile:
Pagina IAEA (și mirror-ul local) dedicată acestui eveniment, cu update-uri oficiale (IAEA – Agenția Internațională pentru Energie Atomică).
Radiation risks and realities, document EPA (Agenția de Protecție a Mediului din SUA).
Stream video NHK World, televiziune japoneză de știri în limba engleză.
Simulator de reactor nuclear BWR, cu tot cu manual, disponibil gratuit.

Update 14.03.2011, 08:30: Articolul se referă la situația primului reactor din data de 12.03.2011, dar explicația și principiile prezentate sunt valabile și pentru incidentele următoare, de la aceiași centrală sau de al alte centrale nucleare de tip BWR).


(Textul de mai jos este o traducere după articolul scris de Josef Oehman, cercetător la MIT, Boston. Puteți citi versiunea originală aiciMi-am permis să ilustrez articolul cu câteva imagini relevante.)

Înainte să mergem mai departe, va fi necesar să trecem în revistă câteva aspecte fundamentale.

Construcția centralelor atomice de la Fukushima

Centralele de la Fukushima sunt de tipul BWR (Boiling Water Reactors). Principiul pe care se bazează aceste reactoare este asemănător cu o oală sub presiune. Combustibilul nuclear încălzește apa, apa fierbe și creează abur, aburul pune în mișcare turbinele care produc electricitate, apoi aburul este răcit și acesta condensează din nou, fiind refolosit. Dispozitivul sub presiune funcționează în mod normal la o temperatură de 285 grade Celsius.

Combustibilul nuclear este oxidul de uraniu, un material ceramic cu un punct de topire destul de mare, în jurul valorii de 2800 de grade Celsius. Combustibilul este produs în formă de capsule de mărimea 1cm x 1cm.  Aceste piese sunt puse într-un tub mai mare, confecționat dintr-un aliaj denumit zircaloy, care are un punct de topire la 1200 de grade (topire cauzată de oxidarea autocatalitică a apei). Acest ansamblu constituie o bară de combustibil. Aceste bare sunt apoi grupate în ansambluri combustibile și inserate în reactor. Toate aceste pachete formează zona activă a reactorului.

Exemplu de bară de combustibil nuclear (plus detalii)

Matricea de oxid ceramic este prima barieră protectoare care reține o mare parte din produșii de fisiune produși în urma reacției nucleare a uraniului. Teaca de zircaloy reprezintă al doilea strat (compartiment) izolator. El separă combustibilul radioactiv de restul reactorului.

Miezul reactorului este apoi plasat în vasul sub presiune. Acest vas reprezintă al treilea strat (compartiment) izolator, rezistând până la presiuni de 7MPa (aproximativ 1000 psi) care pot apărea în cazul unui accident.

Întregul sistem de vas sub presiune, țevi, pompe, răcitor (apă) sunt protejate de un al patrulea strat izolator, confecționat din beton și oțel extrem de rezistent și închis ermetic. Al treilea strat izolator a fost proiectat, construit și testat pentru un singur scop: să susțină pentru un termen nedefinit, o topire totală a miezului reactorului. Motiv pentru care o structură din beton este turnată în jurul acestui sistem.

Toate aceste sisteme sunt plasate în clădirea reactorului, în interiorul căreia de obicei se păstrează o presiune mai scăzută, pentru a nu exista scurgeri în afara acesteia, dar clădirea în sine nu oferă protecție reală împotriva radiației.

Aspecte fundamentale ale reacțiilor nucleare

Combustibilul de uraniu generează căldură prin fisiune nucleară. Atomii mari și grei de uraniu se „rup”  în doi atomi mai mici, proces ce generează energie (căldură) plus câțiva neutroni (una din particulele din interiorul unui atom). Când un neutron lovește un alt atom de uraniu, acesta se „rupe” (fisionează), generând căldură și mai mulți neutroni și tot așa. Aceasta este ceea ce se numește o reacție în lanț. În timpul operațiunilor normale, numărul de neutroni din miezul reactorului este stabil (nu se modifică) și reactorul este într-o stare critică (dar normală – n. t.)

Schema reacției în lanț ce are loc în barele de combustibil

Trebuie menționat faptul că un reactor nuclear nu poate exploda niciodată ca o bombă nucleară. În cazul incidentului de la Cernobîl, explozia a fost cauzată de acumularea unei presiuni prea mari, urmată de o explozie de hidrogen și penetrarea tuturor straturilor de protecție ale reactorului, împrăștiind material radioactiv în mediu (a fost practic o „bombă murdară” și nu o explozie nucleară). de reținut, la Cernobîl nu exista structura de beton turnată în jurul reactorului. De ce un astfel de accident nu se va întâmpla în Japonia, veți afla citind mai departe.

Pentru a controla reacția nucleară în lanț, cei ce controlează reactorul folosesc așa-numitele bare de control. O bară de control absoarbe neutroni. În timpul operațiunilor normale într-un reactor BWR, barele de control sunt folosite pentru a menține reacția în lanț și reactorul în zona critică. Barele de control sunt folosite și pentru a reduce puterea reactorului de la 100% până la 7% (căldură reziduală).

Căldura reziduală este cauzată de dezintegrarea radioactivă a produselor fisionabile. Dezintegrarea radioactivă este un proces prin care elementele de fisiune se stabilizează, emițând energie sub forma de mici particule (alfa, beta, gama, neutroni, etc). Există o multitudine de produse de fisiune care sunt create în reactor, inclusiv cesiu și iod. Căldura reziduală scade în timp, după ce reactorul este închis și trebuie înlăturată folosind sistemul de răcire pentru a preveni supraîncălzirea barelor de combustibil nuclear, lucru ce duce în final la eliberarea de substanțe radioactive. Menținerea sistemelor de răcire și eliminarea căldurii reziduale este principala problemă cu care se confruntă operatorii reactoarelor avariate din Japonia din acest moment.

Este important de menționat că mulți din acești produși de reacție (care produc căldură reziduală) devin foarte repede infoensivi mai rapid decât pronunțarea cuvântului R-A-D-I-O-N-U-C-L-I-D. Alții se descompun mai încet, spre exemplu cesiu, iod, stronțiu sau argonul.

Ce s-a întâmplat la Fukushima? (până în 12 martie 2011)

Voi încerca să rezum următoarele. Cutremurul care a lovit Japonia a fost de câteva ori mai puternic decât cutremurul pentru care a fost proiectată centrala. Scara Richter este una logaritmică, astfel că diferența dintre un cutremur de 8.2 – valoare luată în calcul la construcția centralei – și 8.9 este un factor de 5 și nu 0.7).

Când cutremurul de 8.9 grade a avut loc, centrala nucleară s-a oprit automat. În câteva secunde de la începutul cutremurului, barele de control au fost inserate în miez și reacția nucleară a fost oprită, urmând ca sistemul de răcire să transporte afară din sistem căldura degajată. În acest moment, sistemul de răcire trebuie să evacueze aproximativ 7% din întreaga căldură produsă în mod normal de reactor.

Cutremurul a distrus sursa externă de electricitate pentru reactorul nuclear. Acest eveniment reprezintă unul din cele mai serioase accidente de care poate avea parte o centrală nucleară. Reactorul și sistemele sale de siguranță sunt proiectate astfel încât să facă față acestui tip de accident, prin includerea unor sisteme suplimentare care să mențină în funcțiune pompele sistemului de răcire. Centrala fiind închisă, aceasta nu mai poate produce energie electrică cu care să fie alimentat sistemul de răcire.

Timp de o oră, un set de generatoare de curent au funcționat și au asigurat electricitatea necesară. Apoi a venit valul tsunami, mult mai mare decât proiectanții centralei au luat în calcul, val ce a inundat generatoarele, care au devenit nefuncționale.

Unul din aspectele fundamentale care se urmărește când se proiectează o centrală nucleară este așa numită filosofie „Defense in Depth” („apărare în trepte”). Această abordare generează un proiect al centralei care să reziste unor catastrofe serioase chiar și în cazul în care unele sisteme cedează. Un tsunami care să oprească generatoarele secundare de electricitate este un astfel de scenariu, dar valul din 11 martie a fost peste orice așteptări. Pentru a diminua efectele unei astfel de catastrofe, inginerii au proiectat o linie suplimentară de apărare, prin înglobarea sistemelor importante într-o structură de beton rezistentă.

Când generatoarele Diesel nu au mai fost disponibile, reactorul a trecut pe puterea generată de bateriile de urgență. Aceste baterii sunt un fel de backup al backup-ului, asigurând funcționarea sistemului de răcire al reactorului pentru 8 ore. Și așa s-a întâmplat.

În cele 8 ore, a trebuit găsită o altă sursă de energie care să fie conectată la centrală. Rețeaua energetică națională nu a fost disponibilă din cauza cutremurului. Generatoarele Diesel au fost măturate de tsunami. Așa că au fost aduse generatoare mobile.

Din păcate, începând de la acest punct, lucrurile au început să meargă prost pentru centrală. Generatoarele extern nu au putut fi conectat la centrală din cauză că acestea nu se potriveau. Când bateriile s-au consumat, căldura reziduală nu a mai putut fi transportată în afara reactorului. În acest moment, personalul centralei a început să urmeze procedurile standard pentru astfel de situații de urgență. Aceste lucruri fac parte din exercițiile de rutină de care au parte angajații centralei.

Abia acum a început să se vorbească despre posibilitatea topirii miezului deoarece dacă sistemul de răcire nu ar fi pus în funcțiune, miezul s-ar fi topit după câteva zile și ar fi rămas în containerul de beton. Termenul „topit” are o definiție vagă. Un termen mai corect ar fi „o cedare a barelor de combustibil”. Acest lucru se întâmplă înainte de topirea combustibilului și rezultă din factori mecanici, chimici sau termici (barele devin prea calde, sunt prea oxidate sau supuse unor presiuni prea mari).

În acest punct, topirea era un eveniment îndepărtat, principalul scop al echipei din centrală era răcirea miezului pentru a se asigura că ansamblul de bare de combustibil rămâne intact și operațional cât mai mult timp.

Deoarece răcirea miezului reactorului este un lucru atât de important, acesta are un număr mare de posibilități de răcire. Până în acest moment nu se știe exact care din acestea a cedat și care nu.

Deoarece lipsa curentului electric a dus la imposibilitatea de mai răci miezul, inginerii au trebuit să folosească orice metode aveau la îndemână pentru a scăpa de căldura reziduală din reactor. Însă atâta timp cât se produce mai multă căldură decât poate fi evacuată, presiunea de vapori crește și tot mai multă apă se transformă în aburi. Prioritar este în acest moment păstrarea unei temperaturi mai mici de 1200 de grade, pentru ca presiunea să aibe un nivel acceptabil (și pentru menținerea integrității elementelor combustibile -n.t.). Pentru ca presiunea să rămână la acest nivel acceptabil, aburul împreună cu alte gaze din reactor, trebuiau eliberate din când în când. Acest lucru este extrem de important în cazul unui accident, așa că vasul de presiune al reactorului este prevăzut cu o serie de valve prin care acesta poate elibera abur. Astfel, pentru a proteja vasul și structura din jurul său, operatorii au trebui să elibereze abur din când în când, pentru a controla presiunea.

După cum am precizat, aburul împreună cu alte gaze au fost ventilate. Unele gaze reprezintă produși ai fisiunii nucleare, dar cantitatea lor este foarte mică. În timpul ventilației, o cantitate mică de gaz radioactiv a fost eliberată în atmosferă. Riscul este considerat unul minor față de eventualele consecințe ale creșterii presiunii și incidentul în sine nu a afectat vreun angajat al centralei.

