Anunțul NASA despre descoperirea din astrobiologie

Dacă de două zile toate site-urile au pornit să speculeze pe tema anunțului că NASA va ține astăzi o conferință de presă cu privire la o descoperire remarcabilă din astrobiologie, Reuters s-a mișcat mai repede și a publicat o știre care lămurește puțin lucrurile. Nu este vorba despre extratereștrii verzi pe Marte, ci despre bacterii descoperite în atmosfera lui Titan, un satelit al lui Saturn. Glumesc, din păcate.

Colectivul de cercetători condus de Felisa Wolfe-Simon (prezentă la conferința NASA dedicată dedicat acestui studiu) se pare că a descoperit o bacterie care încorporează arsenul, un element extrem de toxic pentru om și alte forme de viață cunoscute până acum, în metabolismul său, ba mai mult, chiar în ADN. Această descoperire deschide noi orizonturi astrobiologilor, care își vor lărgi aria de căutare a locurilor din univers care pot să găzduiască forme de viață. Până în prezent se credea că elementele care stau la baza vieții sunt carbonul, hidrogenul, azotul, oxigenul, fosforul și sulful. Descoperirea prezentată astăzi va rescrie manualele de biologie, incluzând și arsenul ca element indispensabil anumitor forme de viață, chiar dacă este toxic pentru altele.

Bacteria GFAJ-1 care a substituit fosforul cu arsenul în metabolismul său și care astfel crează noi orizonturi pentru căutarea formelor de viață de pe alte planete

Bacteria GFAJ-1 (din lacul Mono, California) a fost izolată în laborator și supusă unui mediu sărac în fosfor, dar bogat în arsen. Fosforul are un rol important în chimicalele organismelor vii, contribuind din plin la structura ADN și la formarea altor acizi organici, așa că bacteria GFAJ-1 s-a adaptat mediului sintetic și a folosit arsenul în locul fosforului, datorită faptului că cele două elemente se află în aceiași perioadă a sistemului periodic, atomii celor două elemente fiind foarte asemănători. Tocmai această asemănare face arsenul să fie toxic, el fiind interpretat greșit de organismele obișnuite ca fiind fosfor, însă legăturile chimice formate de arsen sunt mai slabe și se rup, denaturând acizii organici. În alte medii, cu temperaturi mult mai scăzute decât pe Pământ (Titan?), s-ar putea ca legăturile formate de arsen să fie mai stabile decât cele formate de fosfor în condițiile planetei noastre. Bateria GFAJ-1 probabil și-a creat mecanisme prin care reușește să mențină legăturile chimice create de arsen, spre deosebire de restul organismelor cunoscute.

Rezultatele acestui studiu sunt publicate în revista Science.