Momentul primei explozii de la centrala de la Fukushima

Între timp, au fost aduse generatoare de electricitate, însă apa transformată în abur și ventilată a scăzut abilitatea de a răci restul sistemelor. La un moment dat în timpul procedurilor de ventilație, nivelul apei a scăzut sub nivelul vârfurilor tuburilor cu combustibil, unele din acestea ajungând la temperaturi mai mari de 1200 de grade, inițiind astfel o serie de reacții între aliajul zircaloy și apă. Procesul de oxidare formează hidrogen, care se amestecă cu aburul care este ventilat. Acest proces este cunoscut și a fost anticipat, însă cantitatea de hidrogen formată a fost necunoscută deoarece nu se cunoștea exact temperatura din reactor sau nivelul apei. Hidrogenul fiind un gaz ușor inflamabil, amestecat cu aerul într-o proporție oarecare, acesta va reacționa cu oxigenul din aer, producând o explozie. Într-un anume moment din timpul ventilării, hidrogenul acumulat s-a amestecat cu aerul și a avut loc prima explozie de la reactorul de la Fukushima. Explozia a avut loc în afara containerului de protecție din beton, dar în interiorul clădirii reactorului (care nu îndeplinește un rol în securitatea instalațiilor). O explozie similară s-a întâmpla și la reactorul 3. Explozia a distrus acoperișul și zidurile clădirii reactorului, dar nu a avariat containerul de beton și nici sistemele de siguranță ale centralei.

Din moment ce unele bare de combustibil au depășit 1200 de grade, unele din ele au fost avariate. Materialul nuclear este intact, dar startul de zircaloy a început să cedeze. În acest moment, unele produse radioactive (cesiu, ion, etc) au început să se amestece cu apa și cu aburul din reactor. Mici cantități de cesiu și iod au fost detectate în aburul ventilat în atmosferă.

Deoarece posibilitățile de răcire ale reactorului au rămas limitate iar nivelul apei continua să scadă, inginerii au decis să injecteze în reactor apă de mare amestecată cu acid boric, borul fiind un element care este cunoscut pentru proprietățile sale de absorbție a neutronilor. Această operațiune s-a făcut pentru ca nivelul de apă din reactor să fie suficient de mare încât toate tuburile să fie acoperite cu apă. Chiar dacă reactorul a fost oprit, acidul boric are și un rol secundar de a capta iodul sau cesiul care a mai rămas în reactor, pentru ca aceste produse secundare să nu mai ajungă în atmosferă.

Apa folosită pentru sistemul de răcire este apă purificată și demineralizată. Motivul pentru care se folosește apă pură este pentru a micșora efectele de coroziune din timpul operațiunilor normale ale unui reactor. Injectarea de apă de mare va necesita un timp mai îndelungat pentru curățarea reactorului, ulterior operațiunilor de oprire.

Acest procedeu a scăzut temperatura tuburilor de combustibil, până la un nivel care nu mai era periculos. Deoarece reactorul este închis de câteva zile deja, procesul de dezintegrare nucleară este la un nivel mult mai scăzut, astfel că presiunea în centrală a fost stabilizată și ventilarea de abur în atmosferă nu mai este necesară.

Update – 14 martie 2011, 20:15 EST

Reactoarele 1 și 3 sunt în prezent într-o situație stabilă, potrivit unui comunicat de presă al companiei TEPCO, însă nu se cunoaște încă gradul de avarie al tuburilor cu combustibil. Nivelul de radiație de la Fukushimaa scăzut la 321 microSv (23.1 milirem) în data de 14 martie, ora 14:30 ora locală.

Update 14 marie 2011, 22:55 EST

Detaliile despre evenimentele de la reactorul 2 nu sunt încă suficient cunoscute. Nivelul de radiație a crescut, dar nu se cunoaște încă exact valoarea lui.

129 Comments

  1. Termenul este „Defense in depth” ;-) si mergea pus un link catre Wikipedia la termenul „bomba murdara” pentru ca in Romaneste nu e sugestiv.

    In rest, jos palaria pentru traducere si plecaciune pana la pamant pentru gest — poate mai scade procentul de bullshit si ipocrizie din jur.

    La mai mare!
    @Dexter

  2. Mulțumesc pentru aprecieri și observații, am modificat deja, un alt Radu mi-a semnalat același lucru la „Defense in depth”. Nu îmi era familiar termenul, iar în textul original formularea era cu „of”. Pus link la Wikipedia (EN, că în RO nu există încă termenul).

  3. Merci mult, o să-l dau mai departe. Traducerea a fost foarte de informativă, chiar dacă în decursul anilor am petrecut destule ore pe Wikipedia citind despre energia nucleară.

  4. @Dexter: Turnătorule :p

    Twitting live de pe USS Ronald Reagan aflat în apropiere de Fukushima, aici.

    Schițele unei centrale nucleare BWR, aici.

    Cum se resimte JAXA după cutremur, aici.

    Poză din centrul de comandă al capsulei HTV, momentan andocată la ISS, aici,

  5. doua lucruri pe care nu le inteleg: daca este vorba de explozii controlate, de ce s-au soldat cu raniti si daca nu este nici un pericol de radiere, de ce flota americana s-a indepartat de coasta?

  6. Nu am spus că exploziile ar fi fost controlate. Pe Realitatea TV și pe Antena 3 au spus din astea. Controlată a fost ventilarea aburului din miez. Exploziile erau așteptate, ca scenarii posibile, dar nedorite. Din păcate, ele au avut loc, dar nu trebuiau să aibe loc.

    Probabil procedurile armatei americane spun că dacă un portavion este în misiune de ajutor umanitar și detectează radiații, să se depărteze de acea zonă, până se clarifică situația. Nu știu dacă e așa, dar mie așa îmi spune logica. După cum reiese și din articol, deși existente, aceste radiații nu sunt periculoase, but better safe than sorry, dacă tot au venit să ajute.

  7. Excelent documentat. L-am dat mai departe. Situatia este clar foarte grava, altfel nu cereau japonezii asistenta. E o cutuma la ei sa nu-si „piarda obrazul” in fata lumii.

  8. Cateva observatii: explicatiile sunt ultra-optimiste. Nu poti sa ai certitudinea ca nu se va intimpla nimic.

    De fapt, nu explici ce se poate intimpla daca sistemul de containment MarkI al GE nu poate contine miezul topit, care va trece prin el si se va duce naibii in jos si in sus (printr-o explozie datorata presiunii), dar cu ejectare de material radioactiv, Cernobal-style.

    Altceva decat PR pentru GE, producatorul american al reactoarelor, nu am vazut in acest articol…

  9. Un articol foarte bine documentat, felicitari! Situatia reala, imi par rau, nu e ca-n carti, urmariti CCTV9. Numai ieri au zis ca din 90 persoane au testat aleatoriu 3, si erau iradiati. Sa-i ajute Dumnezeu sa depaseasca aceasta cumplita criza!

  10. Ma amuza toti profesorii si doctorii in domeniu care dau citate gen „Nu a fost și nici nu va fi eliberare semnificativă de radioactivitate.”

    Deci prezentarea sistemului e corecta, chiar el spune ca toate trei mecanismele de racire – normal, back-up si 2nd back-up (a dream within a dream within a dream, anyone?) au cedat pe rand. Pai daca sistemele de back-up pentru racire au cedat – toate – ce garantii poti sa ai ca nu cedeaza si cel „fizic”?

    N-am citit niciun articol din presa noastra dar articolele de pe cnn/reuters sunt cel putin sceptice. Nu panicante dar nici exuberante. Mi se pare deplasat sa afirmi ca sigur nu se va intampla ceva, dupa ce trei sisteme diferite au picat unul dupa altul…

  11. Felicitări pentru articol. Realitatea şi A3 sunt specializate pe isterizarea maselor. Din păcate singurele surse de încredere privind chestiunea în cauză au rămas Wikipedia (deşi a fost vandalizată la greu zilele astea), CNN, NHK şi AlJazeera.

    CNN afirmă că (citez din memorie) „seawater will kill the reactor, and it will be decomisioned for sure”. Pe de altă parte din cele vreo 15 centrale nucleare active în Japonia TEPCO nu deţine decât 3, din care 2 sunt cu problemele de după cutremur. Wikipedia anunţă o reducere a furnizării de electricitate de la 40 la 30GW. Pe site-ul furnizorului se anunţă un plan de raţionalizare a energiei electrice în zonele cu probleme timp de câteva săptămâni până la stabilizarea situaţiei. Cum Banca Naţională a Japoniei a pompat masiv lichidităţi pe piaţa de capital în vederea redresării economiei (pentru că au pierdut într-o zi cât datoria externă a României pe mai mulţi ani), iar Rusia s-a oferit să livreze gaze, s-ar putea să subvenţioneze şi preţul energiei electrice.

    E bine că ai menţionat gradul INES 4. Nici eu nu cred că va creşte. Enervant este că lumea habar nu are câte accidente nucleare civile au mai fost până acum, toţi raportându-se la Cernobâl. Acum se isterizează pentru că evenimentul este foarte mediatizat, transmis live în zeci de ţări.

    Off-topic: nu am citit nicăieri nimic despre soarta tunelului Seikan. Deplasarea insulei Honshu nu l-o fi rupt oare?

  12. Toate masurile de siguranta prevazute au esuat. Puteti citit pe wikipedia o prezentare a masurilor de siguranta implementate in acest tip de reactor daca doriti cu adevarat sa intelegeti ce se intampla si o sa faceti si singuri paralela cu stirile din presa:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Boiling_water_reactor_safety_systems

    Ultima masura citez : The Standby Liquid Control System is used in the event of major contingencies as a last measure to prevent core damage. It is not intended ever to be used, as the RPS and ECCS are designed to respond to all contingencies, even if a quite a few of their components fail, but if a complete ECCS failure occurs, during a limiting fault, it could be the only thing capable of preventing core damage. The SLCS consists of a tank containing a large quantity of soluble neutron absorbers (typically borated fluids, such as borax) protected by explosively-opened valves and redundant battery-operated pumps, allowing the injection of the borated fluids into the reactor against any pressure within; these borated fluids can and will shut down a reactor gone out of control.

    Aceasta ultima masura trebuia teoretic sa nu fie niciodata folosita. Este fix ce fac ei acum. Ati citit in presa ca incearca inecarea reactorului cu subtante speciale… Este exact aceasta ultima masura de pe lista. Racirea cu apa de mare nici nu intra in calcul.

    Restul e doar propaganda, practic acum au esuat cu toate masurile standard si … inventeaza. Cine are rabdare sa citeasca pe indelete masurile de securitate va intelege unde e problema care nu a aprevazut-o nimeni. Va veti lovi la fiecare pas de pompe care intra in functiune etc etc….

    Cel care scrie pe acest site cred de asemenea ca nu realizeaza ce inseamna explozia „controlata” cica a cladirii, inseamna ca toate aceste pompe, tevile exterioare reactorului (vezi schema lui pe wikipedia) si alte sisteme au sarit in aer impreuna cu caldirea. Acum practic ceea ce ei numesc reactor core este o incinta metalica foarte groasa care tine izolat combustibilul nuclear iar ei sunt la nivel de pompieri racind din afara cu „furtunul” reactorul. O situatie pe care nimeni nu a prevazut-o. Si pe care evident nimeni nu o va recunoaste pentru a nu creea PANICA.

    Sper din toata inima sa nu se intample un meltdown al barelor reactorului si sa nu am dreptate.

    Dar parerea mea insa este ca ei deja au pierdut o parte din integritatea tuburilor de zircaloy. Ce nu intelegi si nu explici pe acest site este de … unde hidrogenul. Acumularea de hidrogen se potriveste perfect cu scenariul in care temperatura a atins cote suficiente sa topeasca aliajul zircaloy.

  13. Gabi, ai subliniat cuvântul greșit. Nu trebuia să subliniezi „nu va” ci „semnificativă”. Și ce legătură are Inception cu sisteme de backup în cascadă?

    Lucian Mândruță se pare că nu a citit complet articolul, sau nu l-a înțeles. S-a explicat de ce nu este posibilă o explozie de tipul celei de la Cernobîl, la Fukushima sau la o altă centrală nucleară non-sovietică.

    Alex nu a citit nici el articolul sau comentariile, pentru că am spus și am repetat faptul că nu este vorba despre despre o explozie controlată. Textul încearcă să explice de unde vine hidrogenul, dar cum autorul lui nu are toate datele, e greu de spus cu certitudine.

  14. Daca e sa aleg intre Lucian Mandruta, un realizator de emisiuni la care nu m-am uitat si nu ma voi uita niciodata si un site care incearca sa reduca temerile lansate in mod tendentios de agentii de stiri de doi bani, cu siguranta voi alege acest site.
    Cu siguranta Lucian Mandruta are un target mai mare si un volum de vizitatori mai mare, insa nici OTV_ul nu sta rau si nu pot spune ca emisiunile lor sunt de admirat.
    Orice cercetator din lumea asta poate gresi atunci cand face o afirmatie (si aici ma refer la autorii originali ai stirii), insa nu trebuie sa uitam ca ei sunt cei care au proiectat toate sistemele existente in ziua de astazi, inclusiv sistemele de creare a paginilor web la care ne uitam noi acum, iar ziaristii au fost dintotdeauna cei care doar si-au dat cu presupusul, uneori le-a iesit, insa de cele mai multe ori nu.

    Ca statistica, pot spune ca in general daca ceva nu a pornit intr-un mod dezastruos in primele ore, ulterior nu o va mai face.

  15. Stai liniștit Me, după ce m-am uitat peste statistici sunt convins că de alaltăieri, după ce am publicat traducerea, am avut un volum mult mai mare de cititori și un impact mai puternic decât are Lucian Mândruță în mod normal. Scopul meu a fost îndeplinit, a ajuns la o mulțime de oameni o infuzie de informații clare, o prezentare obiectivă a unei situații dramatice. Cine a vrut să citească și să înțeleagă articolul de mai sus, a făcut-o, cine e simpatizant Greenpeace, rămâne în continuare simpatizant Greenpeace.

  16. Felicitari pentru initiativa de a pune acest articol si pentru efortul depus.
    F

  17. E normal ca autoritatile americane sa incerce sa linisteasca: tehnologia BWR e de origine americana.

    „Probabil acest incident va fi catalogat drept unul de gradul 4 pe scara INES: accident nuclear cu consecint,e locale.”
    Incidentul e catalogat de gradul 5-6 de catre autoritatile franceze; aseara Bernard Laponche, doctor in fizica nucleara explica de ce…

    Azi-dimineata, cifrele prezentate de guvernul japonez nu sunt deloc in acord cu „scurgerile radioactive nu sunt deloc periculoase pentru mediu sau pentru populatia din jur” .

    Citat din Le Monde : autoritatile japoneze au recunoscut ca nivelul de radioactivitate masurat pe situl centralei nucleare sunt periculoase pentru sanatate (Yukio Edano, purtator de cuvant al guvernului). La ora 10.22 au fost detectati:
    -30 milisievert intre reactorul 2 si 3;
    -100 milisievert pt. nr.4;
    -400 milisievert pt. nr.3.

    100 milisievert inseamna cancer asigurat…
    Articolul nu vorbeste (doar daca mi-a scapat mie) despre reactia de FUZIUNE nucleara care s-a declansat deja intr-unul din reactoare …

  18. Karla, FUZIUNE nucleară ai zis? Ești sigură că asta ai vrut să spui? Dacă da, știi ce însemnă fuziunea nucleară?

  19. felicitari pt acest articol, ma lamurit in parte la situatia din japonia, ce nu am inteles din mass-media ii cate reactoare , cate centrale, cate explozii sunt? la tv de la noi se vb tot cu jumatati de masura fara ase explica pana la capat, chiar sunt curios cati romani au inteles ce se intampla acolo.

  20. IAEA spune așa: „Dose rates of up to 400 millisievert per hour have been reported at the site.”

    At the site înseamnă la fața locului, în jurul centralei. Up to 400 înseamnă maxim 400, deci nu o medie de 400.

    Dacă e să ne luăm după HowStuffWorks (http://science.howstuffworks.com/radiation4.htm): At doses above 100 mSv (10,000 mrem), the probability of cancer (rather than the severity of illness) increases with dose.

    Deci nu e cancer sigur, dar probabilitatea de cancer crește cu doza. Iar asta e valabil pentru cei aflați în imediata apropiere a reactorului, în momentul în care au fost 400 mSv pentru o scurtă perioadă de timp.

    Zona a fost evacuată pe o rază de 30 km în jurul reactoarelor. Radiația nucleară se diluează în atmosferă. Sunt sigur că nu reprezintă nici un pericol major pentru populație o radiație de maximum 400 mSv scursă din reactor, pentru un interval scurt de timp.

    Închei tot cu HowStuffWorks: „1,000 mSv (100,000 mrem) in a short-term dose will cause immediate radiation sickness in a person of average physical attributes, but would be unlikely to cause death.” Nici nu a fost cazul de 1000 mSv.

    Karla, despre fuziunea nucleară povestim cu altă ocazie.

  21. Bineinteles, Claudiu: e vorba de procesul invers fisiunii, adica contopirea a doua nuclee…
    De ce ti se pare anormal?

    Riscul de fuziune apare indata ce barele de combustibil nuclear nu mai sunt acoperite de apa, ori purtatorul de cuvant al guvernului japonez a spus clar ca operatia de pompare de apa de mare a fost intrerupta o buna bucate de timp, ceea ce a lasat barele neacoperite si a declansat o reactie de FUZIUNE nucleara. Pe aia cine o opreste?

  22. Mda, ziarul „Le Monde” spune prostii, „Le Figaro” la fel… Nu e vorba de o reactie de fuziune nucleara (fusion nucléaire) cum au scris ei ci de „fusion du coeur d’un réacteur nucléaire”, ceea ce inseamna, „topirea inimii reactorului”, adica a barelor de combustibil urmata de fisurarea primului strat izolator.

    Scuze, dupa cum se vede se intampla si la case mai mari, nu numai la Antena3 si Realitatea…

  23. Ca tot romanul, am si eu o parere:

    “..reactorul a trecut pe puterea generată de bateriile de urgență. Aceste baterii sunt un fel de backup al backup-ului, asigurând funcționarea sistemului de răcire al reactorului pentru 8 ore.”

    Asta e o prostie, nu tii pompe uriase pe baterii sa ti le termine in 2 secunde, bateriile alea sunt pentru sistemele vitale de comanda si control a unitatii. Ordinea de marime pentru pompele primare este de zeci de MW si sunt alimentate la tensiune de ordinul kV si bateriile sunt la 48,110,220 V curent continuu, numai curentul de pornire al unei pompe (considerand prin absurd ca se poate conecta o pompa la baterie de acumulatori) ar da gata bateria.

    “Pentru a controla reacția nucleară în lanț, cei ce controlează reactorul folosesc așa-numitele bare moderatoare. O bară moderatoare absoarbe neutroni, omorând instantaneu reacția nucleară ce are loc în miezul reactorului.”

    Moderatorul este apa usoara, barele se numesc de control.

    Controlul reactorului se face prin controlarea debitului de apa de racire, barele de control, care la acest tip de filiera sunt si de oprire rapida, se folosesc la pornirea si oprirea reactorului. O bara de control nu omoara instantaneu reactia nucleara ce are loc in miezul reactorului. Ca sistem de oprire rapida exista si sistem de injectare solutie puternic absorbanta.

    “Acest tip de explozie a avut loc și la Cernobîl, însă atunci a fost în interiorul vasului sub presiune, din cauza proiectării și folosirii greșite a acestuia de către personalul sovietic.”
    “disocierea apei și acumularea de hidrogen și oxigen este una din cele mai mari probleme întâmpinate în timpul construcției unei centrale nucleare (deși sovieticii nu și-au bătut prea mult capul cu asta), astfel încât reactorul a fost astfel proiectat încât acest lucru să nu se întâmple în interiorul său.”

    La Cernobil nu exista vas de presiune, la Cernobil la fel ca la Cernavoda se lucreaza cu tuburi de presiune. Nu stau sa citesc acum articolul original, nu stiu daca obsesia asta cu sovieticii este ta sau a autorului. Toate accidentele nucleare de pana acum au fost din vina factorului uman, nu spunem nimic de imbecilii de americani de la TMI?

    Pentru personalul de la CNE Cernavoda doza anuala este de 18-20 mSv si pentru locuitorii din imprejurimi 1-3 mSv, in Japonia oamenii locului si-au tras doze de sute de mSv, crezi ca mai are rost sa se catere pe anvelopa sau sa inceapa deja sa se lase de baut si fumat?

  24. Fiind inginer (chiar în domeniu!), vă pot spune că în proporţie de 90% dacă erau şi câţiva „meşteri români se rezolva…
    Toată florea vestului se bazează „for ever” pe automatizările care nu-i mai fac să judece deloc…
    În SUA, au avut un caz cu ciclotronul pe care nu-l mai puteau opri; după un curs de 3 ore în care – la Facultă – ni s-a explicat ce greu au mai putut să facă ceva (întrucât la fel au stat ca popândăi bazându-se pe tot felul de automatizări) au adus doi meseriaşi care l-a liniştit inclusiv pe Bush jr., care numai speria poporul cu televizorul…

  25. @gabriel:

    La Fukushima sunt două centrale nucleare, Fukushima Daiichi (Fukushim I, 6 reactoare) și Fukushima Daiini (Fukushima II, 4 reactoare), ambele centrale de tipul BWR. Fukushima II a fost închisă automat după cutremur, fără incidente majore. Incidente minore au mai fost și la Onagawa sau Tokai, fără alertă nucleară (alerta nucleară de la Oganawa a fost ulterior atribuită centralei de la Fukushima I). Explozii au fost doar la Fukushima Daichi. Aici, au fost avariate clădirile ce adăpostesc reactoarele 1, 2, 3 și 4 din cauza exploziilor de hidrogen. La reactorul 4 a fost un incendiu la depozitul de deșeuri nucleare. Iată ce am reușit rapid să găsesc pe site-ul IAEA și de pe net:

    12 martie 0730 CET: Explozie de hidrogen la reactorul 1 de la Fukushima Daiichi (4 persoane rănite)
    13 martie: incendiu la turbina de la centrala de la Onagawa (zona in afara pericolului de contaminare nucleară)
    14 martie: una din pompele de la centrala nucleară de la Tokai nu a mai functionat. Răcirea reactorului s-a făcut însă în siguranță, folosind o pompă de rezervă.
    14 matie 1101 ora locală: Explozie de hidrogen la reactorul 3 de la Fukushima Daiichi (6 persoane rănite)
    15 martie 0620 ora locală: Explozie de hidrogen la reactorul 4 de la Fukushima Daiichi, urmată de un incediu la depozitul de combustibil uzat de lângă reactor.
    15 martie 0200 UTC: incendiul de la depozitul de combustibil uzat de lângă reactorul 4 de la Fukushima Daiichi a fost stins.
    15 martie 0610 ora locala: a fost auzită o explozie la reactorul 2 de la Fukushima Daiichi, probabil cauzată de presiuea ridicată din vasul toroidal din imediata vecinătate a reactorului. AIEA nu a confirmat încă incidentul.

  26. @m3ntosan, bună observația cu barele de control și agentul de moderare, am modificat în articol, mulțumesc.

    Putem spune și despre TMI, dar urmările Cernobîl este mult mai proaspăt în minte noastră, atât datorită faptului că este mai aproape, dar și prin amploarea evenimentului.

    Să nu comparăm totuși reactoarele de la Cernobîl cu cele de la Cernavodă.

  27. Articol super documentat cum trebuie. Daca e asa cum zici si cum ai argumentat, atunci intradevar centrala atomoelectrica (am scris bine ?) sunt chiar sigure.

  28. ,a href=”http://www.evz.ro/detalii/stiri/japonia-live-amenintarea-nucleara-creste-la-fukushima-nivelul-radiatiilor-este-periculos-pentr.html”>Io-te ce zic specialistii francezi, ca nivelul de gravitate a ajuns la 6 din maxim 7. Crezi ca IAEA va zice la fel?

  29. nu am comparat CANDU cu RMBK, am spus doar ca sunt singurele reactoare cu tuburi de presiune si printre putinele cu coeficient pozitiv de vid, d-aia nu le gasesti in tarile civilizate, fiind considerate nesigure. Ma rog, discutia e ampla …

  30. Deoarece ati avut bunavointa sa postati linkul cu versiunea originala, l-am citit mai intai in engleza: un soi de deformare profesionala.

    Astfel, sunt cateva lucruri pe care nu reusesc sa le inteleg :

    – unele cifre sunt complet schimbate. Simpla neatentie ? Se prea poate, dar repetitia e suparatoare. Aliajul „denumit zircaloy, care are un punct de topire la 2200 de grade”, are in original un punct de topire de 1200 de grade, diferenta e mai mult decat semnificativa iar o asemenea fraza se regaseste de doua ori in traducerea dumneavoastra. Mai departe „Căldura reziduală reprezintă aproximativ 3% din căldura totală”, cand in original aceasta reprezinta 7%.

    – mult mai grav mi se pare ca unele informatii care apar intraducerea dumneavoastra nu exista deloc in textul original, fara ca acestea sa fie note ale traducatorului. Ca sa dau cateva exemple:
    „În momentul în care barele de combustibil nu mai sunt imersate în apă, ele se vor topi în 45 de minute” – fraza inexistenta in original.
    -sau „acest vas are 11 valve care permit o astfel de operațiune, care a și avut loc, menținând astfel o temperatură de 550 grade în interiorul miezului.”
    -„Acest tip de explozie a avut loc și la Cernobîl, însă atunci a fost în interiorul vasului sub presiune, din cauza proiectării și folosirii greșite a acestuia de către personalul sovietic. Acest lucru nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla la Fukushima, din cauza designului diferit a vasului respectiv”, de altfel in articolul original nu se vorbeste de Cernobil direct in prima parte, singurele fraze care citeaza Cernobil fiind acestea :
    „At Chernobyl, the explosion was caused by excessive pressure buildup, hydrogen explosion and rupture of all structures, propelling molten core material into the environment. Note that Chernobyl did not have a containment structure as a barrier to the environment”

    Mai exista multe alte asemenea exemple, dar abandonez, deoarece articolul dumneavoastra nu poate purta numele de traducere.
    O traducere e o reproducere fidela a unui text, si nu cuprinde paragrafe intregi inexistente in textul original.

    In cazul in care sunteti specialist in domeniu, si va permiteti sa aveti un punct de vedere propriu in privinta subiectului, semnalati-l ca atare si semnati opiniile dumneavoastra, deoarece nu mi se pare onest ca – la adapostul unei asa-zise traduceri- sa puneti propriile dumneavoastra opinii pe sema unui autor care nu le-a avut niciodata.

  31. IAEA confirmă scăderea radiațiilor prezente la poarta centralei de la Fukushima de la 11.9 mSv/h la ora 00:00 UTC la 0.6 mSv/h la ora 06:00 UTC.

    De asemenea specifică faptul că doza de 400 mSv dintre reactoarele 3 și 4 a fost temporară, însă ea a generat evacuarea personalului ne-esențial din centrală.

  32. @Ariadna:

    Acum observ și eu că textul original a fost updatat semnificativ. Îmi amintesc cu claritate cifra de 3% pentru căldura reziduală, cele 45 de minute pânăla topire în cazul în care reactorul nu este cufundat în apă sau remarcile la Cernobîl ca fiind prezente în textul original folosit de mine pentru traducere.

    Textul de pe parsec.ro este traducerea fidelă a articolului publicat de Josef Oehmen duminică după-masa. În această după-masă voi parcurge din nou materialul și voi aduce la zi traducerea mea.

    Îmi cer scuze pentru inadvertențele cauzate fără voia mea.

    Notele personale pe marginea traducerii au fost specificate în text, unde a fost cazul.

  33. Va datorez, intr-adevar, scuze ! Tocmai am citit textul original -http://www.stockhouse.com/Bullboards/MessageDetail.aspx?s=MGA&t=list&m=29418999&l=0&pd=0&r=0 – asa cum aparea el duminica si traducerea dumneavoastra este fidela acestuia.
    Imi pare rau ca m-am grabit sa va judec : de vina ar fi totusi indicatia dumneavoastra catre un link care nu adaposteste de fapt versiunea pe care v-ati bazat.

    Inca o data, imi pare rau !

  34. Nu trebuie să vă cereți scuze, eu mă bucur că mi-ați atras atenția asupra update-ului substanțial care a apărut între timp.

  35. „When the diesel generators were gone, the reactor operators switchedto emergency battery power. The batteries were designed as one of thebackups to the backups, to provide power for cooling the core for 8hours. And they did.”

    Bate campii nenea asta sau nu?

    http://www.telegraph.co.uk/technology/3312118/Worlds-biggest-battery-switched-on-in-Alaska.html

    The rechargable battery, which at 2,000 square metres is bigger than a football pitch and weighs 1,300 tonnes, was manufactured by power components specialist ABB to provide electricity to Fairbanks, Alaska’s second-largest city, in the event of a blackout.

    Stored in a warehouse near the city, where temperatures plunge to -51 degrees Centigrade in winter, the battery will provide 40 megawatts of power – enough for around 12,000 people – for up to seven minutes.

  36. @Claudiu: Nu am accentuat semnificative pentru ca nu am de ce, deja au fost degajate cantitati semnificative de radiatie in aer…

    „Edano said levels at the plant were between 100 and 400 millisieverts, or as much as 160 times higher than the average dose of radiation a typical person receives from natural sources in a year. ”
    „Radiation has come out from these reactors and the reading of the levels seems very high. There is still a very high risk of further radioactive material coming out,” Prime Minister Naoto Kan said, asking people to remain calm.

    Iti dai seama ca discutia e putin ciudata, cred ca toti am vrea ca autorul articolului tradus de tine sa aiba dreptate. Ar fi tragic sa nu aiba. Insa ma amuza siguranta cu care el afirma ca nimic „semnificativ” nu se va intampla, bazandu-si afirmatiile strict pe al 4-lea sistem de backup si nu pe experienta (din fericire nu avem experiente neplacute cu sistemul asta de centrala)…

    Dupa parererea mea, daca 3 sisteme de back-up pica unul dupa altul, activezi si ultima varianta cu borax, nici asta nu merge, ar fi hazardant sa spui „stati linistiti, avem sistemul 5 de back-up care SIGUR nu va ceda”.

    Intelegi punctul meu de vedere? Nu zic ca va ceda. Sper sa nu, evident. Dar mi se pare amuzanta siguranta asta gratuita.

  37. Multumesc Claudiu. Am indraznit sa citez traducerea ta pe blogul meu, localizand sursa si faptul ca nu este „opera” mea, desigur! Sper sa nu fie vreo problema, insa cred ca este bine sa stim toti adevarul.
    Multumesc inca o data!

  38. Mai intai, felicitari, foarte informativ pentru publicul larg.

    Cateva corectii sunt necesare, insa:

    „Aceste bare sunt apoi grupate în pachete și inserate în reactor. Toate aceste pachete formează miezul reactorului.”

    Terminologia corecta in romana e ansambluri combustibile in loc de pachete, si zona activa in loc de miez.

    Asemenea pentru „Ambalajul de zircaloy” corect e „teaca de zircaloy”.

    In „(structurile devin prea calde, sunt rpea oxidate sau supuse unor presiuni prea mari)”, o clarificare e necesara – aici presiunea se refera la interiorul barelor combustibile care sunt presurizate cu gaze inerte de la fabricatie, si care creste in timpul operarii datorita acumularii de produse gazoase de fisiune si din cauza stresului termic datorat racirii necorespunzatoare in caz de accident. Aceasta crestere de presiune poate avea ca rezultat „balonarea” tecilor si in final ruperea lor, cu posibilitatea dislocarii combustibilui.

    Afirmatia „Prioritar este în acest moment păstrarea unei temperaturi mai mici de 1200 de grade, pentru ca presiunea să aibe un nivel acceptabil.” nu e 100% corecta – mentinerea temperaturii tecilor sub 1200 C este necesara pentru a mentine integritatea elementelor combustibile, in timp ce mentinerea presiunii la un nivel acceptabil este necesara pentru a preveni formarea unei perne de vapori in partea superioara a vasului de presiune care ar putea disloca lichidul din zona activa si ar descoperi elementele combustibile care ramase fara racire ar putea ceda.

    De asemenea afirmatia „acidul boric are și un rol de a capta iodul sau cesiul care a mai rămas în reactor” este incorecta. Rolul borului este de a capta neutroni si a preveni revenirea reactorului la criticalitate, asa cum e mentionat.

    Terminologia corecta pentru „procesul de descompunere nucleară ” este dezintegrare radioactiva.

    Poate mai sunt si altele, dar pe astea le-am vazut la prima lectura.

    Inca o data, bravo, tine-o tot asa.

  39. Da, inca una, dar minora :)

    In „vasul de presiune al reactorului este prevăzut cu o serie de valve prin care acesta poate elibera abur.” de fapt valvele de siguranta sunt plasate pe conductele de abur viu, nu pe vasul de presiune.

    Tot pentru clarificare, vasul de presiune este din otel are o grosime in jur de 15 centimetri iar la fund are aproximativ 25 de centimetri. In accidentul de la Three miles Island unde o treime din combustibilul din zona activa s-a topit, vasul de presiune a retinut cu succes tot „corium”-ul (amestecul de metal topit si combustibil) si nu fost emanatii radioactive periculoase pentru sanatatea publica. Pentru reactoarele BWR insa, vasul are mai multe penetratii la partea inferioara pentru a permite inserarea barelor de control si a instrumentatiei. Sa speram ca tine, totusi :)

  40. 1200 grade Celsius = 2192 grade Fahrenheit adica aproape 2200.
    Americanii folosesc gradele Fahrenheit. Poate de aici apare acea valoare cand 1200 grade cand 2200 grade. E vorba de grade diferite… dar aceeasi temperatura.

  41. Am uitat sa intreb: Un reactor omorat cu acea solutie de acid boric mai poate fi repus in functiune? Sau daca miezul s-a topit mai poate fi repus in functiune candva? Se va mai putea folosi acea centrala vreodata?

  42. Centrala de la Fukushima era oricum veche și urma să fie închisă, așa că nu cred că în acest caz mai putem vorbi despre repunerea ei în funcțiune.

    Atâta timp cât miezul nu este complet topit și dacă economic rentează curățarea centralei și repunerea ei în circuit, se poate face, dar poate dura câțiva ani buni după un asemenea accident până să se întâmple acest lucru.

    Tuburile cu combustibil nuclear oricum se schimbă periodic, nu este neapărat o problemă că au fost stropite cu acid boric. Problema este gradul de avarie al restul sistemelor și al centralei în ansamblu. Lucrurile diferă destul de mult de la caz la caz, dar eu sunt convins că nici un reactor de la Fukushima nu va mai fi repus în funcțiune vreodată.

  43. Mai nou romanii nu se mai pricep numai la fotbal, politica, reparat Dacia si crescut copii. Zilele astea e un „must have” ca fiecare sa se dea expert in fizica atomica, chiar daca in viata de zi cu zi e worker palmas la triat PET-uri sau zambit la clienti. :)
    Bun articol, pacat de comentarii.

  44. ROmanul si Claudiu – acidul boric e folosit in mod curent in operare pentru controlul fin al reactivitatii la putere. La oprirea reactorului pentru refueling in conditii normale, concentratiile de bor din agentul de racire sunt foarte mari si se indeparteaza normal prin sistemul de control chimic si volumetric (CVCS) inainte de repornire.

    In rest e cum a scris Claudiu – daca e fezabil economic si nu exista avarii structurale majore, e posibil sa fie repornite. In faza in care s-a ajuns, e relativ putin probabil. O sa vedem dupa ce se evalueaza consecintele in lunile urmatoare.

    Ionut, poate unii dintre comentatori chiar sunt experti in analize de securitate nucleara, chiar daca sunt romani… ce zici, ne dai o sansa?

  45. Nu, am gresit .. in BWR acidul boric nu e folosit in operare, controlul reactivitatii e realizat prin debitul de recirculare.

  46. Otrava la BWR ,ca sistem de oprire rapida, este injectata doar daca barele de control nu-si fac treaba si nu opresc reactorul in caz de urgenta. Asemanator cu CANDU6, doar ca barele de oprire rapida sunt diferite de cele de control si cele ajustoare. Daca barele de oprire rapida nu-si fac treaba, injecteaza otrava nitrat de gadoliniu in moderator si va fi mai greu de repornit, trebuie filtrata toata otrava.

  47. Claudiu, recomand sa mai traduci si un alt articol

    http://abcnews.go.com/Blotter/fukushima-mark-nuclear-reactor-design-caused-ge-scientist/story?id=13141287

    si sa mai stai pe la mine pe site, te tin la curent cu ce se intimpla …)))

    Ai dreptate pe undeva in commenturi, nu zic ca presa nu exagereaza fara sa aiba knowledge suficient, insa acum vorbim despre evenimente care evolueaza dincolo de manualul de intrebuintare al reactorului. E limpede ca sistemul de containment nu (mai) functioneaza in cel putin un caz si, cred eu, mai e limpede ca atata vreme cat combustibilul nuclear ramane in stare magmatica, solidar si cu o masa rezonabil de mare pe o raza data suficient de redusa, (nu pot sa fac calculul acum, ca mi-e lene), avem de a face cu un mini-vulcan atomic care va mai erupe. Ultimele date de la cel putin un reactor indica topire in proportie de 77%.

    Vezi tu, spre deosebire de carbune sau petrol, uraniul are timp. Mai mult timp si mai multa energie decat isi imagineaza amatorii … din care si eu fac parte. Are timp sa iasa la lumina pentru ca nu are nimic altceva de facut atata vreme cat neutronii stau in gasca si se motiveaza unii pe altii. E ca in galeria Stelei, doar ca particulele astea sunt un pic mai destepte!

  48. „Altceva decat PR pentru GE, producatorul american al reactoarelor, nu am vazut in acest articol…”

    Lucian Mindruta, pe linga faptul ca nu am dat si nu o sau niciodata atentie unui (any) realizator de shows TV care isi da cu parerea despre reactoare nucleare (desi e la moda ca orice moderator sau realizator sa fie expert in absolut orice, de la rasadul cu patlagele la teoria unificarii cimpurilor), afirmatia asta a ta este rautacioasa si gratuita. Probabil ca vine din frustrarea resimtita atunci cind un „expert” de la TV realizeaza ca sint altii care chiar stiu ce vorbesc, sau macar stiu mult mai mult decit ei. Si care culmea, mai sint si cititi… Asa ca trintim ceva cu „doar PR american” si am ingropat problema, am demontat totul, lumea sa isi bage mintile in cap si sa citeasca blogurile noastre alarmiste si pareriste, sau pseudo-stirile romanesti in furibunda cautare de rating.

  49. Am lucrat la o firma de securitate care pazea perimetrul de la Cernavoda de la noi din Romania iar termenul “Defense in depth”imi este oarecum familiar nu ca asa avea cunostiinte tehnice in domeniu dar in doi ani de munca pe perimetru am ajuns sa legam mici pretenii cu oamenii ce lucrau acolo iar acest termen era tradus sau mai bine zis inteles pe ROMANESTE ca si APARARE IN TREPTE sau cum spuneau unii APARARE PE ETAPE si acum si dupa ce am citi si articolul tau de nota 10( bravo) cred ca este foarte clar ca se refera la etapele premergatoare de aparare si ordinea lor in caz de accident

  50. Apărare în trepte! Atât de evident și totuși nu am putut să mă gândesc singur la traducerea asta. Merci Eugen, o introduc în articol!

  51. Si dl. dr. Purica incepuse o expunere de specialitate, pacat ca nicio televiziune (nici macara TVR!!!) nu il lasa sa povesteasca pana al sfarsit (de ce l-or mai invita?). In orice caz, foarte interesant si linistitor, nu ca as fi eu foarte ingrijoarata, omenirea va trebui sa plateasca pentru ignoranta intr-un fel sau altul, intrebarea mea este urmatoarea: ce impact au raportarile intentionat pozitive si incorecte ale administratorilor centralei? In afara de cel psihic :)

  52. Dacă tot avem prin jur persoane din domeniul nuclear, eu aș dori o clarificare asupra sievertului. Uneori apar date de forma mSv raportat la timp (oră, zi sau ani), alteori doar mSv, fără a da un interval de timp. E puțin ambiguu.

    La Fukushima am înțeles că a fost un maxim de 400 mSv/oră. Timp de câte ore? Dar într-o zi, care ar fi valoarea maximă atinsă? Comparativ, cum stă Fukushima față de Cernobîl sau TMI? 400 mSv/oră a fost între reactorul 3 și 4, dar cum se „simte” acest 400 mSv/oră la 1, 10, 50 km de centrală?

    Dacă o persoană stă patru ore expus la o sursă de 100 mSv, este echivalent cu o oră și o sursă de 400 mSv? Cum se lucrează acum la Fukushima, în schimburi? A calculat cineva doza de radiații încasată de personalul care se află acum acolo?

  53. Despre Sievert (nu sunt specialist, este ceea ce am inteles din http://en.wikipedia.org/wiki/Sievert)

    Nu se poate vorbi despre o sursa de 100 mSv. Sievertul masoara efectele biologice ale unei doze absorbite de radiatie. Este o presupunere a mea ca intre 400mSv intr-o ora si 400mSv in 4 ore este de preferat cea din urma, fie si numai datorita capacitatii organismului de a contracara efectele nocive.

    Pentru o comparatie cu Cernobil, http://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_disaster#Radiation_levels

    NB, acolo sunt precizate Sv/h.

  54. Eh, pe Wikipedia am găsit și eu, de aceea am întrebat specialiștii, dacă sunt pe recepție :)
    De obicei iau Wikipedia ca orientare, nu ca argument într-o discuție, de aceea nu pot face comparații pe cifrele prezente în Wikipedia.

  55. Claudiu, aprob atitudinea :D

    O observatie (din nou de nespecialist). Am citit articolul original in engleza luni. Intre timp situatia s-a agravat. 400mSv/h este un nivel extrem de mare al radiatiilor. Pentru comparatie, scurgerile radioactive dupa prima explozie, probabil datorate evacuarii de abur (cum se vorbea si in articol) erau de circa 0.8mSv/h (800 micro Sievert pe ora) si erau considerate ingrijoratoare (de catre cine?). Se tot vorbea de depasirea limitei legale de 0.5mSv/h.

    400mSv/h din cate inteleg a fost un spike, dar unul foarte mare, care nu cred ca poate fi pus pe seama evacuarii de abur. Incendiul de la reactorul 4 a fost asociat unei scurgeri mult mai importante. Din punctul asta de vedere, autorul articolului tradus de tine a… „gresit”. Prognoza lui nu s-a adeverit in totalitate, o scurgere importanta de radiatii a avut loc. Daca ramane la nivelul actual presupun ca este ok din punct de vedere al sanatatii populatiei, dar lucrurile nu par tocmai „under control”. Doua vesti nu tocmai bune sunt acestea: http://english.yonhapnews.co.kr/national/2011/03/16/19/0302000000AEN20110316006300320F.HTML
    http://www.nytimes.com/2011/03/16/world/asia/16nuclear.htm?_r=1

  56. Marți am publicat varianta updatată a traducerii. Autorul a revenit asupra textului cu unele clarificări și corecturi. Într-adevăr, din păcate, a greșit prognoza inițială, nu a prevăzut incendiul de la bazinul cu combustibil uzat de la unitatea 4, sursa acelui spike de 400 mS/oră. Ultimul raport JAIF vorbește de 1937 uSv/oră în perimetrul centralei (în scădere față de ultimul raport). Destul de departe de Apocalipsa propovăduită de unii.

  57. Partea cea mai trista in toata povestea asta si in toata discutia de aici e ca toti ne bazam pe datele date publicitatii de japonezi. Recent au aparut niste reportaje (cnn/bbc) care spun ca firma respectiva a mintit (s-a dovedit ulterior ca au mintit) de doua ori in trecut in legatura cu starea centralelor si cu evenimente petrecute acolo…

    Nu sunt de acord cu cel care a zis ca aici lumea se hazardeaza in a-si da cu parerea. Cred ca in general publicul tau are capacitatea de a trece peste nivelul „gaina cu trei picioare” al evz, rtv sau alte „publicatii” din Romania. Intr-adevar acolo discutiile degenereaza grav, dar aici chiar se poate vedea ca si-au adus aportul experti in domeniu (vezi raspunsurile lui Eugen si ale lui Andrei).

  58. Excelenta dizertatia!! Felicitari!!! Asta ar trebui citita de toti stiristii „priceputi” in tehnica nucleara si care nu alearga decit dupa senzational.
    Scaderea semnificativa, in doar citeva zile, a nivelului dozei ambientale, ma face sa ma gindesc ca ponderea cea mai mare in produsii evacuati o are I-131 si nu Cs-137, ceea ce este bine.
    Niste observatii:
    – se foloseste, la racire, apa pura pentru a micsoara cantitatea de radioizotopi (in princilal Na) artificiali ce s-ar produce in aceasta apa datorita bombardarii cu neutroni. Folosirea, de urgenta, a apei de mare, a avut si alta repercursiune: depunerile iminente de saruri de pe teci, au scazut considerabil schimbul de caldura
    – acidul boric (defapt borul) capteaza neutroni, oprind reactia de fisiune. Acesta este rolul lui si nu acela de a capta iodul sau cesiul. Acelasi rol il are si cadmiul.
    Daca racirea nu se va putea face in conditii optime, se poate ajunge la un Cernobil: apa in comntact cu zirconiul tecilor va poroduce hidrogen in cantitate mare care, datorita conditiilor existente, poate exploda ducind la fisurarea/distrucgerea alveolei reactorului. In aceste conditii produsii de fisiune vor putea ajunge in atmosfera. Consecintele le stim, din pacate!

  59. nu vreau sa ‘intind’ aspecul acesta, e minor in comapratie cu celelalte comentarii, dar pentru ca ai intrebat, Andrei, ma refeream la ceea ce s-a publicat pe site-uri, ca s-ar fi stiut de mai demult ca exista ‘probelme’ si ca au mai existat nu accidente, ci incidente, nementionate in rapoartele pe care probabil ca trebuie sa le intocmeasca regulat – in orice caz,e aproape fasacinant raportul pagube/eveniment

  60. Revin cu o complectare.
    Da, incendiul de la depozit putea produce o ridicare la nivelul dozei ambientale la 400 mSv/h (mai corect, 400 mGy/h, pentru ca nu vorbin despre efecte in tesut) dar concentratia radioactiva nu se compara cu cea a exploziei de tip Cernobil.

  61. Why nuclear power is a necessity: http://edition.cnn.com/2011/OPINION/03/16/sjoden.nuclear.japan/index.html?hpt=C2

    Off-topic, pentru „ecologiştii” care propun înlocuirea tehnologiei nucleare cu variante mai hippiote :) : Ca electrician interacţionez uneori cu clienţi care îmi solicită soluţii de energie electrică din surse alternative. Singura sursă de electricitate pe care poţi s-o ţii în curte sau pe acoperiş şi să aibă randament este generatorul eolian. Tehnologia fotovoltaică disponibilă acum către populaţie este o mare mizerie de marketing, iar practica din teren o demonstrează: alimentarea unei locuinţe costă până la câteva zeci de mii de euro, iar randamentul este foarte scăzut.

  62. @Ionuț

    Bineînțeles! Oricine are cât de cât niște cunoștințe minimale de fizică știe cât ne necesară e energia nucleară!

  63. Pentru Claudiu: imi pare rau ca am ajuns sa ne certam intre noi, in conditile in care respectul meu pentru oameni ca tine, pasionati de stiinta e aprioric.

    Pentru restul lumii: inteleg ura fata de prezentatorii de televiziune, dar judecata rapida si stereotipala (da-l dracu, ce stie el, e de la televizor) mi se pare un semn de inteligenta sociala deficitara. La orice varsta poti fi surprins, nu doar cand ai 20 de ani.

    Eu nu mai fac stiri acum si am ajuns pe acest bloc prin amicii de pe facebook. Nici nu am vazut stiri la tv in ultima saptamana. Dar mi se pare ca ambele atitudini, catastrofic/impaciuitor si seren pot pana la urma sa fie puse la colt de realitate.

    Multumesc.

  64. Pentru Lucian Mîndruță: nu consider că ne-am certat, dar nu am putut să nu reacționez când mă luați peste picior cu apelative peiorative („desteptii care posteaza la mine pe site” sau Gigel). Eu îmi mențion părerea că suntem foarte departe de scenarii apocaliptice și oricine face astfel de declarații, mai ales dacă ocupă o poziție publică, este complet iresponsabil. Mai ales dacă nu este din domeniu. Ceea ce se întâmplă acum la Fukushima este evident că a depășit previziunile celui ce a scris articolul tradus de mine, dar este departe, foarte departe de Cernobîl sau apocalipsă.

    În rest, la discuții raționale și civilizate, sunt deschis oricând, aici, dincolo, față în față, indiferent.

  65. Ai dreptate, am folosit cuvinte nepotrivite. Nu stiam despre cine e vorba. Pe site-ul meu sunt o multime de stalkeri a caror singura ocupatie e sa livreze ura, la orice ora. Dupa o vreme devine obositor si poate ca asta explica iesirea, chiar daca nu o justifica. In alta ordine de idei, imi place mult site-ul tau: nu credeam, in lumea de silicoane si zambetel false in care ma invart ca mai exista romani care sa consume si sa produca asa ceva. Stiu ca nu conteaza mult, dar eu tot te felicit! Nu in calitate de prezentator, ci poate de astronom amator si pilot…)

  66. O clarificare e necesara – incendiul de la unitatea 4 de la Fukushima Dai-ichi nu a fost la bazinul de stocare a combustibilului uzat. TEPCO a declarat ca incendiul a fost declansat de o scurgere de ulei la una din pompele de racire si a durat approx. 140 de minute. Unitatea 4 este oprita de 105 zile iar in reactor nu este combustibil.

    Se pare ca al doilea incendiu anuntat ieri a fost o alarma falsa – echipele de interventie nu au gasit urme de foc.

    Am vazut intrebarea despre doza echivalenta si unitatile de masura – nu e domeniul meu de expertiza, dar pot sa spun ca Sv este unitatea de masura pentru doza echivalenta – o masura a efectului radiatiei asupra tesutului viu, in functie de tipul de radiatie. Ratele de doza sunt exprimate in Sv/h (sau raportat la orice alta unitate de timp) si indica cat de rapid este primita doza de radiatie.

    Ai rationat corect ca o persoana lucrand intr-un mediu cu o rata a dozei de 10 mSv/h timp de patru ore va incasa o doza echivalenta de 40 mSv, aceeasi cu doza echivalenta incasata de o persoana lucrand timp de o ora intr-un mediu de 40 mSv/h .

  67. Lucian Mîndruță: Mulțumesc pentru aprecieri :)

    Andrei: Deci trebuie raportată la unitatea de timp, am cam înțeles acum. Cam așa era peste tot pe unde am văzut, totuși. Știam definiția, dar nu pricepeam exact modul de raportare și relațiile de echivalență.

    Din ce am ascultat pe NHK, un oficial din guvernul nipon a declarat că dacă o persoană va sta 24 de ore pe zi, timp de un an în acea zonă, va avea probleme de sănătate, dar radiațiile nu afectează momentan muncitorii din centrală, expuși de câteva zile. Probabil s-a referit exclusiv la zona centralei, nu la cei 20 km evacuați din jurul reactoarelor, dar sincer n-am înțeles prea exact partea asta.

  68. Care este debitul de apa, minim necesar, pentru a raci reactorul dupa oprirea reactiei?
    De ce nu s-a folosit ca prima sursa de energie aburul propriu ?
    Sunt cazane care au turbine cu abur propriu pe axul pompei de racire. Atata timp cat reactorul produce caldura ( abur ), are energie suficienta pentru racire proprie, cel putin pana la cele 250 grade.
    Sunt si alte sisteme, depind de cantitatea de caldura ce trebuie preluata.
    Teodor

  69. Am citit…am recitit..si iar am citit..ca sa inteleg. Unele le-am inteles altele m-au depasit…insa as vrea o concluzie daca se poate: va exploda or ba? iar daca raspunsul va fi depinde spune-mi te rog care vor fi consecintele pe termen scurt si lung? norul radioactiv se poate dispersa in toata lumea?japonezii e clar in ce masura vor fi afectati, insa cum vom fi afectati noi, restul lumii? multumesc si scuze daca sunt putin off topic.

  70. Diana, depinde ce înțelegi prin explozie. Explozii au fost al Fukushima, nu una, ci mai multe. Material radioactiv a fost răspândit în mediu, dar din datele pe care le avem până acum, nu trebui să îți faci griji, cea mai mare eliberare de radioactivitate de la Fukushima este de aproape 1000 de ori mai slabă decât la Cernobîl. Nu există un nor radioactiv, bine delimitat care să se plimbe prin lume. Ca să îți faci o idee, maximum de radiații de la Fukushima a fost de 0.4 Sv/oră și a durat puțin timp. În momentul exploziei de la Cernobîl (acolo a fost una singură), nivelul de radiații a fost de 300 Sv/oră. Dacă cineva are alte date, îl rog să mă corecteze. Momentan nici zona din jurul reactorului nu este puternic contaminată radioactiv, probabil oamenii se vor putea întoarce la casele lor în curând, nici vorbă de pericol major pentru statele din jur.

  71. Propun ca desteptu’ care e autorul disertatiei semi-docte despre cat de „safe” e la Fukushima si cat de „linistiti” tre’ sa stam noi la toate blogo-tampeniile sa se duca pana acolo si toarne agent de racire cu cana pana raceste el miezurile. La-ti crezut? Ati luat-o ! – cei cu comentariile entuziaste : sa faca o cheta sa-i plateasca avionul si sa-i cumpere sticlute mici, sub 100 ml cu lichid de racire ca sa-l lase in avion! Va urez la toti rezistenta la… manipulare ! … si stati linistiti ; raectorul 5 e pe cala sa ramana fara apa si el … dar nu e nici o problema; cititi articolul acela bine tradus…. „cool !” nu ? – daca n-ar suna tragi-ironic , sau mai bine zicem „hot” ; care expresie argotica o fi mai mai la moda prin Mall si Club ? Oricum cineva il iubeste pe Josef Oehman – reactoarele se topesc de dragul lui , pe rand…

  72. @jim

    Felicitari pentru diploma, sper totusi ca e doar un hobby si nu profesezi …
    Ce sa faca romanii acolo? E pazit si oricum nu cred ca mai e nimic de furat.

    @Silviu Soare

    Nu ‘la-m’ crezut, informatiile disponibile pe metoda guesstimate sunt relative, spune-mi ce stiri urmaresti sa-ti spun cat de panicat esti si ce interese sunt la mijloc. Probabil ca informatii mai exacte vom avea peste 3 ani cand iese un raport aiea sau niciodata.

  73. Era interesant ca Lucian sa ne spuna ce se intampla intr-o redactie de stiri intr-un asemenea moment care necesita multe cunostinte tehnice si informatiile sunt putine spre deloc. Ce face cainele de paza al democratiei in asemenea momente?

    Se publica articole fara nicio noima in ideea ca oricum nu intelege multa lume, sau venim mai tarziu cu o modificare. Gasim doi specialisti in foame care sa bata campii pe subiect si eventual sa spuna : la Cernavoda!? NICIODATA, nu se poate:) e cu totul alta tehnologie! si chiar daca, tritiul oricum face bine la viile murfatlar!
    Trimiti doi jurnalisti la Politehnica sa faca doua zile cursuri de dozimetrie, comanda si controlul reactoarelor nucleare etc.?
    Care e diferenta intre rem, rad, Gy, Sv, roentgen ca nu zice pe wikipedia si ‘specialistul’ mi-a explicat dar n-am inteles nimic, ce facem ii dam drumul asa pe post cat e cald?
    Traduceri nefericite de pe site-uri de stiri externe? Eventual cat mai vagi in continut ca doar titlul conteaza.
    Sa ne impartaseasca si noua dl. Lucian despre framantarile astea interne.

  74. dlui Soare – specialistul care a scris raportul a si mentionat la un moment dat ca nu dispune de informatii direct din teren (in orice caz tot articolul are o tenta mai mult teoretica, nu constatatoare post-eveniment), totusi, chiar si necunoscator sa fii, daca te gandesti de cat timp nu explodeaza ‘categoric’, e totusi o performanta, mai ales ca de orice au avut parte mai putin de liniste

  75. Interesantă propunerea lui m3ntosan, aș fi și eu curios cum se lucrează într-o redacție de știri în zilele astea, mai ales că aseară ProTV-ul anunța că o catastrofă la Fukushima este iminentă, în câteva ore urmând să se întâmple ceva dramatic. E trecut de miezul zilei, la Fukushima nu amai fost nici măcar o explozie sau un incendiu nou. Până și Hotnews trece deja pe alte știri.

    Un grafic rapid, compilat din rapoartele JAIF: http://www.parsec.ro/i/fukushima.png cu datele furnizate de TEPCO de la poarta centralei. Cine spune că nivelul de radiații crește?

  76. Eh, poftim! „Reactoarele de la Cernavoda sunt protejate in caz de accident aviatic sau de atac terorist!”

    tot ii dau inainte pe langa subiect, toate reactoarele sunt sigure si se opresc rapid in conditii de siguranta, problema e ce se intampla cand ramai cateva zile fara electricitate, cum extragi caldura:) nu abordeaza nimeni subiectul asta …

  77. Pentru Lucian Mindruta: nu cred ca ai dreptate. Stiristii alearga doar dupa senzational. Nu conteaza ce si cum spun, senzational sa fie! Vezi detalii total diferite, la televiziuni diferite, despre acelasi eveniment, doar din dorinta de a face din stire o treaba de senzatie. Apoi, cind vorbesti despre ceva, documenteaza-te, nu spune enormitati. Uite, va pot demonstra, daca vreti, ca niciodata, nici un detector de ratiatii montat in vama sau mai stiu eu pe unde, nu va gasi un om iradiat!!!! Poate, eventual, um medic, intr-un spital!! Apoi se spune: „cantiataea de radiatii (oau!!!) a depasit de 100 de ori limita normala!!!” Unu, radiatiile nu se masoara cu …cantitatea, apoi trebuie sa spui care limite si in ce conditii au fost depasite si mai ales….unde. Va atrag atentia ca intensitatea radiatiei scade cu patratul distantei!!! Atentie, am spus intensitatea radiatiei!!!
    Claudiu, ai perfecta dreptate, numai ca vezi tu, doar senzationalul se vine!! Imi aduc aminte, cum la eclipsa toatala din 1999, pro-tv aproape ca-l obliga pe Bacalu sa spuna ca vine sfirsitul lumii. Mindruta, era de fata. Lamentabil. Acum se vorbeste despre apocalipsa nuclera, de iarna nucleara, dar nici un stirist nu are habar ce se inimpla intr-un reactor nuclear, fie el si avariat. Nici nu e musai sa stie, dar e musai sa apeleze la un specialist!
    Sa nu uitam apocalipsa si sfirsitul lumii propovaduit de tot felul de specialisti (obscuri) inainte de pornirea acceleratorului de la CERN. Stiristii le-au tinut isonul. Evenimetul a trecut, gaura neagra s-a …evaporat iar noi suntem bine mersi, pardon, scuzati, ne paste apocalipsa nucleara!
    Andrei, gresit aici: „Ratele de doza sunt exprimate in Sv/h (sau raportat la orice alta unitate de timp) si indica cat de rapid este primita doza de radiatie.” Nici pe departe. Rdiatia transporta energie si o cedeaza in mediu, oricare ar fi el. Unitatea de masura a energiei cedate este Grey-ul (Gy). Cind vorbim de efectele biologice ale radiatiei vorbim de Sivert (Sv). Cu alte cuvinte, doza ambientala este de 2 Gy/h iar o expunere la un echgivalent de doza de 2 Sv/h poate provoca cataracta! Cred ca s-a sesizat nuanta.
    Claudiu, afirmatia asta „Deci trebuie raportată la unitatea de timp, am cam înțeles acum.” este putin ambigua. In radioprotectie se vorbeste despre doua marimi: debitul dozei ( si nu rata, acest termen este gresit, probabil vine din traducerea din engleza) si doza integrala sau doza. Nu intru acum in detalii, dar daca vreti, o pot face.
    Deocamdata atit. O sa revin.

  78. Încă un exemplu de dezinformare: http://www.evz.ro/detalii/stiri/centrala-de-la-cernavoda-a-treia-cea-mai-periculoasa-din-lume-924260.html

    Care au fost criteriile pentru evaluări? Cine le-a făcut, specialiștii sau jurnaliștii? Articolul pare să spună că jurnaliști, ceea ce înseamnă că s-au făcut după ureche, lucru ce reiese limpede din argumentările lor.

    Dacă apărea un astfel de top pe un blog, era una. Dar faptul că apare într-un ziar central, e deja un lucru grav.

  79. Intr-adevar asa articol mai rar.

    Incredibil, una dintre unitati a fost oprita pentru MENTENANTA! Si cealalta a avut chiar si vibratii la turbina!

  80. wolf, daca e asa, I stand corrected. Mi-e foarte clara diferenta intre efectele biologice asupra tesutului exprimate de equivalent dose (Sv) si absorbed dose in materie (Gy), dar poate ca n-am fost destul de elocvent. N-am facut niciunde echivalenta intre ele, ori cel putin nu intentionat. Terminologia in romana pentru dozimetrie nu mi-e la fel de familiara din motive obiective ;)

  81. Cred ca trebuia sa pun link-urile mai demult, dar nu e prea tarziu nici acum. Din toate sursele, acestea sunt cele mai directe si informative:

    – TEPCO Press Releases – http://www.tepco.co.jp/en/press/corp-com/release/index-e.html

    – Japan Atomic Industrial Forum Reports – http://www.jaif.or.jp/english/

    – Nuclear Energy Institute – Information on the Japanese Earthquake and Reactors in That Region http://bit.ly/go5vyI

    – World Nuclear News – http://www.world-nuclear-news.org/

    Poate au mai fost mentionate, nu-mi asum nici un credit ca sunt singurul care le urmareste :)

  82. m3ntosan: Candu are coeficient pozitiv de vid? Presupunerea mea era ca la formarea bulelor de vapori scade cantitatea de moderator si se incetineste reactia, la fel ca la reactoarele cu apa. (RBMK fiind pe grafit moderatorul ramane pe loc)

    stirea ca pot alimenta pompele timp de 8 ore pe baterii a fost repetata cu insistenta desi pare o tampenie. Probabil celelalte sisteme ale centralei. Totusi, nu se folosesc pentru a functiona cele cateva minute pana porneste un diesel?

    teodor: exista un sistem (RCIC = Reactor Core Isolation Cooling) care foloseste aburul pentru o turbina care antreneaza pompe. Probabil nu-i suficient, nu stiu daca a fost folosit sau nu, stie cineva?

    Felicitari pentru site, info si discutii!

  83. Felicitările mele pentru calitatea comentariilor! Sunt plăcut impresionat de discuțiile ce au loc aici, eu sper să mai găsim și alte subiecte comune, până în prezent comportarea audienței a fost la superlativ.

    Dacă credeți că e nevoie de un forum, trebuie doar să-mi spuneți. Dacă avem 5 doritori, deja va fi un forum interesant.

  84. @Paul

    E vorba de fierberea din apa grea agent de racire, nu apa grea moderator!

    Au incercat sa scape de asta la ACR, folosind apa usoara agent de racire, combustibil imbogatit si au ramas cu apa grea moderator si nu au reusit sa treaca de pe plus pe minus.

    http://www.nuclearfaq.ca/cnf_sectionD.htm D.3

    CANDU reactors have positive void coefficients that are small enough that the control systems can easily respond to boiling coolant before the reactor reaches dangerous temperatures.

  85. CANDU si coeficientul: m-am grabit cu intrebarea, raspunsul e pe net… Explicatia e destul de subtila, legata de captura neutronilor in U238, nu ma asteptam la asta. Intr-adevar e pozitiv, dar mic. Mai mult, pe masura ce barele sunt folosite si apare Pu in loc de U238 coeficientul devine chiar negativ.
    http://www.nuclearfaq.ca/cnf_sectionD.htm#s

    (Obs. pentru cei care nu intra in amanunte: coeficient negativ=bine, coef. pozitiv=rau. E vorba de siguranta inerenta a centralei de la Cernavoda)

    Mi-as mai pune o intrebare. Blocurile din centrala sunt legate intre ele cu cabluri de curent si conducte? E posibil sa fi gestionat la comun putinele resurse de care mai dispuneau?

  86. Insight to Fukushima engineering challenges
    http://www.world-nuclear-news.org/RS_Insight_to_Fukushima_engineering_challenges_1803112.html

    @Paul

    Am sa incerc sa prezint pe scurt sistemele electrice de la Cernavoda, posibilitatile de alimentare cu energie electrica, racire si sisteme de siguranta.

    La bornele generatorului gasesti 24 kV care sunt ridicati la 400 kV de 2 transformatoare in paralel 440 MVA fiecare, din statia electrica de 400 kV sunt linii care pleaca spre zona Dobrogea si alte indirect spre Bucuresti.

    Serviciile interne functioneaza la 10, 6, 0.4, 0.2 kV c.a. si 220, 48 V c.c. , serviciile interne ale centralei sunt ca in oglinda, 2 parti identice, separate fizic si cu alimentari diferite, evident pot interactiona intre ele la nevoie, doar unul dintre sisteme fiind necesar pentru oprirea si racirea reactorului in conditii de siguranta.

    Serviciile interne pot fi alimentate din unitate, daca aceasta functioneaza, adica din 24 kV de la bornele generatorului, din statia de 110 kV unde exista ca alimentari 2 transformatoare 250 MVA 400/110 kV si alte doua linii dintr-o statie de distributie din zona Dobrogea. Mai exista o alta posibilitate de alimentare direct din statia de 400 kV pe racordul de unitate in transformatorul de unitate 24/10/6 kV.

    Din statia de 110 kV sau din transformatoarele de unitate (cand aceasta functioneaza) se alimenteaza substatiile de 10 si 6 kV din centrala (care au legaturi intre ele).

    In cazul in care se pierd toate aceste injectii din exterior, exista 4 generatoare diesel de rezerva dimensionate 4 x 50%, fiecare de cate 4,4 MW care pornesc in cateva secunde si pot incarca secvential sarcina in aproximativ 3 minute. Este necesar ca numai 2 din 4 sa porneasca pentru a furniza puterea necesara pentru mentinerea reactorului in stare oprita cu racirea zonei active si mentinerea integritatii anvelopei.
    Sunt mai multe rezervoare de combustibil, in total sunt dimensionate ca generatoarele diesel de rezerva sa functioneze neintrerupt 7 zile. Cele 4 generatoare diesel se afla in incaperi separate, speciale, pereti antifoc.

    Alimentarea consumatorilor de curent alternativ din centrala care nu permit niciun fel de intreruperi se fac din baterii de acumulatori 400V prin intermediul unor invertoare.
    Alimentarea celor de curent continuu care nu permit nicio intrerupere se face direct din bateriile de acumulatori 220, 48V.

    Mai exista un sistem de alimentare cu energie la avarie care consta din alte 2 generatoare diesel 1,1 MW fiecare, la fel incaperi separate, pereti rezistenti la foc, calificate seismic, complet independente de serviciile proprii normale ale centralei.
    Rolul lor este sa asigure o rezerva de energie electrica, independenta, pentru oprirea sigura a reactorului si pentru evacuarea caldurii reziduale din reactor, in cazul in care toate celelalte surse de alimentare cu energie (inclusiv bateriile de acumulatori) sunt indisponibile.

    Pe scurt ce inseamna oprirea unui reactor din punct de vedere al extragerii caldurii:
    – De la 260 C la 177 C se raceste in 30 min, aburul de la generatoarele de abur by-passeaza turbinasi este evacuat la condensator.
    – De la 177 C la 149 C se raceste cu ajutorul pompelor primare (4x 7 MW)
    – De la 149 C la 54 C nu se mai poate face racire cu pompele primare pt ca genereaza aprox. 1% din caldura produsa de unitate la puterea nominala, se opresc pompele primare si pornesc alte pompe care racesc pana la 54 C, pompele astea din urma sunt cele care pot functiona in cazul in care centrala ramane pe dieselele de rezerva.
    Pentru a nu supratensiona echipamentele in conditii normale se raceste cu 3 grade pe ora.

    Multa importanta se da sistemelor de securitate a reactorului, sistemele de oprire rapida, la CANDU sunt 2, primul este compus din 28 de bare de cadmiu intecuit in otel inox, la primirea semnalului de declansare sau la intreruperea alimentarii cu energie electrica a cuplelor electromagnetice care tin barele afara din zona activa, aceste cad gravitational fiind ajutate sa accelereze de niste resorturi. Este nevoie ca 26/28 de bare sa ajunga in zona activa ca reactorul sa se opreasca in 1.6-1.8 secunde. Al doilea sistem de oprire rapida se bazeaza pe injectia de otrava (nitrat de gadoliniu) in moderator. Sunt 6 rezervoare cu otrava si un rezervor cu He sub presiune reprezinta sursa de energie pentru injectia rapida, este nevoie sa injecteze 5/6 rezervoare pentru a-si indeplini functia. Sistemul nu necesita energie electrica pentru actionare, se bazeaza doar pe aer comprimat. Vanele de deschidere rapida sunt proiectate sa deschida la pierderea aerului instrumental.
    Apoi mai exista anvelopa si sistemul de stropire a zonei active la avarie.

    Cum s-a demonstrat si in Japonia cred ca problema cea mai mare este sa racesti reactorul si nu sa-l opresti in conditii de siguranta. Ca centrala sa ramana separata de sistemul energetic national nu este foarte greu, a fost la un pas sa se intample asta acum doi ani (daca imi amintesc bine), cand zona Dobrogea a functionat izolat de restul sistemului (freezing rain si indisponibilitati datorate tot vremii in reteaua de 400 kV), alimentata dintr-o unitate de la Cernavoda. Dar profesionalismul celor de la Unitatea 1(sper ca-mi amintesc corect) si cei de la Dispecerul Energetic National si poate si ceva noroc, a facut sa se evite o situatie delicata, in care reactoarele ar fi trebuit sa fie oprite si racite din generatoare diesel de rezerva si sa astepte realimentarea care a fi putut sa dureze zeci de ore.

    Si da e posibil sa alimentezi cum zici tu dintr-o parte in alta, dar trebuie sa te gandesti la ce s-a intamplat acolo si ce inseamna sa-ti asumi un risc de a alimenta ceva suplimentar. Nu cunosti ce s-a intamplat, daca alimentezi pe defect existent si pierzi si ultimul diesel pe care il ai. Plus ca astea sunt dimensionate sa asigure necesarul la o singura unitate.

  87. Paul,

    Desi la pierderea agentului de racire, reactorul tinde sa-si creasca puterea in loc sa se opreasca, ca la cele cu apa usoara, cele doua sisteme de siguranta injecteaza o reactivitate puternic negativa, daca se detecteaza fie debit scazut in circuitul primar sau presiune ridicata in cladirea reactorului.

  88. alin – valoarea partii de 34% pe care Siemens o detine in AREVA NP a fost evaluata de o firma independenta inainte de evenimentele din Japonia. Decizia finala asupra valorii va fi luata de o curte de arbitraj.

    Diferenta intre ce Siemens ar fi vrut sa primeasca acum doi ani si valoarea evaluata e explicabila – daca eu te intreb cu cat vrei sa iti vinzi masina sau casa, pretul cerut o sa fie mai mare decat cred eu ca merita sau decat valoarea pe piata – pana la urma negociem si ne intalnim undeva la mijloc, asa se creeaza preturile intr-o piata libera.

    Indiferent de interesele financiare ale autorului, de expertiza sa, etc, pagina respectiva a furnizat informatii relevante si mai ales pertinente si pe intelesul publicului larg intr-o perioada in care putine alte surse existau care sa acopere subiectul. E ca in vorba aceea cu vulpea si strugurii – daca nu pot sa ii combata expunerea pentru ca e corecta (cu cateva exceptii minore), e mai usor sa ii distrugem credibilitatea atacand persoana in sine.

  89. @m3ntosan: esti de specialitate sau sunt chestii studiate personal ca hobby? Oricum, interesante informatiile si explicate astfel incat orice „muritor” :) sa le inteleaga. Multumesc!

  90. @Andrei,

    Pagina initiala spunea si vreo cateva prostioare ce puneau la indoiala calificarea autorului, care au fost scoase dupa ce a fost mutata pe site-ul mit. Probabil ca au decis sa-l puna la punct si cu ajutorul altor specialisti si sa-l mute pe site-ul mit deoarece respectivul, desi nu vorbea in numele universitatii, era foarte usor de asociat cu aceasta.

  91. @Speranta Zamora,

    Putin din amandoua, a inceput ca specialitate si s-a transformat in hobby:) Ma bucur ca ti-au fost de folos informatiile.

  92. m3ntosan: am citit cu mult interes. Eu nu lucrez in domeniul nuclear dar am background de fizica, predau la studenti. Am deci si un scop pedagogic si social, cand se intampla minuni din astea incercam sa le transmitem informatii echilibrate si corecte, pe care ei le pot disemina in familie si la prieteni. Putem transmite informatii si catre profesori de fizica de liceu, mai contracaram astfel un pic istericalele din media macar la nivelul celor care au tangenta cu fizica. De pilda, cand a fost circul cu pornirea LHC am organizat o conferinta publica, am avut o interventie si la TVR, etc. Voi incerca in continuare sa te mai „exploatez”, in masura in care ai timp sa scrii si Claudiu ne gazduieste.

    – cum crezi ca s-a pierdut apa din piscinele de combustibil uzat? Nu cred ca ar fi trebuit sa se evapore in cateva zile, chiar fara racire, sau? Cate „miezuri” pot baga intr-o piscina? Cum arata treaba asta la Cernavoda? Am realizat cu acest prilej ca inventarul radioactiv al piscinelor care nu-s asa protejate poate fi la fel de nasol ca si continutul din reactor.

    Claudiu: as dori intr-adevar sa continue discutia, lucruri interesante despre fukushima se vor afla peste cateva luni sau chiar ani cand se vor scrie concluziile, probabil va fi de un roman intreg. Intre timp atentia publicului va fi pe cu totul alte chestii. Daca sunt amatori si ne poti organiza intr-un forum eu as participa.

  93. Au început de câteva zile, se vor stinge la fel cum au apărut. Nu știu ce ar putea fi de spus în plus pentru Cernavodă, ar fi interesant dacă am avea cititori care lucrează acolo și care să ne spună exact care sunt măsurile de siguranță și cum acestea ar intra în funcțiune în caz ce incendiu, cutremur, inundații, atac terorist, etc. Din ce am văzut eu când am vizitat-o, părea ok :))

    Candienii sunt oameni de treabă și pun la dispoziția publicului larg o grămadă de documentație despre tehnologia CANDU, cine are timp și voință, le poate parcurge în voie: http://canteach.candu.org/systems.html (sunt o grămadă de pagini ce conțin și cursuri de introducere în tehnologii nucleare, concepte de fizică nucleară, termodinamică etc, o adevărată mină de aur pentru cei interesați – ar fi fain dacă am avea câțiva jurnaliști care ar da un ochi pe acolo).

  94. Paul, apa din piscina se poate pierde prin evaporare, prin fisurarea bazinului, sau amindoua. Temperatura piscinei depinde de numarul de bare depozitate si de „vechimea” acestora.
    „”Am realizat cu acest prilej ca inventarul radioactiv al piscinelor care nu-s asa protejate poate fi la fel de nasol ca si continutul din reactor.”” Un pic mai „putin” nociv, in sensul ca lipseste iodul radioactiv. Avind timp de injumatatire mic (8 zile) se „epuizeaza” destul de repede. Ramin insa Cs-137 si (Sr-Y)-90, cu timpi de injumatatire foarte mare (30 ani) si organe critice masa musculara, respectiv sistemul osos.

  95. ISTERIA IODULUI.
    A inceput o noua nebuneala, goana, isterica, dupa tabletele de iod. :evil:
    Un pic de teorie, pentru a intelege fenomenul.
    In „norul” radioactiv (defapt, nu e nor, pentru ca nu se vede nimic :P ) exista aproape toate elementele chimice din tabelul lui Mendeleev, toate radioactive. Cea mai mare parte o constituie insa elementele rezultate din fisiune: Strontiu-Ytriu radioactiv (in echilibru secular, nu intram in amanunte), Cesiu radioactiv si Iod radioactiv. Fiecare din aceste elemente, [u]chiar si neradioactive[/u], deci stabile, au un organ critic, adica un organ in care aceste elemente chimice se acumuleaza, si anume: sistemul osos, sistemul muscular si, respectiv, tiroida.
    Cel mai sensibil organ este tiroida, iodul radioactiv fiind responsabil de producerea cancerului de tiroida, mai precis [u]creste riscul [/u]de aparitie a cancerului tiroidian. Iodul, stabil, este acumulat de organism in tiroida din natura: alimente, apa, aer (sub un nuc sau pe manul marii, cantitatea de iod este foarte mare). Singele, trecind prin tiroida (daca nu ma insel, o data la citeva zile, tot singele din om trece prin tiroida) este „dezinfectat”. Tot o data la citeva zile, iodul din tiroida este schimbat prin eliminarea celui „uzat” si absorbtia altuia „nou”. E, aici intevine bulina „minune”. Luind iod pe cale medicala, recte din bulina, tiroida este [u]saturata[/u] cu iod si nu mai acumuleaza, [u]citeva zile[/u], iod din mediul inconjurator, in cazul nostru din aerul contaminat. Cu alte cuvinte, tiroida nu mai acumuleaza iod radiactiv, fiind [u]oarecum[/u] protejata. Cum spuneam mai sus, asta doar citeva zile, pentru ca organismul schimba iodul din tiroida, uzat, cu altul nou, luat di mediul inconjurator, ce contine iod …radioactiv!
    De aici se deduce, simplu, faptul ca tiroida trebuie [u]saturata [/u]cu iod stabil [b]inainte[/b] sa apara norul radioactiv cu [b]cel mult 24 de ore[/b] si apoi mentinuta in satrae de blocaj prin continuarea „tratamentului”. [i]Nici mai repede, nici mai tirziu, nici mai mult, nici mai putin!!![/i].
    Din pacate, metoda are si un revers, deloc placut: bolnavii cu afectiuni ale tiroidei, cardiacii, cei cu afectiuni endocrine legate de tiroida, vor avea de suferit, reactiile putind fi foarte dure.
    In concluzie, [b]nu luati pastile[/b] (oricum, cantitatea de iod dintr-o pastila este foarte mica, fiind nevoie de cam …150 – 200 de pastie, luate odata!!!!), nu va ajuta, [u]in situatia de fata, la nimic[/u], ba mai mult, va poate face extrem de rau! Dupa Cernobil, cind iodura de potasiu a fost luata mult prea tirziu, si prea mult dupa aurecehe, efectiunile endocrine au facut ravagii mai mari decit iodul radioactiv din norul ajuns deasupra tarii noastre.
    Chiar daca ajunge deasupra tarii noastre, concentratia radioactiva a iodului radioactiv provenit de la centrala din Japonia, este foarte mica, probabil sub limitele normale. Pentru a fi necesara luarea de iodura de potasiu, concentratia radioactiva trebuie sa fie foarte, foarte mare, astfel incit doza echvalenta in tiroida trebuie sa fie peste valoarea „de risc” pentru acest organ, undeva la citeva zeci de mSv. Ori, in cazul de fata NU ESTE CAZUL.

  96. Imi cer scuze pentru [u], [/u], [b], [/b] etc presarate in text. Am scris cele de mai sus si pe alt forum, si am folosit funtia „paste”, uitaind ca aici nu este activa sublinierea, boldarea etc.

  97. mai ales in Germania, mass media a reactionat isteric. Exista acolo un curent de opinie care sustine oprirea imediata a centralelor N din Germania, ceea ce ar fi destul de problematic. Multi „experti” fac parte din acest curent si ce scriu ziarele e confuz.
    Uite o sursa mai buna:

    http://www.grs.de/informationen-zur-lage-den-japanischen-kernkraftwerken-fukushima-onagawa-und-tokai

    Deci, accidentul este serios, nu poate spune nimeni alfel. Deocamdata, pe scara de accidente la 1 la 7 (7=cernobil), este clasificat 5 pt. reactoarele 1-3, 3 pt. reactorul 4. Va fi cotat ca un „6” in cele din urma, cred. Dar sa sustii ca „expert”, acum, ca „melt-down”-ul complet nu mai poate fi oprit si ca actiunea de racire a reactoarelor n-are sens, mi se pare aiurea.

  98. E stupid sa dai declaratii ca „expert” si intr-o directie si in alta. Autorul articolului tradus de Claudiu era clar la furat de la inceput. Panicosii in extrem sunt iar la furat. Problema mare e ca japonezii au cam failuit toate etapele programate. Cum rezolva ceva cum pica altceva. Miile alea de tone de apa contaminata deversate in ocean nu fac bine nimanui…

    Ca neexpert, „educated guess”-ul meu e ca ar trebui ca japonezii sa recunoasca situatia si sa avem alte echipe care sa analizeze situatia de la fata locului si sa vina cu propuneri. Comentand de pe margine n-are niciun sens, mai ales cand nu ai toate datele la dispozitie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *